Știri
Știri din categoria Companii
Creșterea abruptă a prețurilor la smartphone-uri lovește piața din China, pe fondul unei penurii tot mai severe de cipuri de memorie, care majorează costurile de producție pentru aproape toate brandurile. Potrivit Nikkei Asia, scumpirile afectează atât telefoanele premium, cât și modelele din segmentele medii și ieftine.
Producătorii chinezi de smartphone-uri se confruntă cu una dintre cele mai mari creșteri de prețuri din ultimii ani, în principal din cauza costurilor tot mai mari pentru memoriile NAND și DRAM, componente esențiale pentru orice dispozitiv mobil.
Problemele de aprovizionare cu cipuri de memorie au devenit mai vizibile în 2026, după ce producătorii de semiconductori au redus producția în anii precedenți pentru a stabiliza piața. Acum, cererea în creștere pentru servere AI, centre de date și dispozitive inteligente a generat o competiție puternică pentru aceste componente.
În consecință:
Situația este complicată și de lansarea unui nou iPhone mai ieftin, care intensifică competiția pe piața chineză. Apple încearcă să își consolideze poziția într-un moment în care brandurile locale se confruntă cu costuri tot mai mari.
Companii precum Xiaomi, Oppo, Vivo și Honor trebuie să mențină prețuri competitive pentru a nu pierde cotă de piață, însă scumpirea componentelor limitează această strategie.
Industria smartphone-urilor din China se confruntă deja cu o cerere mai slabă după mai mulți ani de stagnare a vânzărilor. Creșterea prețurilor riscă să încetinească și mai mult piața.
Analiștii avertizează că această combinație – costuri mai mari ale componentelor și concurență tot mai dură – ar putea reduce marjele producătorilor și ar putea duce la o restructurare a pieței în următorii ani.
În același timp, cererea globală pentru memorie rămâne ridicată datorită dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și a infrastructurii de centre de date, ceea ce sugerează că presiunea asupra prețurilor ar putea continua și în perioada următoare.
Recomandate
Xiaomi nu va comercializa înghețata produsă intern, invocând lipsa licenței de vânzare de alimente , iar produsul rămâne, practic, un beneficiu „închis” la cantina companiei, potrivit IT Home . Declarația a fost făcută de Lei Jun , fondatorul, președintele și CEO-ul Xiaomi, în cadrul unei întâlniri cu proprietari ai modelului Xiaomi YU7, la Wuhan. Mesajul are o miză operațională și de conformare: deși produsele alimentare ale cantinei Xiaomi au atras atenție online, compania nu le poate transforma într-o linie de business fără cadrul de reglementare necesar. Lei Jun a spus explicit că „înghețata Xiaomi” nu are plan de comercializare și că poate fi gustată la cantina Xiaomi. Ce este „înghețata Xiaomi” și cât costă Conform publicației, produsul provine din cantina internă Xiaomi și a fost prezentat oficial în aprilie, la „Conferința valorilor 2026”. Într-o logică de branding similară cu cea folosită la telefoane și mașini, înghețata are trei variante: Standard Pro Max Prețurile sunt între 5,99 și 8,99 yuani (aprox. 3,8–5,7 lei). De ce nu ajunge la vânzare publică IT Home amintește că și alte produse ale cantinei Xiaomi au devenit populare, inclusiv „gogoșile răsucite cu iaurt”, pentru care au existat sugestii din partea utilizatorilor să fie listate în magazinul companiei. Lei Jun a explicat însă că Xiaomi nu are licență pentru vânzarea de alimente, motiv pentru care ideea a fost abandonată. În consecință, accesul la aceste produse rămâne limitat: cei care vizitează fabrica Xiaomi Auto ar putea avea ocazia să le consume în cantină, dar nu există un canal de vânzare către publicul larg. [...]
Microsoft taie între 200 și 400 de posturi din divizia Azure din China, pe fondul înăspririi regulilor privind transferul de date între SUA și China , potrivit South China Morning Post . Reducerile vin într-un moment în care autoritățile din Washington și Beijing cresc controlul asupra fluxurilor transfrontaliere de date, cu efect direct asupra operațiunilor companiilor de tehnologie. Conform mai multor angajați citați de publicație, este cel puțin a treia rundă de restructurări a Microsoft în China în ultimii doi ani. Cinci persoane afectate au spus că angajați Azure din Beijing și Shanghai au primit săptămâna trecută un e-mail prin care erau informați că rolurile lor vor fi desființate. Două surse au estimat că disponibilizările vizează între 200 și 400 de angajați, care ar urma să își înceteze activitatea pe 6 iulie și să primească pachete compensatorii în funcție de vechime, plus până la șapte luni de salariu. O parte dintre angajați ar fi primit și opțiunea de relocare în Canada. Ce rămâne neschimbat în operațiunile Microsoft din China În același timp, alte unități ale companiei din China ar rămâne neafectate de această rundă, inclusiv: DevDiv (divizia de dezvoltatori), Microsoft Software Technology Centre Asia, echipele Microsoft AI din Shanghai și Suzhou. Un reprezentant Microsoft a transmis, într-un e-mail către publicație, că firma a oferit „o oportunitate opțională de transfer intern” pentru angajații eligibili și că rămâne concentrată pe deservirea clienților și creșterea afacerii la nivel global. Context: presiune de reglementare pe fluxurile de date Restructurarea are loc pe fondul intensificării supravegherii transferurilor de date peste granițe. Publicația notează că, anul trecut, Departamentul de Justiție al SUA a implementat Data Security Programme, care restricționează trimiterea unor seturi de date de către organizații americane către angajați, furnizori și investitori din „țări de îngrijorare”, inclusiv China. În paralel, Beijingul și-a consolidat cadrul de guvernanță a datelor, după introducerea în 2021 a Data Security Law și a Personal Information Protection Law. Un șir mai lung de retrageri și relocări Disponibilizările din Azure se adaugă altor măsuri recente: în octombrie, Microsoft a redus posturi în echipa Azure și a oferit unor angajați opțiuni de relocare în Australia, potrivit relatărilor din presa chineză continentală citate de publicație. În 2024, compania le-a propus unor angajați din AI și Azure din China să se mute în locații externe, inclusiv în SUA, Australia și Irlanda. Separat, Financial Times a relatat anterior că, în 2023, Microsoft a relocat o parte dintre cercetătorii săi de top din AI din China către un nou laborator din Vancouver, iar compania a confirmat atunci că va atrage talente din birouri din întreaga lume, inclusiv din China. În afara zonelor cloud și AI, Microsoft și-a redus și prezența de retail fizic în China: în 2024 a închis magazinele autorizate de tip „bricks-and-mortar” și a trecut la vânzări online și printr-un număr select de parteneri terți. [...]
Airbus își extinde capacitatea de producție pentru A320 la 10 linii , într-un efort de a urca la 75 de aeronave pe lună până la finalul lui 2027, dar ritmul rămâne condiționat de disponibilitatea motoarelor, potrivit Economica . Noua linie inaugurată la Toulouse este a doua din acest oraș și ridică totalul liniilor de asamblare pentru familia A320 la zece. Restul capacităților sunt distribuite astfel: patru linii la Hamburg (Germania), două la Mobile (SUA) și două la Tianjin (China). Ținta: 75 de aeronave pe lună, pe fondul unei cereri foarte mari Airbus își propune să ajungă la o producție de 75 de aeronave pe lună până la sfârșitul anului 2027, obiectiv justificat de cererea ridicată pentru A320, descris ca cel mai bine vândut avion din aviația comercială globală. În 2025, Airbus a livrat 793 de aeronave, dintre care 607 au fost din familia A320, ceea ce echivalează cu aproximativ 50 de aeronave produse pe lună pentru acest program, conform datelor citate în articol. Noua linie de producție funcționează în hala Jean-Luc Lagardère (50 de hectare), spațiu care a găzduit anterior linia de producție A380, program oprit în 2019. Blocajul operațional: lipsa motoarelor Pratt & Whitney Deși carnetul de comenzi al Airbus este de aproximativ 10.000 de aeronave de livrat, 7.500 sunt din familia A320, a precizat CEO-ul Guillaume Faury . Tot el a indicat principala constrângere pe termen scurt: livrările insuficiente de motoare de la furnizorul american Pratt & Whitney. „În 2026, avem mai puţine motoare de la Pratt & Whitney decât ceea ce ne trebuie pentru accelerarea producţiei, aşa că am încetinit accelerarea în 2026 şi vom accelera din nou în funcţie de volumele de motoare pe care le avem.” În paralel, Faury a spus că Airbus are „în prezent” mai puține probleme legate de lipsa forței de muncă, o dificultate care a afectat industria aerospațială în ultimii ani. Context: presiuni de cost și reglementare în Europa CEO-ul Airbus a legat competitivitatea de atractivitatea comercială a companiei și a mediului european, menționând costuri ridicate ale forței de muncă în Franța și Europa, costuri mari ale energiei în Europa și „costul barierelor de reglementare”. Pe termen practic, extinderea capacității de asamblare ar trebui să susțină creșterea livrărilor A320, însă accelerarea efectivă în 2026–2027 depinde de ritmul în care Airbus va primi motoarele necesare pentru a susține producția planificată. [...]
O decizie a Curții Supreme a Chinei blochează vânzările Infineon de cipuri GaN pe piața chineză , într-un litigiu de brevete cu rivalul local Innoscience , cu potențial impact direct asupra unei piețe-cheie pentru grupul german și asupra lanțului de aprovizionare pentru componente de alimentare folosite în infrastructura AI. Informațiile sunt prezentate de Tom's Hardware . Instanța a menținut vineri o ordonanță care interzice Infineon să vândă în China continentală produsele pe nitrură de galiu (GaN) aflate în dispută, închizând practic cazul de brevet inițiat de Innoscience, companie cu sediul în Suzhou, potrivit South China Morning Post (SCMP), citat de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații are Infineon Curtea Supremă a confirmat hotărârea din 27 mai a Tribunalului Intermediar din Suzhou, care a constatat că Infineon a încălcat două brevete de invenție ale Innoscience. Decizia obligă Infineon: să înceteze vânzarea, oferirea și importul produselor vizate în China continentală; să plătească daune de 10 milioane yuani (aprox. 1,48 milioane dolari, adică aprox. 6,8 milioane lei). De ce contează: GaN, componentă critică pentru alimentarea rack-urilor AI Miza depășește disputa bilaterală, pentru că GaN este un material folosit în electronica de putere, relevantă pentru alimentarea eficientă a serverelor. Tom’s Hardware notează că atât Infineon, cât și Innoscience se află pe lista de furnizori aprobați de Nvidia pentru alimentarea rack-urilor AI la 800V, în contextul tranziției către o arhitectură de 800 V curent continuu (VDC) pentru rack-uri care depășesc 200 kW și tind spre 1 MW. Publicația explică faptul că trecerea la 800V reduce curentul necesar și cantitatea de cupru pe lanțul de conversie, iar comutarea mai rapidă a componentelor GaN permite micșorarea etapelor de conversie între rack și nucleul GPU. Un război de brevete pe mai multe fronturi: China, SUA, Germania Litigiul are rezultate diferite în funcție de jurisdicție: SUA : în mai, Comisia pentru Comerț Internațional a SUA (ITC) a confirmat o determinare anterioară potrivit căreia Innoscience a încălcat un brevet al Infineon și a dispus interdicții de import și vânzare, sub rezerva unei perioade de 60 de zile pentru revizuire prezidențială. Innoscience contestă impactul, afirmând că determinarea ITC ar fi „curățat” produsele sale reproiectate și că livrările către SUA continuă fără întreruperi. Germania : un dosar la Tribunalul Districtual din München I a adăugat un al treilea front; judecătorii au constatat încălcări de către Innoscience în 2025, iar pentru luna aceasta sunt programate procese suplimentare privind brevete și modele de utilitate. Într-o declarație din mai, pe tema deciziei ITC, Johannes Schoiswohl, vicepreședinte senior și șeful liniei de business GaN Systems la Infineon, a spus: „Această decizie evidențiază încă o dată robustețea proprietății intelectuale a Infineon.” Context de piață și expunere regională Potrivit datelor TrendForce citate de Tom’s Hardware, Innoscience a condus piața globală a dispozitivelor de putere GaN în 2024 , cu o cotă de 29,9%, în timp ce Infineon a fost pe locul patru , cu 10,3%. Pentru Infineon, decizia din China vine într-un moment sensibil și prin prisma expunerii regionale: China continentală, Hong Kong și Taiwan au reprezentat împreună 38% din veniturile din anul fiscal 2025 , conform raportului anual al companiei menționat de publicație. Pe bursă, reacția a fost rapidă: acțiunile Innoscience listate la Hong Kong au urcat cu 16,6% luni, iar mai mulți producători chinezi de semiconductori compuși au avut creșteri puternice, inclusiv atingerea limitei zilnice de 10% pentru Silan Microelectronics și Sanan Optoelectronics; China Resources Microelectronics a crescut cu aproximativ 13%, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile, interdicția din China este „cuvântul final” în acest dosar de brevet, însă conflictul rămâne deschis în alte jurisdicții, cu procese suplimentare programate în Germania și cu efectele deciziei ITC încă disputate de Innoscience. Pentru piață, cazul ridică un risc operațional: accesul la piața chineză pentru anumite produse GaN ale Infineon poate fi limitat, în timp ce competiția pe lanțul de aprovizionare pentru electronica de putere destinată infrastructurii AI se intensifică. [...]
Înscrierea în Cartea Funciară a unei interdicții de vânzare pentru active-cheie ale Liberty Galați ridică un risc juridic direct pentru licitație , în condițiile în care o măsură provizorie dispusă de o instanță din Cehia devine astfel vizibilă și verificabilă pentru orice potențial cumpărător, potrivit Economica . Măsura provizorie, emisă de Tribunalul Districtual din Ostrava și înscrisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați, vizează active ale combinatului de pe platforma industrială din Galați, inclusiv facilități de producție și operaționale. În practică, înscrierea în Cartea Funciară face ca restricția să fie ușor de identificat în verificările juridice (due diligence) care preced o tranzacție. „Interdicția de vânzare a proprietăților vizate este obligatorie, iar contestația formulată de Liberty Galați nu schimbă cu nimic lucrurile. Înscrierea în Cartea Funciară face ca această situație să fie vizibilă și verificabilă pentru orice entitate interesată”, a declarat Simon Petak, reprezentantul TP Insolvence v.o.s., administratorul judiciar al Liberty Ostrava. De ce complică licitația: efectul transfrontalier al măsurii Administratorul judiciar al Liberty Ostrava susține că, indiferent dacă procedura de vânzare continuă „formal”, activele rămân sub regimul juridic al măsurii provizorii. În plus, potrivit explicațiilor din comunicat, în dreptul ceh orice act juridic care încalcă o măsură provizorie este nul, iar măsurile provizorii emise într-un stat membru UE sunt executorii în celelalte state membre, conform dreptului european. În același timp, compania cehă evită să afirme explicit că a blocat integral vânzarea Liberty Galați, însă, potrivit relatării, comunicatul lasă să se înțeleagă că acesta ar putea fi efectul. Poziția administratorului Liberty Galați: licitația „merge mai departe” În contextul aceleiași dispute, CITR , administratorul combinatului siderurgic Liberty Galați, a transmis anterior că unitatea poate fi vândută și că licitația va continua, argumentând că măsura din Ostrava este provizorie, contestată și face obiectul unor apărări juridice în Cehia. „Combinatul Siderurgic Galați poate fi scos în continuare la vânzare. Suma pretinsă de Liberty Ostrava urmează să fie stabilită de instanțele din Cehia, însă modul în care această creanță va fi recuperată se decide în România, în cadrul procedurii de concordat preventiv a Liberty Galați. Măsura din Ostrava are caracter provizoriu, nu este o soluție finală, este contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât nu oprește procesul de vânzare și derularea licitației pentru combinat”, au transmis reprezentanții CITR. Potrivit informațiilor prezentate, la 18 mai 2026 administratorul Liberty Galați a anunțat reluarea licitației, cu data modificată din 17 iunie în 19 iunie. Contextul litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați Liberty Ostrava și Liberty Galați au făcut parte din GFG Alliance , grup industrial care a cumpărat active siderurgice europene de la ArcelorMittal în 2019. Liberty Ostrava a intrat în insolvență în 2024, iar platforma sa de producție a fost vândută unui investitor strategic. În dispută, Liberty Galați ar avea o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023. Contractul include o clauză de jurisdicție exclusivă care indică instanțele din Ostrava ca for competent pentru litigii. [...]
Elon Musk ridică ținta la 1.000 mld. dolari venituri și pune presiune pe execuția SpaceX : potrivit Antena 3 , fondatorul SpaceX spune că ar fi „surprins” dacă veniturile companiei nu vor depăși 1.000 miliarde de dolari în 2031, într-o postare pe X. Musk a afirmat că până în 2030 SpaceX „ar putea” ajunge la venituri de 1.000 miliarde de dolari, iar apoi a întărit mesajul pentru 2031, răspunzând jurnalistului Jon Erlichman. Informația este atribuită de Antena 3 agențiilor Reuters și Agerpres. De ce contează: decalajul dintre evaluare și profitabilitate În același context, SpaceX este descrisă ca având o evaluare de peste 2.000 miliarde de dolari (aprox. 9.200 miliarde lei), după ce ar fi devenit a șasea cea mai mare companie din SUA, în „cea mai mare Ofertă Publică Inițială (IPO) din istorie”, potrivit materialului. Antena 3 notează și că Musk ar fi devenit primul „trilionar din istorie” prin participațiile deținute în SpaceX și Tesla. Totuși, compania „încă face mult mai puțini bani” decât firme tehnologice cu evaluări similare, precum Broadcom și Amazon, ceea ce mută atenția de la mărimea evaluării la capacitatea de a transforma creșterea în rezultate financiare recurente. Ce arată ultimele cifre: creștere a vânzărilor, dar pierdere netă Datele citate indică o creștere a vânzărilor SpaceX cu 33% anul trecut, până la 18,67 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei). Starlink ar fi generat aproximativ 60% din total. În același timp, fuziunea cu xAI – companie despre care articolul spune că are dificultăți financiare – ar fi împins SpaceX la o pierdere netă de 4,94 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) anul trecut, de la un profit de 791 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) în 2024. Așteptări mai prudente în piață Materialul menționează că analiștii de pe Wall Street sunt mai rezervați privind ritmul expansiunii. Conform unui raport publicat luna aceasta de Wall Street Journal (WSJ), Goldman estimează venituri de peste 470 miliarde de dolari în 2030, iar Morgan Stanley – 330 miliarde de dolari. Diferența dintre aceste estimări și ținta avansată de Musk sugerează că, pentru a ajunge la pragul de 1.000 miliarde de dolari, SpaceX ar avea nevoie fie de o accelerare semnificativă a veniturilor, fie de extinderea rapidă a liniilor de business care deja trag compania (în special Starlink), pe fondul unei presiuni crescute pentru profitabilitate. [...]
