Știri
Știri din categoria Companii
O contestație pe o creanță de 341 de lei a ținut în loc timp de 7 ani lichidarea Petrotrans și a generat costuri recurente pentru stat, inclusiv o chirie anuală de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei), potrivit Mediafax. Cazul este prezentat de vicepremierul Oana Gheorghiu ca exemplu de blocaj administrativ care prelungește pierderile în companii de stat aflate în insolvență sau faliment.
Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura de lichidare este descrisă ca fiind tergiversată de aproape 19 ani. În acest interval, statul a cheltuit bani fără să recupereze sume pentru acoperirea creanțelor pe care compania le avea către statul român, a spus vicepremierul, într-o conferință de presă la Guvern.
Potrivit declarațiilor citate, faptul că firma nu a fost lichidată și radiată de la Registrul Comerțului a dus la costuri suplimentare, inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) din 2015, pentru „niște conducte care există pe hârtie”, amplasate în subteran pe proprietăți private. Vicepremierul a indicat că este vorba despre o decizie a instanței care trebuie executată, iar fiecare zi de întârziere înseamnă costuri pentru stat.
„Singurii care au încasat bani în acești ani sunt lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivare.”
Oana Gheorghiu a afirmat că lichidarea a fost prelungită timp de șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului. În material este menționată Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care ar fi contestat lichidarea pentru o creanță de 341 de lei.
După intrarea în faliment, administrarea bunurilor fostei companii a fost disputată între Ministerul Energiei și Ministerul Economiei, conform aceleiași surse.
Contextul mai larg prezentat de vicepremier vizează un grup de 22 de companii de stat pentru care, în analiza Guvernului, se recomandă reorganizarea sau lichidarea, pe fondul insolvenței sau al pierderilor.
Recomandate
Falimentul Petrotrans a rămas blocat 19 ani, iar întârzierea a generat costuri recurente pentru stat , inclusiv plata unei chirii anuale de peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există pe hârtie”, potrivit HotNews . Cazul a fost prezentat joi de vicepremierul Oana Gheorghiu , în contextul unui pachet de măsuri vizând 22 de companii de stat cu probleme financiare. Petrotrans este în faliment din 2007, iar procedura nu a fost finalizată până în 2026. Vicepremierul a spus că, în acest interval, „singurii care au încasat bani” au fost lichidatorii, contabilii și cei care au făcut arhivarea, în timp ce statul nu a recuperat sume pentru a acoperi creanțele companiei către buget. Costuri directe: chirie anuală pentru active „pe hârtie” Un element concret de impact bugetar, invocat de vicepremier, este o chirie anuală de peste 29.000 de euro, plătită din 2015, pentru conducte care ar exista doar în documente, „pe sub terenul unor oameni”. Gheorghiu a precizat că plata rezultă dintr-o decizie a unei instanțe, care trebuie executată. În acest context, vicepremierul a susținut că „fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru statul român” și a descris situația ca pe un „studiu de caz” despre efectele lipsei de coordonare între instituții. Blocaj procedural: 7 ani de prelungire din cauza unei contestații pe 341 de lei Gheorghiu a indicat și un episod care, în opinia sa, ilustrează disfuncționalitățile administrative: lichidarea Petrotrans ar fi fost prelungită cu șapte ani din cauza unei contestații depuse de o instituție a statului, pentru o creanță „foarte mică”. Întrebată de HotNews ce instituție a formulat contestația și despre ce sumă este vorba, vicepremierul a răspuns: „Din informațiile pe care le-am cules din dosarul respectiv este vorba de AAAS, autoritatea pentru gestionarea activelor statului, iar creanța era undeva la 341 de lei.” Context: Petrotrans, în lista companiilor propuse pentru „ieșire ordonată” (lichidare) Cazul Petrotrans a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă despre măsurile avute în vedere pentru 22 de companii de stat. Vicepremierul a spus că aceste companii au datorii bugetare istorice cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. În clasificarea prezentată de vicepremier, Petrotrans se află în categoria „ieșirea ordonată din portofoliu (lichidarea)”, pentru care obiectivul anunțat este un calendar cu termene clare de lichidare, „cu maximizarea valorii reziduale” și respectarea calendarelor de faliment. [...]
Guvernul a pus pe listă 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi de 1,12 miliarde lei , într-un proiect-pilot care deschide calea pentru restructurări, fuziuni sau închideri, în funcție de rolul economic al fiecărei firme, potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat concluziile după ședința de Guvern de joi, 16 aprilie. Miza anunțului este una bugetară și de guvernanță: Executivul tratează pierderile și restanțele acestor companii ca pe o „factură anuală” suportată de contribuabili și susține că reforma nu mai poate fi limitată la schimbări de management. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă.” De ce contează: un „proiect-pilot” care poate seta regulile pentru restul portofoliului de stat Oana Gheorghiu a descris problema ca fiind sistemică, în contextul în care statul este acționar în peste 1.500 de societăți, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi pentru bugetul public. Proiectul-pilot vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie, selectate pentru impactul financiar și relevanța lor în economie. Vicepremierul a spus că lista și evaluarea au fost construite împreună cu AMEPIP (agenția responsabilă de guvernanța companiilor de stat) și sunt legate de angajamentele României față de OECD și Comisia Europeană. „A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Cine are cele mai mari restanțe la buget Conform datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de: CFR Marfă CFR SA Romaero Vicepremierul a insistat că situațiile trebuie tratate diferențiat: unele companii administrează infrastructuri critice, altele sunt entități comerciale, iar unele sunt structuri rămase fără obiect de activitate, dar care continuă să acumuleze pierderi. Ce tip de intervenții ia în calcul Guvernul Pentru a limita deciziile „arbitrare”, Guvernul spune că a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii (strategie, guvernanță, model de business și performanțe comercială, operațională, patrimonială și financiară). Datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru o imagine unitară. Intervențiile sunt grupate pe categorii, în funcție de rol și perspectivă economică: Infrastructură critică : ELCEN, Oil Terminal, CFR SA – investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică : Avioane Craiova, Romaero – decizii la nivel interministerial, pe fondul importanței industriale. Transformare după model european : CNCIR – reorganizare pentru creșterea competitivității. Redresare operațională : CFR Călători, Metrorex, TAROM – redresare, posibil cu sprijin extern. Fuziuni și absorbții : Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret – opțiuni de consolidare. Ieșire din portofoliu : lichidare/radiere – exemplu: Petrotrans. Cazul Petrotrans: faliment din 2007, dar costuri încă plătite Ca exemplu de disfuncționalitate, Oana Gheorghiu a invocat Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007, dar care nu a fost lichidată nici până în 2026. „Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare.” Potrivit vicepremierului, din cauză că firma nu a fost radiată, bugetul public plătește anual peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte care există doar în documente, în baza unei hotărâri judecătorești. Ce urmează: extinderea evaluării în 30 de zile Executivul intenționează să extindă analiza și la alte companii de stat, urmând ca un nou lot să fie selectat în următoarele 30 de zile, pe criterii de importanță strategică și situație financiară. Guvernul pregătește și un „calendar clar de intervenție” pentru cazuri similare, menționând companii precum Remin și Minvest. „Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații.” [...]
Guvernul pregătește o procedură cu criterii pentru selectarea următorului val de companii de stat, care ar urma să fie anunțat în 30 de zile , potrivit News . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că statul vrea să acționeze ca „acționar responsabil”, intervenind înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. Anunțul a fost făcut joi, la Palatul Victoria . Gheorghiu a precizat că, pentru următoarea etapă, Executivul va trece prin ședința de guvern – în cadrul unui memorandum – o procedură de selecție. De la decizie la nivel de minister, la criterii stabilite central Vicepremierul a arătat că, în „primul val”, ministerele au decis ce companii intră în proiectul pilot. Pentru „următorul val”, Guvernul propune criterii de selecție care vizează: importanța strategică a companiei; situația financiară în care se află. Miza: intervenție mai devreme, înainte de insolvență În logica prezentată de vicepremier, statul ar trebui să nu mai aștepte deteriorarea severă a situației financiare pentru a interveni în companiile pe care le deține. „Statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni.” Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt menționate numele companiilor vizate în următorul val și nici detalii despre forma concretă a intervenției statului; acestea ar urma să fie clarificate odată cu anunțul promis în următoarele 30 de zile. [...]
Tarom riscă să intre într-un scenariu de avarie dacă Bruxelles-ul nu prelungește planul de restructurare , în condițiile în care actualul model de business „nu este sustenabil” și compania nu a avut profit operațional în ultimii 10 ani, potrivit declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu, citate de news.ro . Gheorghiu a spus că situația Tarom este „în analiza Ministerului Transporturilor” și că este singura companie din portofoliul ministerului pentru care Guvernul așteaptă un feedback, în contextul în care „Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom”. Miza: prelungirea planului aprobat de Comisia Europeană Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă acesta „nu este în grafic”, din motive pe care vicepremierul le-a descris drept „unele obiective, unele mai puțin obiective”. În același timp, compania are „un dialog cu Comisia Europeană”. Oficialul a indicat că, dacă se aprobă prelungirea planului — invocând „noul context geopolitic” și „criza de petrol” — ar urma continuarea restructurării, inclusiv în așteptarea livrării unor avioane și regândirea „întregului flux” al companiei. „Dacă se aprobă prelungirea planului (...) atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux.” Scenariul alternativ: soluții dacă nu există prelungire Gheorghiu a precizat că, la nivel de comitet, a fost discutat și scenariul în care Comisia Europeană nu aprobă prelungirea planului, caz în care „trebuie să aibă în vedere clar niște soluții”. În argumentația sa, vicepremierul a punctat că Tarom „pierde bani” de cel puțin 10 ani și că „profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani”. A menționat că în 2024 compania a înregistrat profit, însă „nu din activitate, din operațional, ci din alte activități”, concluzionând că este nevoie să fie explorate „alte soluții pentru Tarom”. [...]
Guvernul pregătește închideri, fuziuni și restructurări la companiile de stat, după ce un lot-pilot de 22 de firme a adunat datorii bugetare de circa 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de aproximativ 1,12 miliarde de lei într-un singur an , potrivit Digi24 . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că miza este reducerea costurilor directe pentru contribuabili și oprirea „risipei și ineficienței” dintr-un sector cu peste 1.500 de companii deținute de stat. În bilanțul prezentat după ședința de Guvern, Gheorghiu a indicat că multe dintre companiile de stat au pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei, bani care, în opinia sa, ar fi putut fi direcționați către investiții publice majore. „Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Ce companii sunt în prim-plan și ce decizii sunt avansate În portofoliul pilot analizat, vicepremierul a descris companiile drept „găuri negre pentru economia României”, argumentând că menținerea situației actuale produce costuri directe pentru contribuabili. Digi24 notează că, dintre companiile cu cele mai mari datorii, au fost menționate: CFR Marfă SNCFR Romaero Pentru SNCFR, Gheorghiu a spus explicit că societatea „trebuie lichidată”. Șase direcții de acțiune: de la investiții la ieșirea din portofoliu Executivul propune o clasificare a companiilor de stat și măsuri diferențiate, în funcție de rolul economic și de situația financiară: Infrastructură critică – companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA: investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică – Avioane Craiova, Romaero: decizii interministeriale privind viitorul. Transformare pe model european – CNCIR: transformare pentru a deveni competitiv, după modele europene. Redresare operațională – CFR Călători, Metrorex, TAROM: restructurare, posibil cu sprijin european. Fuziuni și absorbții – exemple: Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret. Ieșire din portofoliu (lichidare) – pentru companii unde statul ar urma să închidă definitiv expunerea. Analiza a fost realizată cu sprijinul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în cadrul reformei din PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Exemplul Petrotrans: costuri care continuă în faliment Ca ilustrare a blocajelor administrative, vicepremierul a invocat cazul Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007. Potrivit acesteia, procedura de lichidare a fost tergiversată aproape 19 ani, iar statul ar plăti din 2015 peste 29.000 de euro anual (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există doar pe hârtie”, în baza unei decizii judecătorești. Gheorghiu a mai spus că o contestație depusă de o instituție a statului, pentru o creanță minoră, ar fi întârziat lichidarea cu aproximativ șapte ani. Oficialul a indicat că situații similare ar exista și la alte companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul ar urma să introducă un calendar de intervenție. Ce urmează: extinderea analizei în 30 de zile Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară. Mesajul central al vicepremierului: statul ar trebui să acționeze ca „acționar responsabil”, cu decizii și termene, înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. [...]
România rămâne „supraponderală” la companii de stat, iar costul se vede în productivitate și în blocarea reformelor economice , potrivit unei intervenții a jurnalistului Matei Udrea la Euronews . În opinia sa, numărul mare de astfel de entități nu doar consumă resurse publice, ci „blochează” și o parte din forța de muncă, reducând eficiența economiei. Udrea afirmă că, dacă sunt excluse statele comuniste, România ar fi a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India. El leagă această situație de moștenirea perioadei ceaușiste și susține că, până acum, „s-a blocat orice reformă”, pe fondul rezistenței față de eliminarea companiilor „care ne trag în jos”. „România este a treia țară din lume, dacă scoatem țările comuniste din calcul, este a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India.” De ce contează: resurse publice fără rezultate și presiune pe productivitate Punctul central al argumentului este că o parte dintre companiile de stat consumă bani publici fără să livreze performanță economică, ceea ce afectează productivitatea la nivel de țară și îngreunează reformele. Udrea spune că vicepremierul ar fi prezentat și „niște nume” în acest context, fără ca materialul să detalieze lista. Exemplul invocat: Aerostar vs. Avioane Craiova Pentru a ilustra diferența de eficiență, Udrea compară Aerostar Bacău, companie privatizată în 1997, cu Avioane Craiova, rămasă în proprietatea statului. Conform declarațiilor sale: Aerostar Bacău (privatizată) „produce inclusiv drone pentru Israel” și componente pentru avionul F-35 . Avioane Craiova (de stat) „continuă să acumuleze pierderi” și, spune Udrea, primește anual sprijin sub formă de ajutoare de stat, scutiri de impozite și ștergeri de datorii, în timp ce rămâne neperformantă. „Primește bani, zeci de milioane de euro și, în continuare, produce, este o gaură neagră.” În esență, mesajul este că menținerea pe termen lung a unor companii de stat ineficiente are un cost dublu: bugetar (prin finanțări repetate) și economic (prin productivitate mai scăzută și forță de muncă „captivă” în structuri necompetitive). [...]
