Știri
Știri din categoria Companii
Raiffeisen Bank alocă 4 milioane de lei pentru ediția 2026 a programului Raiffeisen Comunități, extinsă cu parteneriate cu diaspora, într-o mișcare care poate lărgi baza de expertiză și resurse pentru proiecte locale, potrivit Banking News. Programul, derulat împreună cu Asociația pentru Relații Comunitare, ajunge la ediția a 16-a și introduce explicit colaborarea între organizații din România și comunități românești din afara granițelor.
Noutatea ediției a 16-a este deschiderea către comunitățile de români de pretutindeni, prin facilitarea unor parteneriate în care organizațiile și grupurile de inițiativă din România pot lucra împreună cu ONG-uri, experți și comunități românești din străinătate. Inițiatorii spun că programul nu este „dedicat exclusiv diasporei”, ci creează un cadru de colaborare care să producă valoare „de ambele părți”, inclusiv prin schimb de bune practici.
Laura Mihăilă, Director de Marketing, Comunicare & CSR la Raiffeisen Bank, a indicat că extinderea urmărește conectarea actorilor locali cu cei din diaspora pentru soluții „pe termen lung”.
„Ne dorim să conectăm organizații, grupuri de inițiativă și experți din România și din diaspora, pentru a genera împreună soluții cu impact real pentru comunități, pe termen lung.”
Dana Pîrțoc, Director-Executiv al Asociației pentru Relații Comunitare, a argumentat că ediția 16 ar urma să creeze o cale de implicare „direct și la firul ierbii” pentru românii din străinătate.
Pentru ediția 2026, Raiffeisen Bank va aloca un buget total de 4 milioane de lei. Parteneriatele selectate pot primi:
Programul rămâne orientat către inițiative construite „împreună cu oamenii din comunități”, cu accent pe procese participative, colaborare între actori locali și dezvoltarea capacității organizațiilor de a produce schimbări sustenabile.
Dincolo de finanțare, extinderea către diaspora poate schimba practic modul de construire a proiectelor: parteneriatele locale pot integra competențe, experiență și rețele dezvoltate în afara țării, ceea ce poate influența calitatea implementării și scalarea soluțiilor. În același timp, programul își păstrează modelul de incubare folosit în edițiile anterioare, ceea ce sugerează continuitate operațională, cu o componentă nouă de colaborare internațională.
Recomandate
Intrarea pe piața japoneză cere prezență locală și răbdare pe termen lung , nu doar contacte „de la distanță”, iar companiile românești care vor să vândă în Japonia trebuie să-și calibreze așteptările și resursele pentru un proces lent de construire a încrederii, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul a fost transmis la Tokyo, în cadrul programului MoonShotX al Raiffeisen Bank România, derulat împreună cu acceleratorul InnovX, unde au ajuns șapte companii românești. Ce înseamnă, operațional, „să intri” în Japonia Din experiențele prezentate de români și japonezi care lucrează de ani buni în Japonia, accesul la parteneri și clienți presupune un efort repetat și o adaptare la ritualurile locale de business. Printre ideile recurente: nu este suficient „un email”, ci pot fi necesare zeci de încercări până la un răspuns; la început, șansele cresc dacă firma își găsește un partener local, în loc să încerce să opereze singură; prezența fizică contează: nu poți construi relații doar din București sau din altă țară; contractele și parteneriatele sunt gândite pe ani, iar deciziile se iau mai greu și mai colectiv; întâlnirile au reguli și ritualuri (inclusiv schimbul de cărți de vizită în format fizic). Un exemplu invocat este UiPath : Koichi Hasegawa, CEO UiPath Japan, a spus că Daniel Dines a fost de 16 ori în trei ani la Tokyo pentru întâlniri cu clienții, iar compania are birouri în centrul financiar Otemachi Financial City. De ce contează pentru companiile românești: costul real al extinderii Miza nu este doar „exportul” ca intenție, ci costul și disciplina necesare pentru a transforma Japonia într-o piață funcțională: timp, deplasări, prezență locală, parteneriate și o înțelegere fină a culturii de afaceri. În acest context, articolul notează și dimensiunea pieței: Japonia este a patra economie a lumii, cu un PIB de 4.300 mld. dolari și o piață de 200 de milioane de consumatori. Sunt menționate și repere de venituri și fiscalitate: salariul mediu brut în Tokyo este de 6 milioane de yeni (2.700 euro brut, aprox. 13.500 lei), iar în Japonia, în general, 2.000–2.200 euro brut (aprox. 10.000–11.000 lei), cu taxe pe salariu între 20% și 30%. Cine a mers la Tokyo și ce caută acolo Delegația MoonShotX a inclus șapte companii românești, din domenii diferite: Waldevar și Parapet (proiecte în energie regenerabilă); AROBS Cluj (IT, companie antreprenorială listată la bursă); Răzvan Idicel (producător de gem, dulceață, zacuscă); Editura Gama (cărți și jocuri pentru copii, inclusiv traduse în japoneză); IV-Future (tehnologie); Future Work Force (tehnologie). În declarațiile din articol, companiile vorbesc preponderent despre căutarea de parteneri, distribuitori, licențieri sau proiecte comune (inclusiv joint venture), nu despre intrare rapidă cu vânzări directe. Context: România ca „poartă” pentru proiecte legate de Ucraina Sorin Suciu, director mid-corporate la Raiffeisen Bank România, a avansat ideea că România ar putea fi un punct de sprijin pentru companiile japoneze interesate de reconstrucția Ucrainei, invocând cinci avantaje strategice: granița cu Ucraina, apartenența la NATO și UE, accesul la Marea Neagră și la Dunăre. În același timp, articolul amintește parteneriatul strategic România–Japonia semnat în 2023. Ce urmează Programul este descris ca un pas de explorare și învățare pentru companiile românești, într-o piață unde relațiile se construiesc lent, iar parteneriatele sunt pe termen lung. Concluzia practică a participanților: fără răbdare, prezență locală și un partener de încredere, intrarea în Japonia rămâne mai degrabă o intenție decât un plan executabil. [...]
BAT România spune că a virat 11,2 miliarde de lei la buget în 2025 , iar mesajul central este că investițiile și contribuțiile fiscale depind de un cadru de reglementare „stabil și predictibil”, într-un moment în care veniturile publice sunt sub presiune, potrivit Mediafax . Compania afirmă că această contribuție, realizată sub formă de taxe și accize, îi confirmă poziția de al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din România. În același timp, BAT plasează discuția în contextul schimbărilor de reglementare și al nevoii de venituri „sustenabile” la buget. Investiții și rolul României în rețeaua BAT BAT este prezentă de circa 29 de ani pe piața locală și susține că și-a extins amprenta economică prin investiții în România, inclusiv printr-o investiție de peste 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în fabrica din Ploiești, descrisă ca una dintre cele mai avansate unități de producție din grup. În material se mai arată că România a devenit o piață strategică și un hub de producție pentru BAT, cu exporturi care contribuie pozitiv la balanța comercială, și că firma lucrează cu furnizori și parteneri locali, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii, pentru un lanț de aprovizionare „solid și rezilient”. Miza de reglementare: predictibilitate și combaterea comerțului ilicit Pe măsură ce își extinde operațiunile, compania spune că are nevoie de un cadru de reglementare „predictibil și echilibrat”, care să protejeze afacerile legitime de riscurile comerțului ilicit și, în același timp, să încurajeze progresul tehnologic și inovația. Directorul Ariei Europa de Sud Est și directorul general al BAT România, André Basile, leagă explicit investițiile și contribuțiile la buget de stabilitatea mediului economic și de reglementare: „Capacitatea noastră de a continua să investim, să inovăm și să contribuim la veniturile publice depinde de existența unui mediu economic și de reglementare stabil și predictibil, precum și de un dialog deschis și constructiv cu factorii de decizie.” În același context, BAT indică drept problemă persistentă comerțul ilicit cu produse din tutun , despre care afirmă că diminuează anual veniturile statului cu aproape 2,5 miliarde de lei. Compania susține o abordare coordonată care să includă aplicarea legii, informare publică, cooperare transfrontalieră și un cadru fiscal și de reglementare „echilibrat, proporțional și predictibil”, pentru a evita stimularea neintenționată a pieței ilicite. Date despre poziționarea BAT pe piața locală În secțiunea de prezentare, compania menționează: contribuție de peste 11,2 miliarde de lei în 2025, sub formă de taxe și accize; cotă de piață de circa 50% pe piața tutunului din România; portofoliu care include produse fără ardere: glo (încălzirea consumabilelor din tutun sau plante), dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral. În perspectivă, BAT România afirmă că vizează creșterea sustenabilă a impactului economic prin investiții continue și cooperare cu autoritățile și partenerii comerciali, cu accent pe politici care să protejeze veniturile publice și să descurajeze comerțul ilicit. [...]
TUI își mută ofensiva pe retail în România, cu agenții proprii în mall-uri , într-o strategie care poate redesena distribuția pe piața locală de turism, dominată până acum de rețele partenere și vânzări prin intermediari, potrivit Profit . Prima agenție fizică a grupului urmează să fie deschisă în București, în centrul comercial Sun Plaza, în august. În paralel, compania pregătește o a doua unitate în centrul Capitalei, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, ca parte a unui plan mai amplu care vizează atât centre comerciale, cât și stradale. Extinderea este gândită și în afara Bucureștiului, cu orașe menționate explicit precum Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, dar și „alte orașe din România” unde compania identifică potențial de creștere, conform comunicatului TUI România. De ce contează: TUI trece de la parteneriate la control direct al vânzării TUI România își construise până acum prezența locală în principal printr-o rețea de parteneri. Adina Serac, Head of Sales, TUI România, a declarat (citată de news.ro ) că, în prima lună de activitate pe piața locală, compania a încheiat parteneriate cu peste 200 de agenții de turism, iar în al doilea semestru din 2026 colaborează cu o rețea de peste 700 de agenții partenere la nivel național. „În paralel, analizăm oportunități de dezvoltare a rețelei proprii de agenții, inclusiv în centre comerciale și în marile orașe din România, acolo unde identificăm un potențial relevant pentru clienții noștri.” Trecerea la o rețea proprie de agenții fizice sugerează o miză pe controlul mai strict al relației cu clientul și al canalelor de distribuție, într-o piață în care intermediarii au avut un rol major în vânzarea de pachete turistice. Context: discuții preliminare și despre hoteluri, dar fără calendar Pe lângă distribuție, grupul ia în calcul și perspectiva operării de hoteluri în România, însă subiectul este descris ca fiind într-o etapă preliminară. CEO-ul TUI Group, Sebastian Ebel , a spus pentru Profit că discuțiile sunt la început și a indicat că dezvoltarea unui hotel durează, de regulă, cel puțin doi ani și poate ajunge la cinci ani. „Este prima dată când sunt aici, așa că trebuie să ne dezvoltăm planurile. În mod normal, dezvoltarea unui hotel durează nu mai puțin de doi ani. Poate dura și cinci ani. Așa că vom vedea.” Ebel a mai afirmat că au existat întâlniri la nivel guvernamental și că grupul va trimite o echipă de dezvoltare pentru a analiza oportunitățile locale. Profilul grupului și dimensiunea operațiunilor TUI este prezentat ca cel mai mare grup de turism integrat din lume, cu sediul central în Germania. La nivel global, compania operează: 463 de hoteluri și intenționează să adauge încă 70 în următorii 5–7 ani; peste 1.200 de agenții; aproximativ 140 de avioane prin cinci companii aeriene; 18 nave de croazieră, cu încă trei planificate. Grupul este listat la bursele din Frankfurt și Hanovra și este inclus în indicele FTSE 250. În material sunt menționate o cifră de afaceri de peste 24 de miliarde de euro și un profit de 1,4 miliarde de euro. [...]
Untold își plafonează creșterea în Cluj la circa 120.000 de participanți pe zi și își mută ambiția de scalare în afara României , printr-un model de licențiere și parteneriate internaționale, potrivit Ziarul Financiar . Ediția Untold One (a 11-a) are loc între 6 și 9 august, iar organizatorii spun că va fi „greu” să mai mărească capacitatea din cauza limitărilor de amplasament. Festivalul intră „într-o nouă etapă”, care combină schimbări la nivel de experiență în ediția din acest an cu accelerarea expansiunii globale, a declarat Edi Chereji , cofondator și chief public affairs al Untold Universe, în emisiunea „ CEC Bank pentru afaceri românești ”, proiect ZF și CEC Bank. Capacitatea din Cluj: aproape de limită, cu presiune pe infrastructură Organizatorii se așteaptă la un public similar ultimelor două ediții, cele mai mari de până acum: aproximativ 120.000 de participanți pe zi. Chereji spune că extinderea capacității devine tot mai dificilă, deoarece festivalul este „limitat de amplasament”. În același timp, circa 30% dintre participanți vin din străinătate. Untold a fost votat trei ani la rând în top 3 mondial, alături de Tomorrowland și EDC Las Vegas, iar Chereji compară dimensiunea evenimentului cu cea a liderului clasamentului, indicând că Untold ar depăși ca volum de participanți pe zi. Vânzarea biletelor: decizie mai târzie, ofertă încă disponibilă Vânzările de bilete se apropie de nivelurile anilor precedenți, însă comportamentul de cumpărare s-a schimbat față de perioada de dinaintea pandemiei, când o parte mare din bilete se vindeau rapid, iar festivalul ajungea la „sold out” în martie sau aprilie. Acum, o parte dintre participanți amână decizia până cu aproximativ o lună înainte. Potrivit cofondatorului, mai sunt disponibile: bilete VIP, „maxim 2-3% din capacitatea totală”; bilete de o zi; o cotă care va fi vândută fizic la intrare. Expansiune internațională: licență în Columbia din 2027 și parteneriat pe 10 ani în America Latină După două ediții în Dubai (unde urmează a treia, în Dubai Parks and Resorts), Untold a semnat un parteneriat pe 10 ani cu un partener strategic din America Latină. Primul festival sub licență Untold este programat pentru 2027, în Columbia, iar următoarea țară vizată ar fi, „cel mai probabil”, Brazilia. Chereji a mai spus că există discuții avansate pentru Statele Unite, Coreea de Sud, Japonia și China, precum și pentru Spania, Africa de Nord și o propunere din Egipt, pentru Cairo. Modelul a fost testat în Dubai, unde festivalul a atras peste 50.000 de participanți pe zi. Ținta de „unicorn” și finanțare: listare pe o platformă de crowdfunding Untold Universe țintește statutul de „unicorn” – adică o evaluare de peste 1 miliard de euro – într-un orizont de cinci ani, obiectiv pe care îl leagă de planul de dezvoltare: „20 de megafestivaluri” și alte proiecte de entertainment, cu acoperire în aproximativ 30 de țări. În acest context, compania s-a listat recent pe o platformă de crowdfunding, pe care Chereji o descrie drept o posibilă premieră globală pentru un festival. „În următorii cinci ani, acesta e planul nostru: să devenim unicorn, pentru că ar merge la pachet cu planul de dezvoltare - 20 de megafestivaluri plus alte proiecte de entertainment, astfel încât să acoperim aproximativ 30 de ţări.“ Pentru ediția din acest an, organizatorii anunță peste 200 de artiști pe opt scene, inclusiv Sting (cu „cel mai mare show” al său în România), Lewis Capaldi și Zara Larsson, alături de Martin Garrix, Steve Aoki și Marshmello. [...]
OnePlus oprește lansările de produse noi în Europa și America de Nord , o decizie care mută centrul de greutate al brandului spre India și ridică semne de întrebare pentru distribuție și suport pe termen lung în piețele occidentale, potrivit GSMArena . Compania spune că, în Europa și America de Nord, nu va mai lansa produse noi. În schimb, dispozitivele deja vândute vor continua să primească actualizări software și patch-uri de securitate „conform programului”, iar canalele de service vor rămâne deschise pentru a onora garanțiile și solicitările de suport. Ce se schimbă operațional în Occident În America de Nord, platforma de comunitate (site și aplicație) se va închide pe 16 august 2026, la 23:59 ET (17 august, ora 06:59 în România). În Europa, comunitatea și magazinele rămân deschise „deocamdată”, fără un calendar de închidere menționat. India rămâne piață-cheie, cu lansări „în pipeline” Pentru India, OnePlus afirmă că își continuă activitatea „ca de obicei” și că are în pregătire lansări viitoare, inclusiv modelul OnePlus N6x . Tranziție de software: OxygenOS trece la ColorOS odată cu Android 17 OnePlus mai precizează că toate dispozitivele eligibile vor trece de la OxygenOS la ColorOS odată cu actualizarea la Android 17, în toate regiunile. (ColorOS este interfața software dezvoltată de Oppo, companie din același grup, iar schimbarea înseamnă o unificare a platformei software.) Context: zvonuri și o informație contestată despre India Anunțul vine după săptămâni de zvonuri privind retragerea brandului din piețele vestice. Materialul notează și că Bloomberg a publicat recent o informație potrivit căreia operațiunile din India ar urma să înceteze în 2027, iar China ar rămâne singura piață activă — însă OnePlus afirmă acum că India continuă, fără să ofere detalii despre perioada de după lansările „în pipeline”. [...]
România a devenit piața-cheie în rețeaua Dr. Max , cu circa 1.000 de farmacii din totalul de 3.300 , adică aproape o treime din unitățile grupului la nivel european, potrivit Ziarul Financiar . Grupul operează în total 3.300 de farmacii în șase țări europene, în special din Europa Centrală și de Est: Cehia, Slovacia, România, Polonia, Italia și Serbia. Datele sunt prezentate ca fiind oferite de companie. De ce contează ponderea României în rețea Faptul că una din trei farmacii Dr. Max este în România indică o concentrare operațională semnificativă pe piața locală, în contextul în care compania descrie perioada curentă drept una mai dificilă pentru industrie și vorbește despre o prudență mai mare în comportamentul de consum. În acest context, CEO-ul Dr. Max România, Cezar Zaharia , leagă apartenența la grup de capacitatea de a traversa perioada actuală: „Contextul actual nu este unul uşor pentru industria noastră şi observăm o prudenţă mai mare în comportamentul de consum decât în ultimii ani. (…) Apartenenţa la cel mai mare lanţ de farmacii din Europa ne oferă stabilitatea şi resursele necesare pentru a traversa această perioadă cu încredere şi responsabilitate.“ Cum a intrat Dr. Max în România Dr. Max a intrat pe piața românească în 2017, prin achiziția grupului A&D Pharma, care deținea lanțurile Sensiblu și Punkt. Ulterior, aceste branduri au fost înlocuite cu Dr. Max, conform informațiilor din articol. [...]
