Știri
Știri din categoria Companii

Rheinmetall își consolidează poziția în contractele SAFE din România, în timp ce investitorii par să privească dincolo de un prim trimestru sub așteptări, pe fondul promisiunilor de accelerare a producției în lunile următoare, potrivit Antena 3.
Acțiunile producătorului german de armament Rheinmetall au urcat cu 2,4% marți dimineață, la ora 08:00 GMT, după publicarea unor rezultate preliminare și a unor perspective mai bune pentru trimestrul al doilea. Antena 3 notează că informațiile despre reacția pieței sunt atribuite Reuters.
În primul trimestru, compania a raportat venituri preliminare de 1,94 miliarde de euro (2,27 miliarde de dolari), în creștere cu 7,7%, dar sub estimarea analiștilor de 2,3 miliarde de euro. Rheinmetall a confirmat previziunile de venituri pentru 2026 și a transmis că se așteaptă la o „creștere semnificativă” în trimestrul al doilea.
Compania leagă îmbunătățirea anticipată din trimestrul al doilea de două elemente operaționale:
Rheinmetall a mai indicat că portofoliul de comenzi restante a ajuns la aproximativ 73 de miliarde de euro, cu 31% peste nivelul de acum un an.
În evaluarea citată de Antena 3, analiștii JP Morgan spun că investitorii sunt „mult mai concentrați pe execuție” decât în perioada 2022–2025, iar publicarea preliminară ar putea îngrijora o parte din piață, deși prognoza pentru un trimestru al doilea mai puternic este considerată credibilă.
Compania urmează să publice joi rezultatele complete pentru primul trimestru.
În plan local, Antena 3 reamintește că șase dintre contractele finanțate în România prin programul SAFE (Security Action for Europe) ar merge către Rheinmetall, compania urmând să încaseze „cea mai mare parte a banilor”, peste 5,6 miliarde de euro.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a indicat că obiectivul nu este doar achiziția de echipamente, ci și revitalizarea industriei naționale, cu un plan care prevede ca aproximativ 50% din producție să fie realizată local, în puncte precum Mangalia, Mediaș, Brașov, Cugir și Sadu.
Printre proiectele menționate:
La nivelul Uniunii Europene, programul SAFE are o valoare totală de 150 de miliarde de euro și vizează întărirea rapidă a capacităților de apărare până în 2030. România are alocate circa 16,6 miliarde de euro, iar pentru prima etapă Guvernul a selectat proiecte de 8,33 miliarde de euro, trimise în Parlament pentru aprobare.
Recomandate

Rheinmetall ia în calcul doar 10–15% din capacitatea șantierului Mangalia , într-un scenariu în care ar coopera cu MSC, ceea ce repoziționează discuția de la o „preluare” integrală la o utilizare punctuală a infrastructurii, cu implicații directe pentru viitorul operațional al Damen 2 Mai Mangalia aflat în faliment, potrivit Ziarul Financiar . În teleconferința de după raportarea rezultatelor pe T1 2026, România a fost adusă în discuție repetat, atât pe tema oportunităților pentru divizia navală NVL (Naval Vessels Lürssen), achiziționată de Rheinmetall în februarie 2026, cât și în contextul unui program de vehicule blindate pentru armata română. Ce spune CEO-ul Rheinmetall despre Mangalia: fără preluare integrală Întrebat despre articolele privind o posibilă preluare a unui șantier naval în România împreună cu MSC, CEO-ul Armin Papperger a indicat că inițiativa ar fi venit din partea guvernului român și a insistat că grupul german nu vizează controlul întregii capacități. „Șantierul din România este unul foarte mare. Nu suntem interesați să preluăm totul acolo, pentru că este prea mare și nu îl putem folosi în acest fel.” În explicația sa, MSC ar completa ecuația: compania elvețiană ar avea nevoie de facilități de întreținere pentru flota sa, iar Rheinmetall ar utiliza doar o fracțiune din capacitate. „Dacă văd corect situația acum, nu există niciun acord. Dacă totul merge bine, poate că avem nevoie de 10-15% din capacitatea șantierului, iar restul este pentru navele de containere.” Papperger a mai spus că, după preluarea NVL, mai multe state au contactat Rheinmetall pentru cooperare în construcția de nave, menționând Bulgaria, România și Croația. De ce contează: un posibil „mix” civil–militar într-un șantier în faliment Contextul local complică orice scenariu de relansare. Ziarul Financiar amintește că Șantierul Damen 2 Mai Mangalia a intrat în faliment, cu datorii de aproximativ 207 milioane de euro (aprox. 1,09 miliarde lei) și active contabile de 1,26 miliarde lei. Sub 1.000 de angajați mai lucrează în prezent, după concedieri masive. În același timp, șantierul are atribuite prin programul SAFE contracte pentru construcția a patru nave militare, cu termen de predare în 2030: două nave de patrulare de 836 de milioane de euro (aprox. 4,39 miliarde lei); două nave de intervenții pentru scafandri de 87 de milioane de euro (aprox. 456 milioane lei). În acest cadru, ideea utilizării doar a 10–15% din capacitate de către Rheinmetall, cu restul orientat către reparații/mentenanță pentru nave comerciale (MSC), sugerează mai degrabă o împărțire a activității decât o integrare completă sub un singur operator — însă compania germană precizează că „nu există niciun acord” în acest moment. România, și în discuțiile despre vehiculul blindat Lynx România apare și în zona de comenzi potențiale: Papperger a spus că există „negocieri finale” cu România pentru un program Lynx (vehicul blindat de infanterie produs de grup). Totodată, CEO-ul menționase România și ca exemplu de potențial de internaționalizare pentru divizia navală. Context financiar: rezultate mixte și presiune pe acțiuni Rheinmetall a raportat pentru T1 2026 venituri de 1,938 miliarde de euro (aprox. 10,16 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul anterior, dar sub așteptările analiștilor. Rezultatul operațional a urcat cu 17% la 224 milioane de euro (aprox. 1,17 miliarde lei), marja fiind de 11,6%. Fluxul de numerar liber a fost negativ, la minus 285 milioane de euro (aprox. minus 1,49 miliarde lei), pe fondul constituirii deliberate de stocuri pentru livrări în trimestrul al doilea. După publicarea rezultatelor, acțiunile au scăzut cu peste 7%, iar compania și-a menținut ghidajul de venituri pentru întregul an la 14–14,5 miliarde de euro. Capitalizarea este indicată la 55 mld. euro. [...]

Creditorii Damen Mangalia urmează să decidă prețul de pornire și regulile licitației, o alegere care poate muta tranzacția cu circa 100 milioane euro și care influențează direct cât recuperează din datorii și dacă statul poate prelua activele la „valoare de lichidare”, potrivit Digi24 . Vineri, de la ora 10:00, sunt așteptați reprezentanții a 191 de instituții și companii creditoare la sediul lichidatorului judiciar CITR, pentru a aproba raportul privind strategia de valorificare a Șantierului Naval Mangalia și instrucțiunile de desfășurare a licitației. Miza este stabilirea traseului de vânzare: dacă prima licitație pornește la 100% din valoarea de piață sau dacă se ajunge la o rundă ulterioară cu preț de pornire la valoarea de lichidare, conform explicațiilor liderului sindical Laurențiu Gobeajă (Sindicatul Navalistul), citat de News.ro. Evaluarea: între valoarea de piață și valoarea de lichidare Raportul de evaluare consultat de News.ro indică: valoare de piață: 184 milioane euro (aprox. 920 milioane lei); valoare de lichidare: 84,1 milioane euro (aprox. 420 milioane lei). Diferența dintre cele două repere este de aproximativ 100 milioane euro , iar această marjă este esențială atât pentru recuperarea creanțelor, cât și pentru scenariile în care statul ar putea interveni. Față de evaluarea de acum un an (190 milioane euro valoare de piață și 87 milioane euro valoare de lichidare), valorile au fost ajustate după vânzarea unor active care, potrivit sursei, nu influențau direct producția. De ce contează decizia creditorilor: opțiunea statului și interesul investitorilor În articol este menționat un scenariu în care statul ar putea dori șantierul la preț de lichidare, fără licitație , pentru un posibil joint-venture cu Rheinmetall . În paralel, Rheinmetall și MSC au confirmat, printr-un comunicat comun, interesul de a investi împreună în România și de a moderniza șantierul într-un centru cu dublă utilizare (militară și civilă). Totodată, este amintită o informație atribuită Profit.ro: Guvernul ar fi aprobat o ordonanță de urgență care permite statului să preia legal active funcționale ale unor companii declarate de interes strategic, aflate în faliment și care pot produce pentru industria de apărare, cu condiția achitării a cel mult prețul din raportul de evaluare pentru lichidare. Structura datoriilor: creditorul dominant și presiunea pe recuperări Deși pe listă sunt 191 de creditori, în practică ponderea majoră ar aparține grupului Damen, potrivit rapoartelor consultate de News.ro: aproximativ 85% din datorii , dintr-un total de aproape 2 miliarde de lei . Printre creanțele menționate: Damen Holding BV: 744 milioane lei; Damen Shipyards Gorinchem BV: 306,4 milioane lei; Damen Workforce Romania SRL: 52 milioane lei; ANAF: 26 milioane lei; Muehlhan SRL: 21 milioane lei. În același timp, indicatorii operaționali descriși în material arată un dezechilibru puternic: la final de martie, șantierul avea 7 milioane lei de încasat , în timp ce datoriile curente erau de 234 milioane lei la final de februarie. Ce urmează În funcție de votul creditorilor asupra raportului și a regulamentului de licitație, se stabilește mecanismul de vânzare și, implicit, dacă tranzacția se poate ancora la valoarea de piață sau riscă să coboare spre valoarea de lichidare. Decizia are efect direct asupra recuperării creanțelor și asupra fezabilității unei preluări de către stat în condițiile menționate în material. [...]

Samsung își reduce drastic expunerea pe cea mai mare piață TV din lume, oprind vânzările de electronice și electrocasnice de consum în China continentală , o decizie care arată cât de greu mai pot concura brandurile străine cu producătorii locali în acest segment, potrivit HDSatelit . Compania a confirmat oficial pe 7 mai 2026 că nu va mai vinde în China televizoare, monitoare, proiectoare, produse audio și „alte electrocasnice pentru casă”. Samsung precizează că telefoanele mobile rămân la vânzare, că pot exista în continuare stocuri în magazine, iar pentru produsele deja cumpărate va continua serviciul de după-vânzare, în linie cu regulile chineze privind protecția consumatorilor. Ce produse sunt vizate de retragere În secțiunea de întrebări și răspunsuri publicată pe site-ul Samsung din China, măsura acoperă o listă extinsă, care include: televizoare; monitoare (inclusiv monitoare comerciale mari); echipamente audio și proiectoare; aparate de aer condiționat; frigidere; mașini de spălat, uscătoare și modele combinate; aparate de îngrijire a hainelor; aspiratoare și purificatoare de aer. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre o retragere punctuală, ci despre aproape întreaga gamă de electronice și electrocasnice de consum pe care Samsung o mai comercializa în China. De ce contează: piața locală a „închis” spațiul pentru branduri străine Decizia vine după ani de pierdere de cotă în fața rivalilor locali. Conform datelor citate de Yicai și FlatpanelsHD, pe baza AVC, Samsung ajunsese la 3,6% din piața de televizoare din China (locul cinci), iar la frigidere și mașini de spălat cota coborâse la 0,4% în fiecare categorie. În același timp, piața a rămas uriașă: în 2025 au fost livrate 32,9 milioane de televizoare, iar brandurile locale au ajuns la 94,1% din total (31 de milioane de unități). Într-un astfel de context, marja de manevră pentru un producător străin se reduce rapid. Contrastul cu poziția globală și ce rămâne în China Retragerea din China contrastează cu poziția globală a Samsung: compania a anunțat în martie 2026 că este lider mondial la televizoare pentru al 20-lea an consecutiv, iar Omdia i-a atribuit o cotă de 29,1% în 2025. Mesajul implicit este că problema nu este cererea globală, ci specificul unei piețe unde competiția locală a devenit dominantă. Separat, Reuters a relatat că decizia are legătură cu intensificarea competiției și cu încercarea de a reduce impactul asupra clienților și partenerilor; aceeași agenție a scris că diviziile de televizoare și electrocasnice au înregistrat anul trecut pierderi de 200 de miliarde de woni (aprox. 138 de milioane de dolari, adică aprox. 621 milioane lei) și că la început de mai a fost schimbată conducerea diviziei TV. În comunicarea către piața chineză, Samsung indică faptul că telefoanele și cipurile continuă, în timp ce portofoliul de consum se restrânge puternic. Pentru rivalii locali, ieșirea Samsung poate consolida și mai mult pozițiile deja dominante ale unor nume precum Hisense, TCL și Skyworth, într-o piață în care, potrivit Caixin, producătorii chinezi au controlat aproape complet livrările de televizoare în 2025. [...]

La aproape un an de la lansare, smartphone-ul T1 al Trump Mobile nu a ajuns la clienți, deși compania a încasat depozite de circa 59 milioane de dolari (aprox. 271 milioane lei) de la aproximativ 590.000 de persoane , potrivit AppleInsider . Situația ridică un risc operațional și financiar direct pentru consumatori: produsul poate să nu fie livrat niciodată, iar termenii actualizați ai companiei limitează explicit garanțiile asociate depozitului. Trump Mobile, parte a Trump Organization , a prezentat T1 în iunie 2025 ca un telefon „fabricat în SUA”, poziționat implicit ca alternativă la smartphone-urile produse în alte țări. Deși dispozitivul a atras rapid susținători, publicația notează că nimeni nu a reușit să intre efectiv în posesia lui. Conform IBTimes (citat de AppleInsider), circa 590.000 de persoane au plătit un depozit de 100 de dolari (aprox. 460 lei) pentru un telefon care ar fi urmat să coste 499 de dolari (aprox. 2.300 lei). În total, avansurile ar însuma aproximativ 59 milioane de dolari, însă până în prezent nu a fost livrată nicio unitate către consumatori. Calendar împins și promisiuni retrase După lansare, au apărut îndoieli că T1 ar fi, de fapt, un model Android ieftin rebranduit, produs în China, susține AppleInsider. În acest context, Trump Mobile ar fi renunțat „în tăcere” la afirmația „Made in America”, fără ca acest lucru să oprească valul de precomenzi. Termenul de livrare a fost mutat succesiv: de la finalul verii 2025 către finalul anului, apoi spre începutul lui 2026. În aprilie 2026, un redesign al site-ului Trump Mobile a eliminat complet data de lansare și a înlocuit-o cu un link de tip „join the waitlist” („înscrie-te pe lista de așteptare”), potrivit aceleiași surse. Ce spun acum termenii: depozitul nu garantează un telefon O actualizare din aprilie 2026 a inclus și termeni de utilizare revizuiți pentru schema de depozit, disponibili pe site-ul companiei. Documentul precizează că depozitul nu este o garanție că un client va primi un dispozitiv funcțional, ci oferă „doar o oportunitate condiționată” dacă Trump Mobile pune efectiv T1 în vânzare. În termeni practici, condițiile menționate în material includ: depozitul nu reprezintă un contract de vânzare obligatoriu; prețul nu este „blocat” prin plata depozitului; specificațiile se pot schimba înainte de lansare; nu există garanția că dispozitivul va funcționa într-o rețea de telefonie; cel mult, depozitul poate deveni un credit de 100 de dolari pentru achiziția T1, dacă produsul ajunge la vânzare. Dacă Trump Mobile decide să anuleze complet T1, compania ar urma să ramburseze depozitele, însă își limitează răspunderea pentru întârzieri cauzate de factori precum lipsa componentelor sau blocaje cu autoritățile de reglementare. Consumatorii pot cere și anularea înainte de finalizarea unei vânzări, potrivit termenilor. Presiune politică, fără confirmare de investigație Lipsa de progres a generat și reacții politice. În ianuarie, senatoarea Elizabeth Warren și alți parlamentari democrați au cerut Federal Trade Commission (FTC) să analizeze presupuse practici de tip „bait-and-switch” (atragerea clienților cu o promisiune care ulterior se schimbă) și publicitate înșelătoare legată de afirmația „Made in the USA”, conform unei solicitări publice. AppleInsider notează însă că, până în mai 2026, FTC nu a confirmat existența unei investigații și nici dacă va deschide una. În acest moment, concluzia operațională rămâne aceeași: zeci de mii de clienți au plătit un avans pentru un produs fără dată de livrare, cu promisiuni inițiale retrase și cu termeni contractuali care reduc semnificativ garanțiile privind livrarea și funcționarea dispozitivului. [...]

Sharp și-a redus masiv ambițiile în televizoare, mutând accentul de la producția de panouri la vânzări mai fragmentate , iar asta schimbă atât disponibilitatea, cât și poziționarea brandului pe piață. Potrivit BGR , compania – cândva un nume important în LCD-uri în anii 2010, cu seriile Aquos și Quattron – a ajuns să aibă o prezență mai puțin coerentă în America de Nord și o ofertă mai greu de găsit în retailul mainstream. În perioada 2015–2018, Sharp și-a licențiat brandul de televizoare către Hisense, iar ulterior a fost cumpărată de Foxconn în 2019, moment din care a revenit la producția și vânzarea de televizoare sub propriul nume. Totuși, evoluția ulterioară este descrisă ca „mixtă”, nu ca o revenire solidă la statutul de lider. Schimbarea cu impact operațional: ieșirea din panouri LCD mari Un punct de inflexiune a venit în martie 2024, când Sharp a anunțat că își închide complet producția de panouri LCD de mari dimensiuni și va transforma fabrica sa mare din Sakai (Japonia) într-un centru de date. În același timp, compania a comunicat că își reduce și producția de panouri mai mici în celelalte facilități globale. Această repoziționare industrială contează pentru piață deoarece limitează rolul Sharp ca producător integrat de ecrane și sugerează o dependență mai mare de o strategie de portofoliu și distribuție, nu de controlul lanțului de producție pentru panouri. Ce mai găsești sub brandul Sharp și unde BGR notează că Sharp încă vinde televizoare 4K HDR în America de Nord, inclusiv modele Mini LED și „câteva” OLED. Problema este mai degrabă accesul: nu te poți baza pe prezența în lanțuri mari precum Best Buy sau Walmart, ci pe comenzi prin retaileri mai mici. Exemplele de modele menționate includ: Aquos XLED FV1 4K Mini LED (listat pe magazinul Sharp: Sharp USA Shop ); C55FS1UR 4K OLED (listat pe magazinul Sharp: Sharp USA Shop ). Poziționare: de la „prestigiu” la segmentul de valoare În evaluarea publicației, Sharp este mai apropiată azi de mărci orientate spre raport calitate-preț precum Hisense, TCL și Vizio, decât de liderii percepuți ca „titani” ai ecranelor, precum Samsung și LG. Concluzia nu este că un televizor Sharp ar fi o alegere greșită, ci că decizia de cumpărare cere mai multă informare, în condițiile unei piețe în care brandurile pot dispărea și reveni – iar unele pot ieși complet din producție, cum s-a întâmplat în timp cu Panasonic, exemplu invocat în material. [...]

Seria Xiaomi 17 a ajuns la circa 4,74 milioane de unități vândute, iar modelul Ultra a depășit 200.000 , potrivit datelor de piață citate de IT Home dintr-o postare a bloggerului @RD观测, care urmărește cota de piață a telefoanelor în China. Pentru Xiaomi, ritmul de vânzări indică o tracțiune comercială puternică în segmentul premium, într-un moment în care compania își lărgește gama de vârf. Conform informațiilor prezentate, până în săptămâna 18 din 2026, vânzările cumulate pentru seria Xiaomi 17 ar fi fost de aproximativ 4,7363 milioane de unități, în timp ce Xiaomi 17 Ultra ar fi ajuns la circa 207.000 de unități. Context: start de vânzări accelerat, confirmat public de Lei Jun Publicația amintește că, anterior, seria Xiaomi 17 ar fi depășit 1 milion de unități vândute în primele cinci zile de la lansare, informație pe care Lei Jun a redistribuit-o și confirmat-o. Totodată, la debut, întreaga serie ar fi stabilit un record de vânzări și venituri în prima zi pentru lansările de telefoane „domestice” din 2025, la nivelul tuturor segmentelor de preț, după numai cinci minute de la startul vânzărilor. Prețuri: poziționare fermă în zona high-end Ca reper pentru poziționarea comercială, IT Home publică prețurile din China pentru principalele variante: Xiaomi 17 : de la 4.499 yuani (aprox. 2.900 lei) la 5.299 yuani (aprox. 3.400 lei), în funcție de configurație Xiaomi 17 Pro : de la 4.999 yuani (aprox. 3.200 lei) la 5.999 yuani (aprox. 3.900 lei) Xiaomi 17 Pro Max : de la 5.999 yuani (aprox. 3.900 lei) la 6.999 yuani (aprox. 4.500 lei) Xiaomi 17 Ultra : de la 6.999 yuani (aprox. 4.500 lei) până la 8.999 yuani (aprox. 5.800 lei), inclusiv variante „Leica” Ce urmează: posibilă extindere a gamei cu un „Xiaomi 17 Max” Separat, materialul menționează o informație apărută la final de aprilie, potrivit căreia un nou flagship cu ecran mare, echipat cu procesor „8 Elite Gen5”, ar putea fi lansat provizoriu spre finalul lunii mai și ar urma să fie „Xiaomi 17 Max”. Dacă se confirmă, extinderea ar mări aria de acoperire a seriei și ar putea susține vânzările pe termen scurt printr-un model suplimentar în zona de vârf. [...]