Știri
Știri din categoria Apărare
Intrarea în faliment a șantierului naval 2 Mai Mangalia pune sub semnul întrebării capacitatea de a livra la timp un contract militar de aproape 1 mld. euro, atribuit direct către Rheinmetall, cu termen de predare către MApN în 2030, potrivit Ziarul Financiar. În același timp, oficiali ai Ministerului Economiei, Rheinmetall și MSC au o vizită de lucru la șantier, la două zile după ce Tribunalul Constanța a dispus intrarea în faliment.
Contractul vizează construcția a patru nave militare, iar sincronizarea dintre decizia instanței și atribuirea proiectului ridică o problemă operațională: cum poate fi susținut un program de producție militară într-o companie aflată în faliment, cu activitate curentă redusă și datorii semnificative.
Conform datelor prezentate, pachetul de nave are o valoare totală „de aproape un miliard de euro” și este împărțit astfel:
Termenul de finalizare și predare către Ministerul Apărării Naționale este anul 2030.
În același context, Rheinmetall este descris ca „marele câștigător” al contractelor din programul SAFE, care includ și o fabrică de pulberi pentru muniție în Victoria, județul Brașov. Grupul german a avut afaceri de 9,9 mld. euro în anul fiscal 2025 (aprox. 50,9 mld. lei).
Șantierul naval din Mangalia mai are sub 1.000 de angajați, după ce anul trecut a concediat peste 200 de oameni. În prezent, activitatea este axată pe reparații pentru nave petroliere și portcontainere, în special pentru MSC.
Pe partea financiară, datoriile sunt indicate la 1 mld. lei (207 mil. euro), potrivit tabelului preliminar, iar activul la 1,26 mld. lei, conform evidențelor contabile, potrivit ultimelor date citate.
Pe fondul acestor constrângeri, jucători din industrie își exprimă speranța că o eventuală producție a navelor militare la Mangalia ar putea aduce comenzi și în piață. Rămâne însă deschisă întrebarea-cheie: în ce condiții operaționale și juridice poate fi derulat un proiect militar de asemenea dimensiune într-un șantier intrat în faliment, având în vedere că decizia Tribunalului Constanța este foarte recentă.
Recomandate
România a ridicat la nivel ONU și NATO riscul de securitate generat de dronele rusești care ajung pe teritoriul național , după ce un incident recent a implicat o dronă cu încărcătură explozivă căzută într-o gospodărie, potrivit Agerpres . Mesajul transmis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) indică o escaladare a răspunsului diplomatic, pe fondul repetării încălcărilor spațiului aerian. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a spus la TVR Info că România a intervenit în Consiliul de Securitate al ONU, într-o discuție găzduită de Bahrein despre securitatea maritimă, pentru a semnala „riscurile” și pentru a condamna „ferm, la nivel diplomatic” acțiunile Federației Ruse, inclusiv încălcarea spațiului aerian românesc și aliat. „Este pentru prima dată, de la începutul războiului, când avem acest risc direct la care suntem supuși și atunci, evident, răspunsul diplomatic a trebuit să fie ferm.” În paralel, România a folosit și canalul bilateral: ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE, pentru a i se comunica „protestul ferm” în legătură cu incidentele cu drone intrate în spațiul național, a reamintit ministrul. Incidentul de la Galați și evacuarea a 515 persoane Contextul imediat al demersurilor diplomatice este incidentul din 25 aprilie, când o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate la marginea municipiului Galați, fără să explodeze și fără victime. Potrivit informațiilor citate, drona avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului, iar 515 persoane au fost evacuate. Pe 26 aprilie, Ministerul Apărării Naționale a fost informat despre fragmente de dronă semnalate între Luncavița și Văcăreni (județul Tulcea), iar pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în fragmentele respective. Reacție operațională: decolare de F-16 după detectarea unei drone Pe linia de apărare aeriană, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că sâmbătă două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești , după ce radarele de la sol au detectat pătrunderea unei drone, pentru scurt timp, în spațiul aerian național, în zona Chilia. În plan diplomatic, MAE a transmis că secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, aflată la ONU cu prilejul Conferinței de Evaluare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT Rev Con), a condamnat „acțiunile iresponsabile” ale Rusiei și a informat despre incidentul recent al căderii unei drone încărcate cu explozibil într-o gospodărie din România. [...]
Intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc a declanșat procedurile de alertă și interceptare , cu ridicarea de la sol a două avioane F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, în zona Chilia, în contextul reluării atacurilor rusești asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România. Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că a detectat pe radare un grup de aproximativ 20 de drone care se îndreptau spre zona localității Ismail (Ucraina), iar una dintre acestea a pătruns „pentru scurt timp” în spațiul aerian național. Ce măsuri au fost luate în timpul alertei Conform MApN, două aeronave de vânătoare F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat în jurul orei 02.00 de la Baza 86 Aeriană Fetești , pentru monitorizarea situației. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la ora 02.03 a fost transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zona de nord a județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 02.50. În același interval, au fost raportate „numeroase explozii” pe malul ucrainean al Dunării. Ce transmite MApN și ce urmează MApN precizează că informează „în timp real” structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și că rămâne în contact permanent cu acestea. Separat, publicația Adevărul notează că România a sesizat foruri internaționale în legătură cu astfel de incidente, inclusiv prin demersuri diplomatice, în contextul unor episoade recente de drone ajunse pe teritoriul României. (Detaliile acestor demersuri nu apar în materialul Digi24.) [...]
Războiul din Orientul Mijlociu a expus vulnerabilități care pot împinge NATO spre costuri mai mari și achiziții accelerate de armament , în condițiile în care stocurile de muniție, apărarea aeriană și disponibilitatea forțelor navale sunt descrise ca insuficiente pentru un conflict de durată cu Rusia, potrivit unei analize Digi24 , care citează experți intervievați de Politico . Oficiali militari europeni avertizează că Moscova ar putea fi în măsură să atace un stat membru al Alianței până în 2029, ceea ce ridică presiunea pentru pregătire de luptă și coeziune politică. În acest context, Politico a discutat cu diplomați, oficiali actuali și foști ai NATO și experți în apărare, care indică cinci „lacune” scoase în evidență de războiul din Orientul Mijlociu. Muniția și apărarea aeriană: risc de epuizare rapidă Prima problemă indicată este epuizarea muniției. În războiul cu Iranul, SUA ar fi consumat aproximativ jumătate din stocul total de rachete critice de apărare aeriană Patriot, iar oficiali francezi au avertizat că stocurile de rachete Aster și Mica se epuizau încă din primele două săptămâni de conflict. În paralel, companii din industria de apărare precum Rheinmetall și MBDA au semnalat creșterea cererii și riscul unei penurii. Un diplomat NATO avertizează că, dacă SUA își mută atenția spre Indo-Pacific, „vor fi retrase resurse substanțiale” din Europa, iar un alt semnal de alarmă este legat de ritmul producției rusești de drone: Justin Bronk (Royal United Services Institute) spune că Moscova produce „6.000 până la 7.000” de drone de atac cu sens unic pe lună, ceea ce ar putea lăsa aliații fără rachete de apărare aeriană de mare valoare în „câteva săptămâni”. În consecință, apare o presiune pentru soluții mai ieftine și mai scalabile: Bronk invocă „nevoia urgentă de interceptori aer-aer mai accesibili”, alternative la Patriot (exemplu: racheta ghidată cu laser AGR-20) și măsuri de apărare pasivă, precum adăposturi fortificate din beton pentru avioane. Potrivit unei persoane familiarizate cu subiectul, deficitul de muniție ar urma să fie o temă majoră la summitul NATO din iulie . Superioritatea aeriană și lovirea „în adâncime” A doua vulnerabilitate ține de inferioritatea aeriană și de limitele unei strategii bazate pe bombardament convențional. Pieter Wezeman (Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm) afirmă că abilitatea Iranului de a continua atacuri cu rachete și drone, în pofida campaniei aeriene americane, arată „limitele clare” ale ideii că poți forța capitularea unei țări doar prin lovituri aeriene. În acest cadru, experții citați susțin că NATO ar trebui să-și regândească strategia de supremație aeriană și să accelereze investițiile în arme de precizie cu rază lungă, capabile să lovească inclusiv producția de drone a Rusiei și ținte militare din interiorul teritoriului. Bronk menționează intensificarea achizițiilor de rachete AGM-88G fabricate în SUA, cu o rază de acțiune de până la 300 km. Forțele navale: disponibilitate scăzută și întreținere insuficientă A treia problemă este subfinanțarea și dotarea insuficientă a forțelor navale. Ca exemplu, analiza indică situația Regatului Unit: după trei săptămâni necesare pentru desfășurarea distrugătorului HMS Dragon în Marea Mediterană, nava a fost trimisă înapoi în port din cauza unei probleme tehnice. Șeful forțelor maritime britanice, generalul Gwyn Jenkins, a recunoscut că Marina Regală nu era pregătită pentru război, iar premierul canadian Mark Carney a declarat anterior că mai puțin de jumătate din flota Canadei este operațională. Ed Arnold, fost oficial NATO, spune că după 2022 accentul a fost pus mai mult pe forțele terestre, iar acum se vede că disponibilitatea flotei în NATO este „destul de slabă”. Într-un conflict cu Moscova, forțele navale sunt prezentate ca esențiale pentru vânătoarea submarinelor din apropierea peninsulei Kola și pentru neutralizarea navelor rusești echipate cu rachete de croazieră Kalibr. Coeziunea politică: riscul unei implicări americane limitate A patra vulnerabilitate este dezbinarea internă. Războiul ar fi adâncit prăpastia din interiorul NATO, pe fondul respingerii de către Europa a cererilor președintelui american Donald Trump privind sprijinul militar, ceea ce ar fi determinat Washingtonul să elaboreze opțiuni de represalii, potrivit diplomaților citați. Arnold avertizează asupra riscului ca președintele SUA să decidă „De data aceasta nu ne implicăm” sau să accepte doar o desfășurare limitată dacă Moscova ar invada. Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen susține că statele europene ar trebui să adopte o abordare „tranzacțională” similară și să condiționeze sprijinul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz de angajamentul Washingtonului față de NATO. „Timpul lingușelilor a trecut”, a spus Rasmussen. Ucraina, tot mai mult ca furnizor de capabilități Al cincilea punct este rolul Ucrainei. La câteva zile după începutul războiului din Iran, Ucraina și-ar fi trimis experți în drone pentru a ajuta țări din Orientul Mijlociu, iar ulterior ar fi semnat parteneriate de apărare pe zece ani cu state din Golf. În paralel, NATO și-a extins legăturile instituționale cu Ucraina, inclusiv printr-un centru comun de instruire și cercetare în Polonia, vizite militare la Kiev și un program industrial pentru achiziția de tehnologii inovatoare, denumit UNITE-Brave NATO . Diplomați NATO citați spun că Alianța ar putea aloca fonduri suplimentare pentru acest program și ar putea construi o „centură” de mijloace anti-drone mai aproape de granița cu Rusia, ca primă linie de apărare. Ce urmează: presiune pe bugete și pe lanțurile de producție Din perspectiva impactului operațional, concluzia analizei este că lecțiile din Orientul Mijlociu împing NATO spre decizii rapide privind: refacerea stocurilor de muniție și a interceptoarelor de apărare aeriană; investiții în capabilități de lovire la distanță mare; creșterea disponibilității flotelor și a infrastructurii comune de întreținere; consolidarea cooperării industriale cu Ucraina. În lipsa unor detalii bugetare în material, amploarea costurilor nu poate fi cuantificată, însă direcția este una de accelerare a achizițiilor și de reconfigurare a priorităților de apărare, cu deficitul de muniție anunțat deja ca temă centrală la summitul NATO din iulie. [...]
MApN își leagă recrutarea de apărarea antidrone , într-o campanie pe Facebook lansată la câteva zile după incidentul din Galați, potrivit Libertatea . Mesajul vine în contextul în care o dronă rusească încărcată cu explozibil a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe 25 aprilie, iar reacțiile publice au inclus ironii legate de capacitatea de interceptare. Recrutare cu temă operațională: „Ajută-ne să prindem drona!” Ministerul Apărării Naționale a publicat o postare însoțită de o imagine cu un avion și o dronă deasupra sud-estului României, adresată tinerilor interesați de o carieră militară. Mesajul pentru candidați a fost: „Ajută-ne să prindem drona! Pune dovada în comentarii și te așteptăm să fim colegi!” În comentarii au apărut și reacții critice. Un utilizator a scris „Până acum nu ați doborât niciuna”, iar altul a comentat: „Acum vreți să le prindem noi?”. Componenta tehnologică: echipă de tineri pentru software de drone În același context, ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că MApN a început formarea unei echipe de tineri specialiști pentru dezvoltarea de software pentru drone, cu obiectivul de a aduce inovație și de a schimba abordările folosite până acum. „Am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum.” Ministrul a spus că se bazează pe pregătirea studenților, pe firmele de profil din România și pe tinerii cu bază tehnică deja angajați în minister. Contextul de securitate: drona Geran 2 și reacția MAE Inițiativele de comunicare și recrutare vin după incidentul din noaptea de 25 aprilie, când, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei în apropierea graniței fluviale cu România, fragmente de dronă au căzut într-o gospodărie din Galați. Potrivit declarațiilor ministrului Apărării citate de Libertatea, drona prăbușită ar fi fost de tip Geran 2 (model nou, de fabricație rusească) și ar fi zburat în spațiul aerian al României aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 kilometri, la altitudine joasă. În urma acestui episod, ministrul de Externe, Oana Țoiu, l-a convocat la sediul MAE pe Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București. [...]
Modernizarea Y-20B cu motoare chinezești WS-20 reduce dependența de importuri și extinde capacitatea de transport strategic pe distanțe lungi , potrivit Global Times , care citează un material CCTV News despre varianta recent upgradată a avionului de transport militar. Y-20B, parte a flotei Y-20, are ca upgrade principal instalarea completă a patru motoare turbofan WS-20 cu raport mare de bypass (adică un motor care „mută” mult aer pe lângă miezul fierbinte, ceea ce îmbunătățește eficiența consumului). Publicația notează că această schimbare „rezolvă problema” dependenței de sisteme de propulsie importate, cu efecte directe asupra consumului de combustibil, autonomiei, încărcăturii utile și eficienței de zbor. Ce se schimbă operațional: autonomie, sarcină utilă, eficiență Conform materialului citat, raportul mare de bypass al WS-20 se traduce prin eficiență mai bună a combustibilului și, implicit, o creștere semnificativă a razei de acțiune. În plus, WS-20 ar oferi o tracțiune mai mare decât motorul WS-18 folosit anterior, ceea ce ar aduce îmbunătățiri „pe toate planurile” la capacitatea de transport, siguranța zborului și fiabilitatea operațională. Comentatorul militar chinez Fu Qianshao, citat de CCTV News, afirmă că Y-20B este cel mai puternic și avansat avion de transport strategic al Chinei, iar diferența vizibilă față de variantele anterioare este diametrul mai mare al motoarelor, asociat cu WS-20. Parametri menționați și roluri posibile Potrivit lui Fu Qianshao, Y-20B echipat cu WS-20 are: greutate maximă la decolare de „aprox. 220 de tone”; încărcătură utilă maximă de 66 de tone , suficientă pentru a transporta integral un tanc principal de luptă produs intern. Același comentator susține că nivelul tehnic general al aeronavei (sistem de control al zborului, avionică și propulsie modernizată) ar fi ajuns la „standarde de clasă mondială”. Tot el indică și o direcție de utilizare: Y-20B ar putea fi o platformă pentru conversii în aeronave de misiuni speciale, precum război electronic, post de comandă aeropurtat, război psihologic sau avertizare timpurie aeropurtată. Ritm de introducere în serviciu și utilizări recente CCTV News mai arată că Y-20B a apărut public la parada militară din Beijing din 3 septembrie 2025, iar în „circa jumătate de an” ar fi parcurs certificarea de tip, instruirea operațională și formarea capacității de luptă, devenind echipament de bază pentru transport strategic cu „pregătire completă de luptă”. În același context, este menționată o misiune recentă: Y-20B a fost folosit pentru repatrierea rămășițelor celui de-al 13-lea lot de martiri ai „Voluntarilor Poporului Chinez” din Coreea de Sud . Global Times mai notează că seria Y-20 a fost desfășurată în Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și Europa și a executat misiuni de transport de urgență, inclusiv la altitudine mare, ca argument pentru capacitatea de proiecție strategică pe distanțe intercontinentale. [...]
Lovirea unor avioane rusești rare, inclusiv Su-57, la 1.700 km de granița Ucrainei ridică miza operațională a războiului cu drone , prin presiunea directă asupra capacității Moscovei de a menține și proteja platforme aeriene scumpe și greu de înlocuit, potrivit Adevărul . Atacul a vizat baza aeriană Șagol din regiunea Celiabinsk (Munții Ural) și a fost confirmat la 1 mai de Statul Major General al Ucrainei. Operațiunea ar fi fost executată de Forțele Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei, iar relatarea este preluată și de Euromaidan Press . Ce ar fi fost lovit și ce costuri sunt invocate Conform comandantului forțelor ucrainene de drone, Robert „Madiar” Brovdi , ar fi fost avariate patru aeronave: două avioane de vânătoare stealth Su-57; un bombardier Su-34; un avion Sukhoi de tip neidentificat. Acesta a susținut că cel puțin trei drone au lovit direct aeronave staționate, iar costurile estimate în material sunt de 100–120 milioane de dolari (aprox. 460–550 milioane lei) pentru un Su-57 și 35–50 milioane de dolari (aprox. 160–230 milioane lei) pentru un Su-34. Confirmarea din satelit și semnalele operaționale Atacul ar fi avut loc pe 25 aprilie, la circa 1.700 km de granița Ucrainei. Imagini satelitare publicate de canalul de Telegram Exilenova+ ar confirma impactul și ar arăta relocarea aeronavelor după atac. O comparație între imagini din 17 și 26 aprilie indică o zonă afectată pe platforma bazei și activități de curățare. Două Su-57 și un Su-34 ar fi fost mutate din pozițiile inițiale, un tipar asociat de regulă cu evaluarea pagubelor și lucrări de recuperare. De ce contează: presiune pe o flotă mică și pe lanțul de aprovizionare Materialul notează că Rusia ar avea în serviciu mai puțin de 30 de avioane Su-57, model introdus oficial în decembrie 2020 și promovat de Moscova drept „generația a cincea”. În acest context, chiar și avarierea unui număr mic de aparate poate avea efecte disproporționate asupra disponibilității operaționale. În plus, articolul menționează că lanțul de aprovizionare al producției Suhoi ar fi fost afectat anterior de atacuri ucrainene: în septembrie 2025, rachete de croazieră Flamingo ar fi lovit fabrica Skif-M din Belgorod, furnizor de componente pentru aeronave Suhoi. Context: atacuri repetate și extinderea razei dronelor Ucraina ar fi vizat pentru prima dată avioane Su-57 în iunie 2024, la baza Akhtubinsk din regiunea Astrahan, unde două aparate ar fi fost avariate, potrivit serviciilor ucrainene de informații. Ulterior, Rusia ar fi evitat folosirea Su-57 în operațiuni directe deasupra Ucrainei și ar fi renunțat inclusiv la planuri de promovare pentru export, conform aceleiași surse. În paralel, Ucraina își extinde capabilitățile de atac cu drone cu rază lungă, iar orașul Ekaterinburg ar fi fost lovit pentru prima dată în aceeași zi cu operațiunea de la Șagol, mai notează articolul. [...]
