Știri
Știri din categoria Companii
OpenAI susține că procesul intentat de Apple se bazează pe o cronologie denaturată și pe acuzații care ignoră o problemă internă de control al accesului la sisteme – o combinație care, dacă se confirmă în instanță, poate ridica miza operațională și de conformitate pentru companii mari în gestionarea plecărilor de personal, potrivit OpenAI.
În text, OpenAI afirmă că Apple a pretins inițial că a contactat compania în februarie și nu a primit răspuns, dar ar fi admis ulterior că avocații externi ai Apple au trimis e-mailul „persoanei greșite”, după ce ar fi confundat două nume asiatice. OpenAI mai spune că Apple a susținut că ar fi existat o discuție cu consilierul juridic general al OpenAI, lucru pe care Apple ar fi recunoscut apoi că „nu s-a întâmplat”. În același timp, OpenAI susține că Apple nu ar fi ridicat atunci acuzațiile specifice din proces și că ar fi transmis că „rezolvă orice probleme”, după care ar fi urmat cinci luni fără comunicare, până la acțiunea în instanță.
Un punct central al poziției OpenAI este că Apple îl acuză pe Chang Liu că ar fi accesat informații confidențiale Apple după ce a părăsit compania, însă Apple ar fi admis „abia acum” că angajați Apple l-ar fi contactat și i-ar fi cerut ajutorul pentru a localiza informații. OpenAI susține că Apple încearcă să transfere responsabilitatea către „accesul rezidual” (situația în care un fost angajat rămâne, din motive tehnice sau procedurale, cu acces la resurse interne), dar că nu ar prezenta faptul că aceasta ar fi o problemă „comună” la Apple, cauzată de gestionarea necorespunzătoare a accesului la sisteme când oamenii pleacă din companie.
În practică, argumentează OpenAI, asta ar însemna că foști angajați care încearcă să procedeze corect pot rămâne cu acces la fișiere Apple, „deși nu le vor” sau nici nu sunt conștienți de acest lucru.
OpenAI mai afirmă că Apple îl acuză pe Tang Tan că ar fi încercat să obțină și să folosească secrete comerciale, însă susține că acesta a fost constant în mesajul către echipă că OpenAI „nu vrea” și „nu trebuie să folosească” informații confidențiale de la alte companii. În text este menționat și faptul că Tang Tan a lucrat la Apple peste 24 de ani și era cunoscut ca unul dintre liderii inovatori ai companiei.
OpenAI spune că ar fi preferat ca Apple să ridice aceste probleme înainte de a depune acțiunea în instanță și că a tratat acuzațiile „cu seriozitate”, oferindu-se să lucreze cu Apple pentru rezolvare. În schimb, compania susține că Apple „își schimbă narațiunea”, inclusiv prin acuzații vagi despre alți foști angajați, și că ar putea repeta această tactică.
Un alt element cu potențial impact imediat este cererea Apple de injuncție preliminară (o măsură provizorie prin care instanța poate impune restricții înainte de soluționarea pe fond). OpenAI afirmă că solicitarea ar fi „bazată pe informații false” și „complet inutilă”, argumentând că nu are și nu își dorește secrete comerciale Apple, fiind „mult mai interesată” să construiască produse și tehnologii noi.
În sprijinul versiunii sale, OpenAI indică existența unor e-mailuri și mesaje (publicate în material) care ar descrie atât schimburi între Chang Liu și angajați Apple, cât și corespondența dintre avocații Apple și departamentul juridic al OpenAI, inclusiv o eroare de adresare și o afirmație inexactă privind o discuție care nu ar fi avut loc.
Ce urmează nu este detaliat în material dincolo de poziția OpenAI: disputa se mută, practic, în zona probelor și a interpretării instanței asupra cronologiei și asupra modului în care a fost administrat accesul la sisteme după plecarea angajaților.
Recomandate
Apple a depășit 1,5 miliarde de utilizatori cu abonamente plătite la nivel global , un prag care întărește ponderea veniturilor recurente din servicii în modelul de business al companiei, potrivit IT Home , care relatează declarațiile făcute de CEO-ul Tim Cook în cadrul conferinței cu analiștii pentru rezultatele trimestriale. Informația a fost comunicată în contextul celui de-al treilea trimestru al anului fiscal 2026 al Apple (intervalul 28 martie–27 iunie 2026), în care compania a raportat că numărul total de „abonamente plătite” (paid subscriptions) a trecut de 1,5 miliarde. Creștere accelerată în trei ani Apple anunțase în 2023 că depășise pragul de 1 miliard de abonamente plătite. Asta înseamnă un plus de 500 de milioane în aproximativ trei ani, conform aceleiași surse. Ce intră în „abonamente plătite”, după metodologia citată IT Home notează că în această raportare sunt incluse atât serviciile proprii Apple, cât și abonamentele din aplicații terțe distribuite prin App Store . În categoria serviciilor proprii sunt menționate explicit: Apple TV Apple Music iCloud+ Apple One Prin includerea abonamentelor din aplicații terțe, indicatorul reflectă nu doar performanța serviciilor Apple, ci și rolul ecosistemului App Store în generarea de plăți recurente. De ce contează pentru business Pragul de 1,5 miliarde sugerează o extindere a bazei de venituri recurente, într-o perioadă în care marile companii de tehnologie încearcă să reducă dependența de ciclurile de vânzări ale hardware-ului. În același timp, articolul nu oferă detalii despre venitul mediu per abonament sau despre ponderea serviciilor proprii în total, astfel că impactul financiar exact nu poate fi cuantificat din datele prezentate. [...]
Apple mută presiunea prețurilor în rate lunare printr-un program de leasing , o schimbare care poate accelera ciclurile de înlocuire a dispozitivelor și poate „netezi” vânzările de iPhone, într-un moment în care compania a început să majoreze prețuri la hardware. Potrivit The Next Web , Apple a lansat în SUA programul Apple Upgrade , operat de Klarna , care acoperă iPhone, Apple Watch, Mac și iPad și pornește de la 17,99 dolari pe lună (aprox. 83 lei) pentru un iPhone. Programul nou înlocuiește discret iPhone Upgrade Program, pe care Apple îl rula din 2015. Momentul lansării este relevant: în iunie, Apple a crescut prețurile la Mac și iPad cu 100 de dolari, peste pragul de 1.000 de dolari, invocând o penurie de memorie „alimentată” de cererea pentru inteligență artificială, și a avertizat că urmează scumpiri și la iPhone. Ce schimbă Apple Upgrade pentru cumpărător: „mai ieftin” ca senzație, nu ca preț Leasingul nu reduce prețul total al unui iPhone, dar schimbă modul în care este perceput costul. Exemplul dat: un iPhone 17 Pro de 1.099 dolari (aprox. 5.060 lei) devine 31,99 dolari pe lună (aprox. 147 lei), iar „șocul” prețului de listă este înlocuit de o plată lunară. Un analist Forrester, Dipanjan Chatterjee, a rezumat ideea pentru CNET: plata lunară predictibilă schimbă percepția asupra costului, chiar dacă prețul nu scade. Unde e „cârligul”: proprietatea și costurile din „fine print” Diferența-cheie față de cumpărare este proprietatea: în leasing, Klarna deține dispozitivul cât timp utilizatorul plătește. La finalul perioadei, clientul poate face upgrade, poate cumpăra dispozitivul printr-o taxă unică sau îl poate returna. Dacă nu face nimic, trece pe plăți lunare „de la o lună la alta”, despre care Apple spune că „pot crește”, înainte să se ajungă la o taxă automată de cumpărare. Condițiile penalizează lipsa de atenție, potrivit aceleiași surse: închiderea anticipată sau upgrade-ul anticipat vin cu taxe pe care Apple le numește „substanțiale”; dispozitivul trebuie returnat în stare bună, altfel se plătește o taxă pentru deteriorare; AppleCare nu mai este inclus la fel ca în vechiul program. The Next Web notează și că WIRED a relatat despre critici care numesc lansarea „financiarizarea crizei de accesibilitate”. De ce contează pentru Apple: cicluri de upgrade mai scurte și venituri mai previzibile Dincolo de argumentul pentru consumatori, miza este una de model de business. Utilizatorii își păstrează iPhone-urile „aproape patru ani” în prezent, iar o companie dependentă de cicluri de upgrade are interesul să reducă această durată. Un leasing poate împinge clienții înapoi în magazin la unu-doi ani și poate face vânzările mai puțin dependente de vârfurile de după lansări — un tip de volatilitate pe care investitorii tind să îl penalizeze. Mutarea pune Apple în competiție directă și cu operatorii telecom, care folosesc de mult finanțarea telefoanelor pentru a „lega” clienții de abonamente. În plus, programul vine înaintea așteptărilor că iPhone 18 ar putea fi mai scump în septembrie și pe fondul zvonurilor despre un model pliabil în jur de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), unde plata lunară ar face mai ușoară „înghițirea” prețului. Dispozitive blocate pentru neplată? Apple neagă limitarea funcțiilor Înainte de lansare, 9to5Mac a găsit cod într-o versiune beta de iOS 27 care sugera un „Restricted Mode” pentru dispozitive finanțate, în caz de neplată, care ar fi blocat accesul la majoritatea aplicațiilor. Apple a respins scenariul: un purtător de cuvânt, Brian Bumbery, a declarat pentru The Verge că nu vor exista limitări ale funcționalității dispozitivului din cauza plăților ratate. Totuși, creditorul păstrează pârghii contractuale: Klarna spune că trei plăți ratate la rând încheie leasingul și fac ca întregul sold să devină scadent imediat. În ansamblu, Apple Upgrade arată o continuare a transformării Apple către venituri recurente: după un deceniu de accent pe abonamente, și hardware-ul începe să fie „contorizat” lunar, iar iPhone-ul devine mai mult un serviciu decât un bun deținut. [...]
BenQ a declanșat o rechemare globală pentru unele proiectoare portabile GV31, după ce bateria integrată poate avea defecte care duc la supraîncălzire, cu risc de incendiu sau arsuri , potrivit IT之家 . Compania le recomandă utilizatorilor afectați să oprească imediat folosirea dispozitivelor și să contacteze BenQ pentru o reparație gratuită a bateriei sau un upgrade de produs. Ce risc a fost identificat și ce s-a raportat până acum Problema vizează bateria încorporată, care „poate avea defecte”, iar în utilizare au existat cazuri de supraîncălzire. Consecința potențială este dublă: risc de incendiu și risc de vătămare (arsuri) . Conform informațiilor Comisiei pentru Siguranța Produselor de Consum din SUA (CPSC), pe piața americană sunt afectate aproximativ 1.249 de unități. Până în prezent, BenQ ar fi primit trei raportări de supraîncălzire în SUA, dintre care una a dus la o arsură ușoară. Ce produse sunt vizate și prin ce canale au fost vândute Rechemarea se aplică unor unități GV31 vândute în perioada iulie 2023 – mai 2026 , prin: Amazon; magazinul oficial BenQ; distribuitori terți. Ce trebuie să facă utilizatorii BenQ indică verificarea eligibilității prin introducerea seriei produsului pe site-ul companiei, pentru a vedea dacă dispozitivul se află în lotul afectat. Pentru utilizatorii confirmați, compania oferă reparație gratuită a bateriei sau upgrade de produs , iar recomandarea imediată este oprirea utilizării până la soluționare. [...]
Șeful diviziei DX de la Samsung, Roh Tae-moon , a cumpărat din bani proprii acțiuni după ce a primit un pachet major de stimulente , într-o mișcare care semnalează alinierea conducerii la performanța pe termen lung a companiei, potrivit IT之家 . Conform documentelor de reglementare publicate în sistemul sud-coreean DART (al autorității de supraveghere financiară), Roh Tae-moon (în text: Lu Taiwen), președinte și responsabil al diviziei Device eXperience (DX), a cumpărat pe 30 iulie, printr-o tranzacție pe piață, 3.045 de acțiuni ordinare Samsung Electronics la prețul de 230.000 woni/acțiune. Tranzacția a fost făcută publică pe 31 iulie. Valoarea totală a achiziției a fost de aproximativ 700,4 milioane woni (aprox. 2,3 milioane lei), iar deținerea sa a crescut de la 121.235 de acțiuni la 124.280 de acțiuni. Context: achiziția vine după cea mai mare alocare LTI din acest an Majorarea participației are loc la scurt timp după ce Samsung i-a acordat lui Roh un pachet de acțiuni în cadrul planului de stimulare pe termen lung (LTI – „long-term incentive”, adică recompensă în acțiuni legată de rezultate multianuale). Pe 22 iulie, acesta a primit 22.678 de acțiuni Samsung Electronics. La un preț de referință de 254.500 woni/acțiune, pachetul LTI a fost evaluat la circa 5,77 miliarde woni (aprox. 19,2 milioane lei). IT之家 notează că acesta a fost cel mai mare pachet individual dintre cele acordate în 2025 unui număr de 928 de directori ai Samsung Electronics. De ce contează pentru investitori Planul LTI al Samsung urmărește să recompenseze conducerea în funcție de performanța din ultimii trei ani și să lege interesele managementului de obiectivele de dezvoltare pe termen lung. În acest context, cumpărarea de acțiuni din fonduri personale, imediat după acordarea stimulentelor, poate fi interpretată ca un semnal de încredere al unui executiv-cheie în evoluția companiei, fără ca sursa să facă o evaluare explicită a motivelor. [...]
Acuzațiile privind exploatări forestiere „intensive” ridică un risc de conformare și reputație pentru Ingka Group (IKEA) în România, într-un context în care compania administrează 50.400 de hectare de pădure și își apără practicile prin certificarea FSC și respectarea amenajamentelor silvice, potrivit Agronet . Documentarul „IKEA Loves Wood ”, realizat de jurnalistul danez Tom Heinemann, lansat în 2024 și difuzat recent de Deutsche Welle, prezintă imagini din mai multe păduri din România și pune sub semnul întrebării intensitatea exploatărilor, regenerarea suprafețelor și eficiența certificării Forest Stewardship Council (FSC). Materialul este relatat de HotNews, iar filmările au fost realizate împreună cu reprezentanți ai organizației Agent Green, în șase zone forestiere deținute de companie. Ce susține documentarul și care sunt limitele probelor prezentate Potrivit documentarului, imaginile ar surprinde exploatări intensive, inclusiv suprafețe din Suceava descrise drept „tăieri la ras” și posibile intervenții în zone Natura 2000 din județul Iași. Experți citați în film afirmă că păduri naturale vechi ar fi fost înlocuite cu plantații mai uniforme, cu biodiversitate și rezistență mai reduse, iar în unele zone ar fi fost observați puieți de stejar uscați după lucrări de regenerare. Documentarul mai susține că, pe o suprafață filmată de aproximativ 12 hectare, nu ar fi fost păstrați arborii de habitat prevăzuți de regulile FSC (arbori lăsați în picioare pentru hrană și adăpost speciilor). În același timp, articolul notează explicit că aceste afirmații provin din documentar și nu sunt însoțite de un proces-verbal al autorităților sau de o hotărâre care să constate încălcarea legii. Răspunsul IKEA: certificare FSC, regenerare naturală și volum în creștere IKEA respinge acuzațiile și argumentează că imagini surprinse într-o anumită etapă a lucrărilor nu pot descrie evoluția unei păduri administrate pe cicluri de 120–150 de ani. Compania afirmă că pădurile gestionate de Ingka Investments în România sunt certificate FSC și verificate periodic de organisme de certificare și de autoritățile competente. În răspunsul transmis HotNews, compania indică, între altele, următoarele date: Ingka Investments deține aproximativ 50.400 de hectare de pădure, circa 0,8% din fondul forestier al României; IKEA utilizează aproximativ 2% din masa lemnoasă recoltată anual în România, iar circa 3% din lemnul folosit la nivelul companiei provine din România; aproximativ 98% din regenerarea pădurilor administrate se realizează natural; volumul de lemn din portofoliu ar fi crescut cu peste 1,2 milioane de metri cubi din 2015; peste 220 de hectare de pădure degradată ar fi fost restaurate. Compania mai susține că recoltează anual un volum mai mic decât creșterea naturală a pădurilor și contestă folosirea termenului „tăiere la ras” pentru unele lucrări, descriindu-le drept „tăieri de substituire” — formulare pe care experții intervievați în documentar spun că nu o consideră consacrată în silvicultură. De ce contează: certificarea nu înlocuiește controlul în teren Disputa scoate în evidență o problemă operațională și de conformare: certificarea FSC indică respectarea unor standarde, dar eficiența depinde de calitatea și frecvența controalelor și de remedierea neconformităților. În oglindă, nici imaginile cu o suprafață proaspăt exploatată nu demonstrează singure eșecul regenerării, fiind necesare date tehnice despre amenajamentul silvic, tratamentele aplicate, volumul extras, regenerarea instalată și starea biodiversității înainte și după intervenție. Articolul mai arată că documentarul nu prezintă concluzii ale autorităților române care să confirme încălcarea legislației forestiere în locațiile filmate, iar răspunsul public al companiei nu include documente tehnice pentru fiecare dintre cele șase suprafețe contestate. În lipsa acestor elemente, acuzațiile și poziția companiei rămân versiuni opuse, iar o verificare independentă, pe baza documentației și a evoluției regenerării, este prezentată ca necesară pentru a stabili dacă lucrările respectă atât legea, cât și obiectivele de protejare a biodiversității. [...]
Temu riscă o amendă de peste 600 de milioane de euro în UE , într-o investigație care testează cât de dur poate aplica Bruxelles-ul Regulamentul privind subvențiile străine și obligațiile de cooperare ale companiilor, potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: sancțiunea ar putea ajunge la 1% din cifra de afaceri a grupului chinez PDD Holdings , care a avut afaceri de peste 60 de miliarde de euro în 2025. Ancheta este derulată în baza Regulamentului UE privind subvențiile străine și urmărește să stabilească dacă Temu a beneficiat de sprijin de stat care i-ar fi oferit un avantaj concurențial incorect pe piața europeană. Temu este deținută de PDD Holdings. Ce reproșează Comisia Europeană Comisia Europeană susține că, în timpul inspecției, Temu nu a răspuns mai multor solicitări de informații, inclusiv despre: organizarea operațiunilor sale din Uniunea Europeană; sistemele informatice utilizate; documente referitoare la activitatea companiei în blocul comunitar. În acest context, publicația notează că amenda pentru distorsionarea concurenței este de 1% din cifra de afaceri, ceea ce ar duce sancțiunea la peste 600 de milioane de euro. Poziția Temu și contextul mai larg al măsurilor UE Temu respinge acuzațiile și afirmă că a cooperat pe deplin cu autoritățile europene și că nu a beneficiat de subvenții care să denatureze concurența. Compania susține că își finanțează operațiunile europene exclusiv din fluxurile proprii de numerar și nu depinde de ajutoare de stat. Reuters amintește că UE a intensificat măsurile împotriva importurilor ieftine din China prin platforme precum Temu, Shein și AliExpress. În acest context, de la 1 iulie UE aplică o taxă de 3 euro (aprox. 15 lei) pentru coletele de mică valoare provenite din China, iar în luna mai Temu a fost amendată cu 200 de milioane de euro pentru că nu a luat măsuri suficiente împotriva comercializării produselor ilegale pe platforma sa. Decizia Comisiei Europene privind cazul actual urmează să fie luată, conform informațiilor prezentate de Economica. [...]
