Știri
Știri din categoria Companii
Creșterea abruptă a prețurilor la smartphone-uri lovește piața din China, pe fondul unei penurii tot mai severe de cipuri de memorie, care majorează costurile de producție pentru aproape toate brandurile. Potrivit Nikkei Asia, scumpirile afectează atât telefoanele premium, cât și modelele din segmentele medii și ieftine.
Producătorii chinezi de smartphone-uri se confruntă cu una dintre cele mai mari creșteri de prețuri din ultimii ani, în principal din cauza costurilor tot mai mari pentru memoriile NAND și DRAM, componente esențiale pentru orice dispozitiv mobil.
Problemele de aprovizionare cu cipuri de memorie au devenit mai vizibile în 2026, după ce producătorii de semiconductori au redus producția în anii precedenți pentru a stabiliza piața. Acum, cererea în creștere pentru servere AI, centre de date și dispozitive inteligente a generat o competiție puternică pentru aceste componente.
În consecință:
Situația este complicată și de lansarea unui nou iPhone mai ieftin, care intensifică competiția pe piața chineză. Apple încearcă să își consolideze poziția într-un moment în care brandurile locale se confruntă cu costuri tot mai mari.
Companii precum Xiaomi, Oppo, Vivo și Honor trebuie să mențină prețuri competitive pentru a nu pierde cotă de piață, însă scumpirea componentelor limitează această strategie.
Industria smartphone-urilor din China se confruntă deja cu o cerere mai slabă după mai mulți ani de stagnare a vânzărilor. Creșterea prețurilor riscă să încetinească și mai mult piața.
Analiștii avertizează că această combinație – costuri mai mari ale componentelor și concurență tot mai dură – ar putea reduce marjele producătorilor și ar putea duce la o restructurare a pieței în următorii ani.
În același timp, cererea globală pentru memorie rămâne ridicată datorită dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și a infrastructurii de centre de date, ceea ce sugerează că presiunea asupra prețurilor ar putea continua și în perioada următoare.
Recomandate
Huawei și Apple câștigă cotă în China în pofida crizei de memorii, dar piața totală scade , într-un semnal că subvențiile și promoțiile pot muta rapid vânzările între branduri fără să oprească declinul livrărilor, potrivit South China Morning Post . Huawei a fost lider în primul trimestru, cu o cotă de 20% – cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, respectiv din trimestrul IV 2020, conform unui raport Counterpoint Research citat de publicație. Performanța a fost susținută de subvențiile guvernamentale din China (reducere de 15% pentru gadgeturi sub 6.000 yuani, adică aproximativ 4.100 lei) și de promoțiile din perioada Anului Nou Chinezesc, în februarie. În același timp, Apple a urcat pe locul al doilea, cu 19% cotă de piață, după o creștere de 20% a livrărilor – cea mai mare dintre primele șase mărci. Counterpoint pune avansul pe seama vânzărilor puternice ale seriei iPhone 17, a reducerilor de preț și a subvențiilor. Piața se contractă, iar costurile cresc: „criza de memorii” apasă pe lanțul de aprovizionare Deși Huawei și Apple au avansat, livrările totale de smartphone-uri în China au scăzut cu 4% față de anul trecut în primele trei luni, pe fondul penuriei de memorii, care a perturbat aprovizionarea și a împins costurile în sus, potrivit aceleiași cercetări. Raportul mai indică și un „efect de bază ridicat” după programul de subvenții din 2025 (reducere de 15%, dar plafonată la 500 yuani pe comandă, aproximativ 340 lei). Counterpoint notează că dependența Huawei de furnizori locali îi oferă un amortizor de cost în contextul scumpirii globale a memoriilor. Pentru Apple, firma de cercetare consideră că este „cel mai bine poziționată” să gestioneze criza, datorită portofoliului premium și managementului lanțului de aprovizionare, fiind mai probabil să absoarbă intern costurile în creștere și să-și extindă cota pe termen scurt și mediu. Cine completează topul și unde se vede presiunea promoțiilor Clasamentul din trimestrul I, conform datelor citate, arată astfel: Oppo (inclusiv OnePlus și Realme): 16% (locul 3) Vivo (inclusiv iQoo): 15% (locul 4) Honor : 13% (locul 5) Xiaomi (inclusiv Redmi): 12% (locul 6) Xiaomi a avut cea mai abruptă scădere a livrărilor în trimestrul încheiat în martie, minus 35%, Counterpoint punând evoluția pe seama faptului că nu a venit cu „reduceri promoționale agresive”. La ce să se aștepte companiile: scumpiri la memorii și cerere mai slabă TrendForce anticipează continuarea scumpirilor la memorii: prețurile contractuale pentru DRAM ar urma să crească cu 58%–63% în trimestrul al doilea față de trimestrul anterior, iar pentru NAND cu 70%–75%. În acest context, Oppo, Vivo, Honor și Xiaomi au majorat recent prețurile pentru unele modele, pentru a compensa costurile. Pe partea de cerere, Counterpoint se așteaptă ca piața chineză să se „înmoaie” în continuare, cu o scădere anuală a livrărilor de 9% în acest an, deși ar rămâne peste media globală. Pentru producători, combinația dintre subvenții, promoții și costuri în creștere sugerează o competiție mai dură pe marje, nu doar pe volume. [...]
Apple a urcat la 19% cotă de piață în China și se apropie de liderul Huawei , după ce și-a majorat livrările de smartphone-uri cu 20% în primul trimestru, într-o piață afectată de scumpirea componentelor, potrivit Profit . Creșterea Apple vine într-un context în care piața smartphone-urilor din China a avansat cu 4% în T1, deși a fost „lovită de criza componentelor”, în special a memoriilor, despre care articolul notează că au fost acaparate de centrele de date. În același interval, majoritatea producătorilor de top au raportat scăderi ale livrărilor. Excepțiile menționate sunt Apple și Huawei, care a crescut cu 2%. Xiaomi este indicat drept cel mai afectat, cu livrări cu 35% mai mici față de anul anterior. De ce contează: avantaj competitiv pe lanțul de aprovizionare Analiștii citați de publicație leagă performanța Apple de poziționarea pe segmentul de valoare, într-un moment în care producătorii de telefoane cu Android au crescut prețurile. În paralel, Apple ar fi reușit să reziste tendinței, având stocuri suficiente de memorii și absorbind scumpirile. Materialul menționează și informații neconfirmate („unele surse spun”) potrivit cărora Apple ar fi cumpărat memorii la suprapreț pentru a-și pune rivalii în dificultate. Cum arată clasamentul și ce urmează Huawei rămâne liderul pieței chineze, cu o cotă de 20%, însă Apple a ajuns la 19% după creșterea din ultimul trimestru. În aceste condiții, Apple „ar putea chiar deveni liderul” celei mai mari piețe de smartphone-uri din lume, conform articolului. [...]
Livrările de iPhone ale Apple în China au crescut cu 20% în primul trimestru , cel mai puternic avans dintre marii producători, într-o piață care, per ansamblu, a scăzut — un semnal că Apple reușește să-și apere volumele chiar și pe fondul scumpirilor generate de costurile mai mari ale cipurilor de memorie, potrivit Reuters . Datele Counterpoint Research citate de Reuters arată că, în perioada ianuarie–martie, livrările totale de smartphone-uri din China au coborât cu 4%, afectate de perturbări în lanțurile de aprovizionare și de creșterea prețurilor la cipuri. În acest context, doar Huawei și Apple — cei mai mari doi jucători din piață — au raportat creșteri ale livrărilor, de 2%, respectiv 20%. De ce contează: Apple câștigă teren într-o piață sub presiunea prețurilor În timp ce rivalii au majorat prețurile, Apple „iese în evidență” prin raportul valoare–durată de utilizare, a spus Ivan Lam, analist senior la Counterpoint Research. Potrivit acestuia, consumatorii din China percep produsele Apple ca având o durată de viață de cel puțin trei ani, ceea ce susține cererea chiar când costurile cresc. În același timp, producătorii de smartphone-uri din China au scumpit modelele din zona buget pentru a-și proteja marjele într-o competiție în care costurile cu cipurile de memorie rămân ridicate. Cum arată piața: Huawei rămâne lider, Xiaomi cade puternic Huawei a rămas pe primul loc în China, cu o cotă de piață de 20% în trimestru, urmată de Apple cu 19%, potrivit aceleiași analize. Creșterea Huawei a fost susținută de cererea atât pentru segmentul premium, cât și pentru cel accesibil, inclusiv seria Enjoy 90. În schimb, Xiaomi a coborât pe locul șase, cu un declin de 35% al livrărilor. Lam a pus scăderea pe seama unui efect de bază ridicat, după ce Xiaomi beneficiase în perioada similară din anul anterior de reduceri agresive de preț și de subvenții guvernamentale. Alți producători au avut evoluții mixte: Oppo și Honor au scăzut cu 5% și 3%, în timp ce Vivo a crescut cu 2%, ajutat de vânzările din perioada Anului Nou Lunar. Ce urmează: presiuni mai mari în T2, dar Apple și Huawei ar putea rezista Pentru trimestrul al doilea, Counterpoint anticipează „mai multe obstacole” pentru piață, în special pe măsură ce brandurile chineze încearcă să majoreze și mai mult prețurile. În acest context, Apple și Huawei sunt așteptate să performeze relativ mai bine, iar Huawei ar putea continua să crească, susținută de cererea pentru dispozitivele din zona inferioară de preț, potrivit lui Lam. [...]
România rămâne în urmă la „greutatea” marilor companii în economie , iar fără jucători cu afaceri de zeci de miliarde de euro va fi greu să treacă la următorul nivel de dezvoltare, susține Sorin Pâslaru într-un discurs la conferința Top 1.000 companii , publicat de Ziarul Financiar . Miza, în această lectură, nu este doar mărimea unor bilanțuri, ci capacitatea țării de a crea „campioni” care să tragă după ei investiții, talent și finanțare mai ieftină. În 2024, primele cinci companii din România ca cifră de afaceri (OMV Petrom și OMV Petrom Marketing – entități surori –, Dacia, Lidl și Kaufland) au cumulat 26 mld. euro, raportat la un PIB de 370 mld. euro, ceea ce înseamnă o pondere de 7% a veniturilor top 5 în PIB. Prin comparație, Ungaria ar avea 25%, iar Cehia și Polonia câte 16%, potrivit datelor invocate în discurs. De ce contează ponderea „top 5” în PIB Argumentul central este că marile companii funcționează ca vectori de creștere: pot atrage „cei mai buni oameni”, au vizibilitate mai bună asupra direcției economiei și acces la finanțare mai ieftină, iar prin dimensiune ajung să conteze la „masa marilor jucători” europeni. În această logică, diferența față de țările din regiune nu ține doar de resurse, ci de capacitatea de a construi și menține companii integrate și competitive internațional. În exemplificare, sunt menționate câteva repere regionale: MOL (22 mld. euro cifră de afaceri) și MVM (11 mld. euro venituri) în Ungaria, respectiv grupul OTP cu active de 120 mld. euro; în Cehia, Skoda ar fi ajuns la 24 mld. euro afaceri, iar CEZ la 8 mld. euro; în Polonia, PKN Orlen este indicată cu 69 mld. euro venituri. „Strategia” ca diferențiator: de la campioni economici la campioni sociali Pâslaru leagă ideea de „campioni” economici de o gândire strategică pe termen lung și folosește Oneștiul ca exemplu de context care poate produce performanță în domenii diferite: Nadia Comăneci, Daniel Dines (creatorul UiPath) și Loredana Groza, toți din același oraș. Teza este că apariția lor nu ar fi fost întâmplătoare, ci favorizată de investiții și infrastructură locală (industrie, educație, sport, cultură), care creează cadrul pentru identificarea și dezvoltarea talentelor. În plan economic, mesajul se traduce într-o concluzie pragmatică: fără o „agregare a forțelor” și fără proiecte care să ducă la companii mult mai mari, România riscă să rămână cu o economie fragmentată, în care liderii de piață au o influență relativ mică raportat la dimensiunea PIB-ului. Ce urmează, în termenii discuției Discursul nu propune măsuri punctuale, dar fixează o direcție: decizii strategice asumate pe ani și decenii, cu obiectivul de a crea companii suficient de mari încât să ridice competitivitatea întregii economii. Limitarea este că, în material, „strategia” rămâne un concept-cadru, fără un set explicit de politici sau instrumente de implementare. [...]
Grupul india n Vidya Herbs intră pe piața din România , o mișcare care poate intensifica concurența pe lanțul de aprovizionare cu cafea și ingrediente pentru industria alimentară, într-un context în care jucătorii mari caută acces mai direct la piețe de desfacere. Informația este relatată de Profit . Potrivit publicației, Vidya Herbs este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de cafea din India și are, totodată, afaceri extinse în sectorul extractelor din plante, folosite în industriile alimentară și cosmetică. În materialul citat nu apar, în fragmentul disponibil, detalii despre forma concretă a intrării pe piața locală (de exemplu, achiziție, parteneriat, subsidiară sau distribuție), nici despre investiția asociată ori calendarul operațional. Prin urmare, impactul exact asupra prețurilor, distribuției și portofoliilor din retail rămâne de clarificat pe măsură ce vor fi publicate informații suplimentare. [...]
O grevă de 18 zile la Samsung Electronics ar putea bloca producția și ar genera pierderi estimate între 20.000 și 30.000 de miliarde de woni (aprox. 69–104 mld. lei), potrivit IT之家 , care citează publicația THE ELEC. Avertismentul vine după ce sindicatul din grup a obținut statutul de reprezentant majoritar și își intensifică presiunea în negocieri. Sindicatul a anunțat că va organiza o adunare generală pe 23 aprilie, iar dacă discuțiile eșuează, intenționează să declanșeze greva în perioada 21 mai–7 iunie, pentru 18 zile. Organizația susține că o oprire completă ar însemna pierderi de producție de 20.000–30.000 de miliarde de woni, cu un impact mediu zilnic de peste 1.000 de miliarde de woni (aprox. 3,5 mld. lei). De ce contează: riscul operațional depășește „vânzările pierdute” Miza principală este continuitatea operațiunilor, în special în zona semiconductorilor, unde producția trebuie să ruleze fără întreruperi. Potrivit unor observatori din industrie citați în material, chiar și o oprire parțială poate deraia planificarea întregii producții, iar întârzierile la livrarea unor produse personalizate, precum memoria HBM (High Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă), pot duce la penalități contractuale și la deteriorarea reputației. Ce cere sindicatul și cum răspunde compania Revendicările vizează în principal schimbarea sistemului de bonusuri: stabilirea bonusului de performanță la 15% din profitul operațional; eliminarea plafonului pentru bonusuri; implicarea directă a vicepreședintelui Lee Jae-yong în negocieri. Președintele sindicatului, Choi Seung-ho, a declarat că, pe tema eliminării plafonului și a creșterii transparenței, compania nu ar fi avut o comunicare „cu sens” și a susținut că, în ultimele patru luni, peste 200 de angajați ar fi plecat la SK Hynix. Dispute în paralel: măsuri în instanță și controversa „listei negre” Înaintea potențialei greve, Samsung Electronics a cerut o ordonanță la Judecătoria din Suwon pentru a interzice ocuparea facilităților și împiedicarea angajaților care nu sunt membri de sindicat, în contextul temerilor privind acțiuni ilegale. Sindicatul afirmă că nu intenționează să recurgă la încălcări ale legii. Separat, sindicatul a recunoscut că unii membri au avut comportamente nepotrivite în disputa legată de o presupusă „listă neagră”, inclusiv încercări de a verifica dacă anumite persoane sunt înscrise în sindicat. Compania a confirmat că într-un grup intern de chat a circulat o listă cu date ale angajaților (inclusiv departament, identitate, număr de angajat și informații despre apartenența la sindicat), după care a cerut o anchetă a poliției. Totodată, Samsung a dat în judecată un angajat acuzat că ar fi extras din sistemul intern peste 20.000 de înregistrări cu date personale. [...]
