Știri
Știri din categoria Companii
Oracle analizează concedierea a până la 30.000 de angajați pe fondul dificultăților de finanțare a infrastructurii pentru inteligență artificială, un proiect estimat la investiții de aproximativ 156 de miliarde de dolari. Compania americană încearcă să reducă presiunea financiară generată de extinderea rapidă a centrelor de date dedicate AI, în condițiile în care costurile de finanțare au crescut semnificativ, iar unele bănci din SUA și-au redus implicarea în creditarea acestor proiecte.
Planul discutat în prezent ar putea duce la eliminarea a 20.000–30.000 de locuri de muncă, măsură care ar putea genera între 8 și 10 miliarde de dolari flux de numerar, potrivit estimărilor băncii de investiții TD Cowen. Dacă ar fi implementată integral, aceasta ar reprezenta cea mai amplă restructurare a forței de muncă din istoria recentă a companiei, depășind cele aproximativ 10.000 de concedieri realizate la finalul anului 2025.
În paralel, Oracle analizează și posibila vânzare a diviziei Cerner, specializată în software medical, pe care a cumpărat-o în 2022 pentru 28,3 miliarde de dolari. O eventuală tranzacție ar putea contribui la finanțarea infrastructurii necesare pentru competiția globală din sectorul inteligenței artificiale.
Extinderea rețelei de centre de date este însă extrem de costisitoare. Oracle estimează că are nevoie de aproximativ 156 de miliarde de dolari pentru proiectele sale. Până acum compania a reușit să atragă circa 58 de miliarde de dolari, dintre care:
Diferența rămâne însă semnificativă, iar condițiile de finanțare s-au înăsprit. Potrivit analizei TD Cowen, unele instituții financiare au dublat primele de dobândă din septembrie, ceea ce a dus la întârzieri în acordurile de finanțare și la încetinirea construcției noilor facilități.
Pentru a reduce nevoia de capital, Oracle testează mai multe soluții:
Aceste strategii pot diminua presiunea financiară asupra companiei, însă implică și riscuri operaționale, inclusiv renegocierea contractelor sau impact asupra capacității de operare a serviciilor cloud.
În același timp, dinamica pieței s-a schimbat. Cererea de capacitate pentru inteligență artificială din partea OpenAI s-a orientat tot mai mult către furnizori precum Microsoft și Amazon, chiar dacă Oracle găzduise anterior o parte semnificativă din infrastructura necesară pentru aceste proiecte. Compania a transmis însă că relația financiară cu OpenAI rămâne stabilă și că eventualele negocieri dintre Nvidia și OpenAI nu afectează parteneriatul existent.
Pentru Oracle, deciziile din lunile următoare vor fi esențiale: compania încearcă să își consolideze poziția într-o cursă globală pentru infrastructura AI, dar trebuie să găsească echilibrul între investiții uriașe și sustenabilitatea financiară.
Recomandate
Amazon își accelerează îndatorarea pentru finanțarea infrastructurii AI, trecând de 225 mld. dolari datorii totale , după ce a agreat un nou împrumut de 17,5 mld. dolari, potrivit The Next Web . Mișcarea indică atât amploarea investițiilor în centre de date și cipuri, cât și disponibilitatea pieței de a credita compania la costuri încă reduse. Împrumutul este un „delayed-draw term loan” (linie de credit care poate fi trasă în tranșe), coordonat de Citigroup , cu bani disponibili până la finalul lunii septembrie. Fiecare tragere are o fereastră de rambursare de trei ani. În sindicat sunt menționate JPMorgan Chase, Bank of America, HSBC și Wells Fargo, alături de peste o duzină de bănci. Datorii în creștere rapidă și finanțări pe mai multe piețe Noul împrumut vine la câteva zile după ce Amazon a vândut obligațiuni de 14 mld. dolari canadieni (10 mld. dolari, aprox. 45 mld. lei), cea mai mare emisiune corporativă înregistrată în acea monedă, notează publicația. Din martie, compania a vândut obligațiuni și în euro, dolari americani și franci elvețieni. La 31 martie, datoria totală pe termen scurt și lung a Amazon, inclusiv plățile de leasing, a depășit 225 mld. dolari (aprox. 1.012 mld. lei), față de circa 150 mld. dolari (aprox. 675 mld. lei) cu un an înainte — o creștere de aproximativ 50% în 12 luni. La ce folosește banii: capex AI și participații în companii din domeniu Amazon a indicat că împrumutul este pentru „scopuri corporative generale”, care pot include susținerea investițiilor de business, finanțarea viitoarelor cheltuieli de capital și rambursarea de datorii. Analiștii CreditSights citați de publicație spun că finanțarea ar putea sprijini și investițiile în acțiuni la companii din zona AI. În acest context, articolul menționează: un angajament de până la 50 mld. dolari către OpenAI, asumat în februarie (15 mld. dolari inițial, restul condiționat de anumite evenimente, inclusiv listarea); o investiție de 10 mld. dolari în Anthropic în acest an, cu posibilitatea a încă până la 15 mld. dolari în timp. Pe partea de investiții în infrastructură, Amazon a spus că plănuiește cheltuieli de capital de aproximativ 200 mld. dolari în 2026, în principal pentru centre de date și cipuri. Doar în T1, cheltuielile au ajuns la 43,2 mld. dolari, cel mai ridicat nivel dintre companiile Big Tech, conform aceleiași surse. Costul finanțării rămâne jos, dar presiunea se mută pe randamentul AI Dobânda la împrumutul negarantat este între 0,625 și 0,875 puncte procentuale peste SOFR (rata de referință pentru finanțări în dolari), în funcție de ratingul de credit al Amazon. Publicația interpretează nivelul ca un semn al încrederii pieței în capacitatea companiei de a-și susține serviciul datoriei, însă atrage atenția asupra ritmului de acumulare. În concluzie, întrebarea care începe să apară în analize este dacă veniturile generate de investițiile în AI vor veni suficient de repede pentru a justifica creșterea gradului de îndatorare. Pentru moment, piața continuă să finanțeze agresiv „construcția” de infrastructură AI, dar sustenabilitatea depinde de cât de rapid se transformă capex-ul de 200 mld. dolari în creștere de venituri care să țină pasul cu datoria. [...]
Airbus își extinde capacitatea de producție pentru A320 la 10 linii , într-un efort de a urca la 75 de aeronave pe lună până la finalul lui 2027, dar ritmul rămâne condiționat de disponibilitatea motoarelor, potrivit Economica . Noua linie inaugurată la Toulouse este a doua din acest oraș și ridică totalul liniilor de asamblare pentru familia A320 la zece. Restul capacităților sunt distribuite astfel: patru linii la Hamburg (Germania), două la Mobile (SUA) și două la Tianjin (China). Ținta: 75 de aeronave pe lună, pe fondul unei cereri foarte mari Airbus își propune să ajungă la o producție de 75 de aeronave pe lună până la sfârșitul anului 2027, obiectiv justificat de cererea ridicată pentru A320, descris ca cel mai bine vândut avion din aviația comercială globală. În 2025, Airbus a livrat 793 de aeronave, dintre care 607 au fost din familia A320, ceea ce echivalează cu aproximativ 50 de aeronave produse pe lună pentru acest program, conform datelor citate în articol. Noua linie de producție funcționează în hala Jean-Luc Lagardère (50 de hectare), spațiu care a găzduit anterior linia de producție A380, program oprit în 2019. Blocajul operațional: lipsa motoarelor Pratt & Whitney Deși carnetul de comenzi al Airbus este de aproximativ 10.000 de aeronave de livrat, 7.500 sunt din familia A320, a precizat CEO-ul Guillaume Faury . Tot el a indicat principala constrângere pe termen scurt: livrările insuficiente de motoare de la furnizorul american Pratt & Whitney. „În 2026, avem mai puţine motoare de la Pratt & Whitney decât ceea ce ne trebuie pentru accelerarea producţiei, aşa că am încetinit accelerarea în 2026 şi vom accelera din nou în funcţie de volumele de motoare pe care le avem.” În paralel, Faury a spus că Airbus are „în prezent” mai puține probleme legate de lipsa forței de muncă, o dificultate care a afectat industria aerospațială în ultimii ani. Context: presiuni de cost și reglementare în Europa CEO-ul Airbus a legat competitivitatea de atractivitatea comercială a companiei și a mediului european, menționând costuri ridicate ale forței de muncă în Franța și Europa, costuri mari ale energiei în Europa și „costul barierelor de reglementare”. Pe termen practic, extinderea capacității de asamblare ar trebui să susțină creșterea livrărilor A320, însă accelerarea efectivă în 2026–2027 depinde de ritmul în care Airbus va primi motoarele necesare pentru a susține producția planificată. [...]
O decizie a Curții Supreme a Chinei blochează vânzările Infineon de cipuri GaN pe piața chineză , într-un litigiu de brevete cu rivalul local Innoscience , cu potențial impact direct asupra unei piețe-cheie pentru grupul german și asupra lanțului de aprovizionare pentru componente de alimentare folosite în infrastructura AI. Informațiile sunt prezentate de Tom's Hardware . Instanța a menținut vineri o ordonanță care interzice Infineon să vândă în China continentală produsele pe nitrură de galiu (GaN) aflate în dispută, închizând practic cazul de brevet inițiat de Innoscience, companie cu sediul în Suzhou, potrivit South China Morning Post (SCMP), citat de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații are Infineon Curtea Supremă a confirmat hotărârea din 27 mai a Tribunalului Intermediar din Suzhou, care a constatat că Infineon a încălcat două brevete de invenție ale Innoscience. Decizia obligă Infineon: să înceteze vânzarea, oferirea și importul produselor vizate în China continentală; să plătească daune de 10 milioane yuani (aprox. 1,48 milioane dolari, adică aprox. 6,8 milioane lei). De ce contează: GaN, componentă critică pentru alimentarea rack-urilor AI Miza depășește disputa bilaterală, pentru că GaN este un material folosit în electronica de putere, relevantă pentru alimentarea eficientă a serverelor. Tom’s Hardware notează că atât Infineon, cât și Innoscience se află pe lista de furnizori aprobați de Nvidia pentru alimentarea rack-urilor AI la 800V, în contextul tranziției către o arhitectură de 800 V curent continuu (VDC) pentru rack-uri care depășesc 200 kW și tind spre 1 MW. Publicația explică faptul că trecerea la 800V reduce curentul necesar și cantitatea de cupru pe lanțul de conversie, iar comutarea mai rapidă a componentelor GaN permite micșorarea etapelor de conversie între rack și nucleul GPU. Un război de brevete pe mai multe fronturi: China, SUA, Germania Litigiul are rezultate diferite în funcție de jurisdicție: SUA : în mai, Comisia pentru Comerț Internațional a SUA (ITC) a confirmat o determinare anterioară potrivit căreia Innoscience a încălcat un brevet al Infineon și a dispus interdicții de import și vânzare, sub rezerva unei perioade de 60 de zile pentru revizuire prezidențială. Innoscience contestă impactul, afirmând că determinarea ITC ar fi „curățat” produsele sale reproiectate și că livrările către SUA continuă fără întreruperi. Germania : un dosar la Tribunalul Districtual din München I a adăugat un al treilea front; judecătorii au constatat încălcări de către Innoscience în 2025, iar pentru luna aceasta sunt programate procese suplimentare privind brevete și modele de utilitate. Într-o declarație din mai, pe tema deciziei ITC, Johannes Schoiswohl, vicepreședinte senior și șeful liniei de business GaN Systems la Infineon, a spus: „Această decizie evidențiază încă o dată robustețea proprietății intelectuale a Infineon.” Context de piață și expunere regională Potrivit datelor TrendForce citate de Tom’s Hardware, Innoscience a condus piața globală a dispozitivelor de putere GaN în 2024 , cu o cotă de 29,9%, în timp ce Infineon a fost pe locul patru , cu 10,3%. Pentru Infineon, decizia din China vine într-un moment sensibil și prin prisma expunerii regionale: China continentală, Hong Kong și Taiwan au reprezentat împreună 38% din veniturile din anul fiscal 2025 , conform raportului anual al companiei menționat de publicație. Pe bursă, reacția a fost rapidă: acțiunile Innoscience listate la Hong Kong au urcat cu 16,6% luni, iar mai mulți producători chinezi de semiconductori compuși au avut creșteri puternice, inclusiv atingerea limitei zilnice de 10% pentru Silan Microelectronics și Sanan Optoelectronics; China Resources Microelectronics a crescut cu aproximativ 13%, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile, interdicția din China este „cuvântul final” în acest dosar de brevet, însă conflictul rămâne deschis în alte jurisdicții, cu procese suplimentare programate în Germania și cu efectele deciziei ITC încă disputate de Innoscience. Pentru piață, cazul ridică un risc operațional: accesul la piața chineză pentru anumite produse GaN ale Infineon poate fi limitat, în timp ce competiția pe lanțul de aprovizionare pentru electronica de putere destinată infrastructurii AI se intensifică. [...]
Înscrierea în Cartea Funciară a unei interdicții de vânzare pentru active-cheie ale Liberty Galați ridică un risc juridic direct pentru licitație , în condițiile în care o măsură provizorie dispusă de o instanță din Cehia devine astfel vizibilă și verificabilă pentru orice potențial cumpărător, potrivit Economica . Măsura provizorie, emisă de Tribunalul Districtual din Ostrava și înscrisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați, vizează active ale combinatului de pe platforma industrială din Galați, inclusiv facilități de producție și operaționale. În practică, înscrierea în Cartea Funciară face ca restricția să fie ușor de identificat în verificările juridice (due diligence) care preced o tranzacție. „Interdicția de vânzare a proprietăților vizate este obligatorie, iar contestația formulată de Liberty Galați nu schimbă cu nimic lucrurile. Înscrierea în Cartea Funciară face ca această situație să fie vizibilă și verificabilă pentru orice entitate interesată”, a declarat Simon Petak, reprezentantul TP Insolvence v.o.s., administratorul judiciar al Liberty Ostrava. De ce complică licitația: efectul transfrontalier al măsurii Administratorul judiciar al Liberty Ostrava susține că, indiferent dacă procedura de vânzare continuă „formal”, activele rămân sub regimul juridic al măsurii provizorii. În plus, potrivit explicațiilor din comunicat, în dreptul ceh orice act juridic care încalcă o măsură provizorie este nul, iar măsurile provizorii emise într-un stat membru UE sunt executorii în celelalte state membre, conform dreptului european. În același timp, compania cehă evită să afirme explicit că a blocat integral vânzarea Liberty Galați, însă, potrivit relatării, comunicatul lasă să se înțeleagă că acesta ar putea fi efectul. Poziția administratorului Liberty Galați: licitația „merge mai departe” În contextul aceleiași dispute, CITR , administratorul combinatului siderurgic Liberty Galați, a transmis anterior că unitatea poate fi vândută și că licitația va continua, argumentând că măsura din Ostrava este provizorie, contestată și face obiectul unor apărări juridice în Cehia. „Combinatul Siderurgic Galați poate fi scos în continuare la vânzare. Suma pretinsă de Liberty Ostrava urmează să fie stabilită de instanțele din Cehia, însă modul în care această creanță va fi recuperată se decide în România, în cadrul procedurii de concordat preventiv a Liberty Galați. Măsura din Ostrava are caracter provizoriu, nu este o soluție finală, este contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât nu oprește procesul de vânzare și derularea licitației pentru combinat”, au transmis reprezentanții CITR. Potrivit informațiilor prezentate, la 18 mai 2026 administratorul Liberty Galați a anunțat reluarea licitației, cu data modificată din 17 iunie în 19 iunie. Contextul litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați Liberty Ostrava și Liberty Galați au făcut parte din GFG Alliance , grup industrial care a cumpărat active siderurgice europene de la ArcelorMittal în 2019. Liberty Ostrava a intrat în insolvență în 2024, iar platforma sa de producție a fost vândută unui investitor strategic. În dispută, Liberty Galați ar avea o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023. Contractul include o clauză de jurisdicție exclusivă care indică instanțele din Ostrava ca for competent pentru litigii. [...]
Elon Musk ridică ținta la 1.000 mld. dolari venituri și pune presiune pe execuția SpaceX : potrivit Antena 3 , fondatorul SpaceX spune că ar fi „surprins” dacă veniturile companiei nu vor depăși 1.000 miliarde de dolari în 2031, într-o postare pe X. Musk a afirmat că până în 2030 SpaceX „ar putea” ajunge la venituri de 1.000 miliarde de dolari, iar apoi a întărit mesajul pentru 2031, răspunzând jurnalistului Jon Erlichman. Informația este atribuită de Antena 3 agențiilor Reuters și Agerpres. De ce contează: decalajul dintre evaluare și profitabilitate În același context, SpaceX este descrisă ca având o evaluare de peste 2.000 miliarde de dolari (aprox. 9.200 miliarde lei), după ce ar fi devenit a șasea cea mai mare companie din SUA, în „cea mai mare Ofertă Publică Inițială (IPO) din istorie”, potrivit materialului. Antena 3 notează și că Musk ar fi devenit primul „trilionar din istorie” prin participațiile deținute în SpaceX și Tesla. Totuși, compania „încă face mult mai puțini bani” decât firme tehnologice cu evaluări similare, precum Broadcom și Amazon, ceea ce mută atenția de la mărimea evaluării la capacitatea de a transforma creșterea în rezultate financiare recurente. Ce arată ultimele cifre: creștere a vânzărilor, dar pierdere netă Datele citate indică o creștere a vânzărilor SpaceX cu 33% anul trecut, până la 18,67 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei). Starlink ar fi generat aproximativ 60% din total. În același timp, fuziunea cu xAI – companie despre care articolul spune că are dificultăți financiare – ar fi împins SpaceX la o pierdere netă de 4,94 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) anul trecut, de la un profit de 791 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) în 2024. Așteptări mai prudente în piață Materialul menționează că analiștii de pe Wall Street sunt mai rezervați privind ritmul expansiunii. Conform unui raport publicat luna aceasta de Wall Street Journal (WSJ), Goldman estimează venituri de peste 470 miliarde de dolari în 2030, iar Morgan Stanley – 330 miliarde de dolari. Diferența dintre aceste estimări și ținta avansată de Musk sugerează că, pentru a ajunge la pragul de 1.000 miliarde de dolari, SpaceX ar avea nevoie fie de o accelerare semnificativă a veniturilor, fie de extinderea rapidă a liniilor de business care deja trag compania (în special Starlink), pe fondul unei presiuni crescute pentru profitabilitate. [...]
FAN Courier își mută o parte tot mai mare din livrări către rețeaua de lockere , după ce a ajuns la 3.000 de unități FANbox instalate la nivel național, potrivit Ziarul Financiar . Compania estimează că în 2026 un sfert din totalul livrărilor va fi realizat prin lockere, pe fondul schimbării preferințelor clienților către livrarea „out-of-home” (ridicare din afara domiciliului, din puncte fixe). De la începutul proiectului și până în prezent, FAN Courier spune că a investit peste 40 de milioane de euro (aprox. 209,5 milioane lei) în rețeaua de lockere FANbox. „Lockerul 3000 nu este o cifră de raportare, este o confirmare a unei schimbări de comportament pe care o vedem zilnic în date. Clienţii aleg din ce în ce mai des să-şi gestioneze coletele când şi unde le este convenabil, iar noi investim în consecinţă. Pentru 2026, obiectivul este să trecem de 4000 de lockere şi să procesăm minimum un sfert din totalul livrărilor prin reţea. Livrarea out-of-home rămâne una dintre priorităţile noastre de business în acest an şi în anii ce urmează”, spune Adrian Mihai , CEO FAN Courier. De ce contează: capacitate mai mare și mai puține blocaje în vârfurile de cerere Extinderea rețelei este prezentată ca un răspuns la creșterea cererii din partea clienților și retailerilor și ca o măsură operațională pentru a crește capacitatea de livrare și a reduce riscul de blocaje în perioadele aglomerate, în special în zone urbane și intens populate. Context de piață: creștere accelerată a sistemelor automate În paralel, piața locală a serviciilor de tip self-service pentru livrarea și colectarea trimiterilor poștale este în expansiune. Un studiu ANCOM publicat în decembrie 2025 arată că volumul trimiterilor procesate prin sisteme automate poștale a crescut cu 57% din 2023 în 2024, iar numărul total de sisteme automate poștale active în România a urcat cu 37%. Ce urmează în 2026 Ținta anunțată de companie pentru 2026 este dublă: depășirea pragului de 4.000 de lockere instalate; procesarea prin rețeaua de lockere a minimum unui sfert din totalul livrărilor. [...]
