Știri
Știri din categoria Companii
Producătorii europeni de alcool avertizează că India riscă blocaje la ambalaje, pe fondul scumpirilor și al capacităților locale reduse, și cer guvernului de la New Delhi să elimine temporar taxa vamală de 10% la importurile de sticle și doze, potrivit Biziday.
Federația Afacerilor Europene din India a transmis pe 2 aprilie o scrisoare către autorități în care susține că producătorii locali de sticle și doze „nu funcționează la capacitate normală”, ceea ce perturbă lanțul de aprovizionare. Printre membrii federației se numără Heineken, Carlsberg, Pernod Ricard și Anheuser-Busch InBev.
Presiunea vine din creșterea costurilor pentru ambalaje (sticlă, carton, etichete), pe care federația o leagă de conflictul din Orientul Mijlociu. În scrisoare se arată că, din cauza prețurilor mai mari la carton și adezivi, costurile sectorului au urcat cu până la 15%. În plus, în aproximativ două treimi din statele indiene, producătorii nu pot majora prețurile fără aprobarea guvernului, ceea ce limitează transferul costurilor către consumatori.
Solicitarea centrală este „o scutire temporară de taxe vamale” pentru importurile de ambalaje – sticle și cutii de aluminiu – pentru a evita o criză de aprovizionare. Federația avertizează că găsirea unor surse alternative ar putea crește costurile industriei cu aproximativ 30%.
Separat, Asociația Berarilor din India a cerut deja majorări de prețuri în mai multe state, dar autoritățile locale sunt descrise ca fiind reticente să permită transferul scumpirilor către consumatorul final.
O sursă din industria globală a băuturilor alcoolice a declarat pentru Reuters că firmele din India se orientează către importuri din Asia de Sud-Est, pe fondul temerilor că ar putea rămâne fără doze și sticle începând din luna mai.
Contextul este o piață indiană a alcoolului evaluată la 65 de miliarde de dolari (aprox. 299 mld. lei), cu o creștere estimată la aproape 8% pe an până în 2033, ceea ce amplifică miza operațională: fără ambalaje, producția și livrările pot fi afectate chiar într-o piață în expansiune.
Recomandate
China Labor Watch acuză BYD de exploatarea unor muncitori chinezi în Ungaria , potrivit Mediafax , care citează un raport al organizației privind condițiile de lucru de pe șantierul fabricii companiei din Ungaria. Conform raportului China Labor Watch (CLW), bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de muncitori, zeci de angajați chinezi implicați în construcția complexului ar fi lucrat șapte zile din șapte, câte 12-14 ore pe zi, cu pauze limitate la mese și fără plata orelor suplimentare. Organizația susține, de asemenea, că muncitorilor li s-ar fi cerut să îi inducă în eroare pe inspectori în privința programului real de lucru, în eventualitatea unor controale. Raportul mai indică întârzieri la plata salariilor de până la trei luni și afirmă că angajații nu ar fi putut renunța la contracte fără pierderi financiare, din cauza unor sume achitate în avans pentru recrutare. Totodată, CLW susține că muncitorii ar fi ajuns în Uniunea Europeană cu vize de afaceri, nu cu vize de muncă, ceea ce i-ar fi lăsat fără acces la servicii medicale și protecție socială. Un element central al acuzațiilor este utilizarea unei rețele de subcontractori, prin care muncitorii nu ar fi fost angajați direct de BYD. Mediafax notează că această structură ar permite companiei să invoce lipsa controlului direct asupra condițiilor de muncă, o abordare descrisă în articol drept „negare plauzibilă”. Cazul din Ungaria vine după un precedent în Brazilia: în 2025, BYD a fost acționată în justiție pentru condiții de muncă descrise ca fiind similare „sclaviei moderne”, iar ulterior autoritățile ar fi inclus compania pe o listă neagră, responsabilitatea fiind atribuită atunci subcontractorilor. În plan european, acuzațiile ridică întrebări despre capacitatea autorităților de a verifica respectarea standardelor de muncă în proiecte industriale derulate prin lanțuri complexe de subcontractare. [...]
Șefa diviziei de dezvoltatori a Microsoft, Julia Liuson , demisionează , potrivit The Verge , într-un nou episod al schimbărilor de la vârful companiei. Liuson părăsește Microsoft după 34 de ani și a condus în ultimii 12 ani divizia responsabilă de produsele și relația cu dezvoltatorii (DevDiv). Conform publicației, Liuson va rămâne la conducerea DevDiv până la finalul lunii iunie, după care va trece într-un „rol consultativ”, raportând către Jay Parikh, șeful Microsoft CoreAI. Nu este încă stabilit cine o va înlocui și nici dacă echipa DevDiv va ajunge să raporteze direct către Parikh în lunile următoare. Într-un mesaj intern văzut de The Verge, Liuson spune că a discutat încă din ianuarie cu CEO-ul Satya Nadella și cu Jay Parikh despre plecare, apreciind că „momentul este potrivit” pentru acest pas. Ea menționează și poziționarea DevDiv ca echipă orientată către clienți și livrarea de „adevăr despre produs” (o formulare care sugerează feedback direct și necosmetizat din utilizare). Plecarea ei vine la mai puțin de un an după demisia fostului CEO GitHub, Thomas Dohmke. Microsoft nu a mai numit un înlocuitor pentru acest rol, iar conducerea GitHub raportează acum direct către echipa CoreAI; după plecarea lui Dohmke, Liuson a supervizat veniturile, ingineria și suportul GitHub, notează The Verge. În ultimele luni, Microsoft a consemnat și alte plecări la nivel executiv: fostul șef Xbox Phil Spencer și-a anunțat retragerea în februarie, iar Sarah Bond, fost președinte Xbox, a demisionat. Luna trecută, Rajesh Jha, responsabil de zona „experiențe și dispozitive”, și-a anunțat la rândul său retragerea, ceea ce a dus la o simplificare a structurii de management pentru produse precum Windows și Office, astfel încât liderii acestor divizii să raporteze direct către Satya Nadella. Tot luna trecută, compania a numit și un nou responsabil pentru Copilot, în timp ce Mustafa Suleyman , CEO-ul Microsoft AI, și-a mutat accentul către modelele proprii de inteligență artificială ale companiei, mai arată publicația. [...]
Producătorii taiwanezi de cipuri cer stocuri strategice de heliu și GNL , potrivit Tom’s Hardware , pe fondul riscurilor de întrerupere a aprovizionării din Orientul Mijlociu, chiar în momentul în care SUA și Iran au semnat un armistițiu de două săptămâni. Ce solicită TSIA și de ce contează pentru industrie Asociația Industriei Semiconductoarelor din Taiwan (TSIA) cere guvernului de la Taipei să creeze rezerve strategice de heliu și gaz natural lichefiat (GNL), materiale considerate critice pentru funcționarea lanțului de producție din semiconductori. Conform Nikkei Asia , citată de Tom’s Hardware, TSIA solicită Taiwanului să urmeze exemplul Japoniei și al Statelor Unite și să își construiască un inventar strategic pentru aceste resurse. Heliu: folosit în mai multe etape ale fabricației de cipuri, inclusiv la răcire și la procese de „spălare” chimică (curățare cu gaze). GNL: combustibil utilizat de peste 40% dintre centralele electrice ale insulei. Rezerve actuale: Taiwan ar avea aproximativ 11 zile de stocuri strategice de GNL și nu ar avea rezerve de heliu. Contextul geopolitic și riscul de întrerupere a aprovizionării În martie 2026, Iran a blocat Strâmtoarea Hormuz după ce SUA au început o campanie de bombardamente împotriva țării, ceea ce a perturbat fluxul unor materiale importante pentru lanțul global de aprovizionare din semiconductori, inclusiv aluminiu, heliu și GNL, notează Tom’s Hardware. Deși membrii TSIA ar fi avut stocuri pe termen scurt suficiente pentru a acoperi câteva săptămâni, asociația indică faptul că, până în a treia săptămână a războiului, au început să apară deja semne de penurie. „Heliul este folosit în diverse etape ale producției de cipuri, de la răcire la spălarea chimică, și nu are un alt înlocuitor viabil.” În acest context, TSIA avertizează că lipsa heliului ar putea opri efectiv producția în fabricile de semiconductori (fabrici specializate, numite frecvent „fabs”), deoarece procesele tehnologice depind de acest gaz. [...]
Irina Pencea pleacă de la conducerea eMAG România, Bulgaria și Ungaria în cursul acestei luni. Compania spune că decizia este una personală și vine la finalul unui ciclu de patru ani în care Pencea a coordonat operațiunile platformei de comerț online din regiune. Irina Pencea a anunțat plecarea după încheierea celui de-al patrulea an fiscal al său în cadrul eMAG. Ea a preluat conducerea eMAG la 27 martie 2023, după ce s-a alăturat companiei în 2022, ca șef al departamentului de marketing, reiese dintr-un material anterior publicat de Profit.ro . „În aprilie, după încheierea celui de-al patrulea an fiscal al meu la eMAG, voi închide acest capitol pentru a mă pregăti pentru o nouă etapă.” Continuitatea activității va fi asigurată de Tudor Manea, CEO al grupului eMAG. Manea afirmă că plecarea este „o decizie strict personală”, luată „independent de orice schimbare organizațională”, și că planurile grupului rămân neschimbate, inclusiv obiectivul de a accelera dezvoltarea comerțului online în Europa de Sud-Est. În mesajul său, Tudor Manea a indicat că eMAG a ajuns la o bază de 7 milioane de clienți și peste 64.000 de parteneri în regiune. Tot el a menționat că ponderea comerțului online în regiune este de 11%, față de aproximativ 40% în vest, argumentând astfel potențialul de creștere al piețelor în care operează grupul. Din perspectiva acționariatului, Dante International, compania care administrează eMAG, este controlată de MIH B2C Holdings BV (Olanda) cu 88,23% și de Iulian Stanciu cu 11,77%. MIH B2C face parte din grupul sud-african Naspers. Profit.ro mai notează că cifra de afaceri a grupului eMAG a crescut cu 11% în anul fiscal 2025, la 11,4 miliarde de lei, iar în România veniturile eMAG în 2024 au ajuns la 7,3 miliarde de lei, în creștere cu 17% față de anul precedent. Grupul are în portofoliu, între altele, eMAG, Fashion Days, Freshful, PC Garage, Sameday, Depanero, Flip și HeyBlu. [...]
Mark Zuckerberg își amenajează un buncăr subteran uriaș sub proprietatea sa din California , potrivit Focus , care citează informații atribuite publicației britanice Daily Mail. Proiectul este descris ca fiind realizat sub complexul rezidențial în care fondatorul Facebook și directorul Meta locuiește cu soția sa, Priscilla Chan, și cei trei copii, în Palo Alto. Conform relatării, Zuckerberg (41 de ani) ar fi cumpărat 11 proprietăți învecinate pentru a-și extinde spațiul, iar pentru aceste achiziții ar fi plătit în total aproximativ 110 milioane de dolari. Informația este atribuită Daily Mail, fără detalii suplimentare despre tranzacții sau calendarul exact al cumpărărilor. Tot Daily Mail susține că lucrările de construcție, care au inclus săpături și extinderi pe parcursul mai multor ani, i-ar fi nemulțumit pe vecini. Motivul invocat este lipsa de informare privind scopul și amploarea proiectului. Potrivit articolului, construcția buncărului – descris ca fiind gândit să reziste unui scenariu de tip „sfârșitul lumii” – ar fi în mare parte finalizată, iar în prezent se lucrează la amenajarea zonei subterane. Tema decorului ar urma să fie inspirată din universul Star Wars, mai exact din satul din copaci al Ewok-ilor din filmul „Întoarcerea lui Jedi”. „Thematisch soll die Einrichtung an das Ewok-Baumdorf aus dem Star-Wars-Film ‚Die Rückkehr der Jedi-Ritter‘ angelehnt sein.” În același context, Focus mai notează, citând publicații precum LuxuryLaunches și Voz Media, că Zuckerberg ar deține și un iaht de lux numit „Launchpad”, evaluat la 300 de milioane de dolari, pentru care sunt prezentate estimări privind consumul de motorină și emisiile asociate, pe baza unor date atribuite acestor surse. [...]
Sucursala Amazon Web Services din România a avut afaceri de 196,4 mil. lei în 2025 , în creștere cu aproximativ 18% față de anul precedent, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Sucursala din București a Amazon Web Services EMEA, parte a grupului american Amazon, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri echivalentă cu 38,9 mil. euro, după ce în 2024 consemnase 167 mil. lei, conform aceleiași surse. Evoluția veniturilor arată o creștere accelerată de la înființarea sucursalei, în toamna lui 2020: de la 12 mil. lei în primul an de activitate, la 85 mil. lei în 2021 (plus 600%), apoi 95,7 mil. lei în 2022 (plus 12%) și 167 mil. lei în 2024, potrivit datelor financiare publice citate de ZF. Profitul net al Amazon Web Services EMEA a urcat la 1,2 milioane de lei la finalul lui 2025, de la aproximativ 216.000 de lei în 2024. Rezultatul a fost volatil în anii anteriori: pierderi în 2020, profit de 1,1 mil. lei în 2021 și circa 560.000 de lei în 2022, conform datelor menționate în articol. „Echipa locală include manageri de cont, manageri de parteneriate, arhitecţi de soluţii şi roluri de suport pentru clienţii din România care migrează spre servicii cloud.” În 2025, numărul mediu de angajați a fost de 12 persoane, față de 13 în 2024. AWS și-a deschis primul birou în București în 2021, ca parte a strategiei de extindere în Europa Centrală și de Est, iar grupul Amazon mai operează local prin entități precum Amazon Development Center Romania, Amazon Data Services Romania, Amazon MLS Romania și Amazon Kuiper Services Europe, pe lângă sucursala AWS, mai notează ZF. [...]
