Știri
Știri din categoria Companii
Grupul german Müller pregătește la București un hub tehnologic care ar urma să-i schimbe „fundamental” infrastructura digitală, într-o mișcare cu potențial de a aduce în România proiecte IT cu miză operațională pentru un retailer european de mari dimensiuni, potrivit HotNews.
Müller este prezentat ca unul dintre cei mai mari retaileri de tip „drugstore” (lanțuri axate pe produse de îngrijire, cosmetice și articole de uz curent) din Europa Centrală, cu vânzări anuale de peste 5 miliarde de euro. Planul pentru București vizează un hub care să ducă infrastructura digitală „la următorul nivel”, cu tehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) și cloud (servicii informatice livrate prin internet, la cerere).
Din informațiile disponibile, inițiativa este legată de „o nouă direcție strategică de dezvoltare” a grupului, ceea ce sugerează că hubul ar putea avea un rol direct în modernizarea sistemelor interne ale companiei, nu doar în activități de suport. Pentru piața locală, astfel de centre tind să însemne proiecte pe termen mai lung și cerere pentru competențe tehnice avansate, însă HotNews nu oferă detalii despre dimensiunea investiției, numărul de angajări sau calendar.
Informațiile publicate până acum indică:
Nu sunt precizate public, în materialul citat, bugetul, termenul de lansare, structura echipei sau dacă hubul va deservi doar operațiunile din Europa Centrală ori întregul grup. HotNews trimite la un articol Profit.ro pentru detalii suplimentare.
Recomandate
SpaceX vrea să transforme Starship într-un „camion” reutilizabil, iar următorul test ar putea accelera direct ritmul lansărilor și veniturile din Starlink , dacă autoritățile de reglementare își dau acordul, potrivit Space . Elon Musk a spus pe 4 august, în primul apel trimestrial de rezultate după listarea companiei, că SpaceX țintește zborul de test nr. 14 al Starship „până la finalul lunii august” și că intenționează să încerce, în premieră, prinderea treptei superioare („Ship”) cu turnul de lansare. De ce contează: prinderea „Ship” ar reduce costurile și ar crește ritmul operațional Musk a condiționat tentativa de „tower catch” (prindere cu brațele turnului) de aprobarea de reglementare. Dacă reușește, manevra ar fi un pas cheie pentru reutilizarea rapidă a vehiculului, adică exact mecanismul prin care SpaceX își poate crește frecvența lansărilor și poate scădea costul per misiune. „Ship” este treapta superioară a sistemului Starship, cu o înălțime de 171 de picioare (aprox. 52 m). Împreună cu boosterul „Super Heavy”, sistemul este proiectat să fie complet și rapid reutilizabil. Ce a schimbat Flight 13: scutul termic, aproape „problemă rezolvată” În apel, Musk a legat în mod direct planul de prindere a „Ship” de rezultatele zborului de test nr. 13, din 24 iulie. Atunci, treapta superioară a avut o reintrare atmosferică și o amerizare „soft” în Oceanul Indian, în largul Australiei de Vest, iar scutul termic a ieșit „în formă bună”, conform companiei. Musk a spus: „Nu vreau să-l deochi sau ceva, dar cred că aș considera problema scutului termic rezolvată în acest moment.” SpaceX a mai prins boosterul Super Heavy cu turnul de lansare de trei ori, însă nu a încercat încă această procedură cu „Ship”, ceea ce face ca Flight 14 să fie un test cu miză operațională ridicată. Încărcătura Flight 14: sateliți Starlink V3 pe orbită operațională Pe lângă tentativa de prindere, Flight 14 ar urma să ducă pe orbită un lot de sateliți Starlink V3, o versiune mai mare și mai capabilă decât sateliții care compun în prezent constelația de internet. Flight 13 a transportat 20 de sateliți Starlink V3, dar i-a eliberat pe o traiectorie suborbitală; de data aceasta, planul este plasarea lor pe o orbită operațională, „dacă totul merge conform planului”, potrivit lui Musk. Context financiar după IPO: Starlink aduce deja peste jumătate din venituri SpaceX s-a listat pe 12 iunie, printr-un IPO descris drept cel mai mare din istorie, care a atras 86 miliarde dolari (aprox. 395 miliarde lei) și a evaluat compania la 1,77 trilioane dolari (aprox. 8.100 trilioane lei). Odată cu listarea, compania publică rezultate trimestriale, începând cu T2 2026. Conform raportului financiar publicat de companie, în perioada martie–iunie 2026: veniturile totale au crescut cu 92% față de aceeași perioadă din 2025, la 7,8 miliarde dolari (aprox. 36 miliarde lei), de la 4,1 miliarde dolari (aprox. 19 miliarde lei); pierderea netă a fost de 541 milioane dolari (aprox. 2,5 miliarde lei), în scădere de la o pierdere netă de 1,0 miliarde dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în T2 2025; peste jumătate din venituri, circa 4,3 miliarde dolari (aprox. 20 miliarde lei), au venit din Starlink. În acest context, creșterea ritmului de zbor al Starship devine relevantă economic: Starlink este deja principalul motor de venit, iar capacitatea de a lansa mai des și mai ieftin susține extinderea constelației. Ce urmează: aprobare de reglementare și o țintă agresivă de frecvență Musk a spus că SpaceX se așteaptă ca ritmul zborurilor să crească rapid și că, „probabil peste un an”, compania ar putea ajunge la cel puțin un zbor pe zi. Pentru termen mai lung, el a indicat și planuri legate de operațiuni de inteligență artificială și o viitoare constelație numită „Starmind”, cu lansări operaționale așteptate să înceapă în 2027 — un proiect care, în viziunea companiei, ar necesita multe lansări Starship. Pe termen imediat, însă, miza Flight 14 rămâne dublă: plasarea sateliților Starlink V3 pe orbită operațională și, dacă vine aprobarea, prima încercare de prindere a „Ship” cu turnul — un test care poate accelera direct reutilizarea și, implicit, modelul economic al SpaceX. [...]
Producția de electrocasnice din România intră în 2026 într-o fază de prudență, iar miza se mută de la extindere la eficientizare , într-un sector puternic orientat spre export și expus la șocuri externe, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de fond: companiile mari preferă să-și apere competitivitatea prin investiții în productivitate, nu prin creșterea capacităților. România are în prezent 12 fabrici care produc frigidere, espressoare, aragaze, aspiratoare sau mașini de spălat, cu afaceri anuale de peste 10 mld. lei, conform celor mai recente date ale publicației. Pe lângă acestea, funcționează și unități care produc componente pentru electrocasnice, care adaugă „alte câteva miliarde de lei” la cifra de afaceri a industriei. De ce contează: un sector de export, vulnerabil la schimbări de cerere Producția locală pleacă „în proporție covârșitoare” la export și ajunge în aproape 100 de țări, ceea ce face ca orice schimbare de cerere pe piețele externe să se vadă rapid în planurile de investiții și în ritmul de producție. În acest context, Ziarul Financiar notează că piața rămâne guvernată de precauție, iar creșterea este așteptată să fie moderată. Presiuni pe industrie: consum mai slab și competiție asiatică După avansul din anii pandemiei, apetitul de consum s-a redus, iar sectorul electro-IT a traversat o perioadă dificilă. În paralel, provocările din lanțurile de aprovizionare au pus presiune suplimentară pe activitatea fabricilor, iar concurența venită dinspre producătorii asiatici a rămas un factor negativ. În plus, în lista de riscuri invocate în material apar: volatilitatea prețurilor la materiile prime; conflictele geopolitice globale; deciziile Chinei de a subvenționa anumite produse . Ce urmează: investiții mai degrabă în eficiență decât în capacități noi În locul unei strategii de extindere, direcția dominantă pentru 2026 este eficientizarea, pe fondul unui mediu descris ca imprevizibil și prudent. În termeni operaționali, asta sugerează o etapă în care companiile urmăresc să producă mai competitiv (cost, productivitate, stabilitate a livrărilor), nu neapărat mai mult, într-o industrie în care exportul rămâne motorul principal. [...]
OpenAI susține că procesul intentat de Apple se bazează pe o cronologie denaturată și pe acuzații care ignoră o problemă internă de control al accesului la sisteme – o combinație care, dacă se confirmă în instanță, poate ridica miza operațională și de conformitate pentru companii mari în gestionarea plecărilor de personal, potrivit OpenAI . În text, OpenAI afirmă că Apple a pretins inițial că a contactat compania în februarie și nu a primit răspuns, dar ar fi admis ulterior că avocații externi ai Apple au trimis e-mailul „persoanei greșite”, după ce ar fi confundat două nume asiatice. OpenAI mai spune că Apple a susținut că ar fi existat o discuție cu consilierul juridic general al OpenAI, lucru pe care Apple ar fi recunoscut apoi că „nu s-a întâmplat”. În același timp, OpenAI susține că Apple nu ar fi ridicat atunci acuzațiile specifice din proces și că ar fi transmis că „rezolvă orice probleme”, după care ar fi urmat cinci luni fără comunicare, până la acțiunea în instanță. Miza operațională: „acces rezidual” și controlul conturilor după plecarea angajaților Un punct central al poziției OpenAI este că Apple îl acuză pe Chang Liu că ar fi accesat informații confidențiale Apple după ce a părăsit compania, însă Apple ar fi admis „abia acum” că angajați Apple l-ar fi contactat și i-ar fi cerut ajutorul pentru a localiza informații. OpenAI susține că Apple încearcă să transfere responsabilitatea către „accesul rezidual” (situația în care un fost angajat rămâne, din motive tehnice sau procedurale, cu acces la resurse interne), dar că nu ar prezenta faptul că aceasta ar fi o problemă „comună” la Apple, cauzată de gestionarea necorespunzătoare a accesului la sisteme când oamenii pleacă din companie. În practică, argumentează OpenAI, asta ar însemna că foști angajați care încearcă să procedeze corect pot rămâne cu acces la fișiere Apple, „deși nu le vor” sau nici nu sunt conștienți de acest lucru. Acuzații privind secrete comerciale și poziția OpenAI OpenAI mai afirmă că Apple îl acuză pe Tang Tan că ar fi încercat să obțină și să folosească secrete comerciale, însă susține că acesta a fost constant în mesajul către echipă că OpenAI „nu vrea” și „nu trebuie să folosească” informații confidențiale de la alte companii. În text este menționat și faptul că Tang Tan a lucrat la Apple peste 24 de ani și era cunoscut ca unul dintre liderii inovatori ai companiei. OpenAI spune că ar fi preferat ca Apple să ridice aceste probleme înainte de a depune acțiunea în instanță și că a tratat acuzațiile „cu seriozitate”, oferindu-se să lucreze cu Apple pentru rezolvare. În schimb, compania susține că Apple „își schimbă narațiunea”, inclusiv prin acuzații vagi despre alți foști angajați, și că ar putea repeta această tactică. Injuncția preliminară: „bazată pe informații false” și „inutilă”, susține OpenAI Un alt element cu potențial impact imediat este cererea Apple de injuncție preliminară (o măsură provizorie prin care instanța poate impune restricții înainte de soluționarea pe fond). OpenAI afirmă că solicitarea ar fi „bazată pe informații false” și „complet inutilă”, argumentând că nu are și nu își dorește secrete comerciale Apple, fiind „mult mai interesată” să construiască produse și tehnologii noi. În sprijinul versiunii sale, OpenAI indică existența unor e-mailuri și mesaje (publicate în material) care ar descrie atât schimburi între Chang Liu și angajați Apple, cât și corespondența dintre avocații Apple și departamentul juridic al OpenAI, inclusiv o eroare de adresare și o afirmație inexactă privind o discuție care nu ar fi avut loc. Ce urmează nu este detaliat în material dincolo de poziția OpenAI: disputa se mută, practic, în zona probelor și a interpretării instanței asupra cronologiei și asupra modului în care a fost administrat accesul la sisteme după plecarea angajaților. [...]
BenQ a declanșat o rechemare globală pentru unele proiectoare portabile GV31, după ce bateria integrată poate avea defecte care duc la supraîncălzire, cu risc de incendiu sau arsuri , potrivit IT之家 . Compania le recomandă utilizatorilor afectați să oprească imediat folosirea dispozitivelor și să contacteze BenQ pentru o reparație gratuită a bateriei sau un upgrade de produs. Ce risc a fost identificat și ce s-a raportat până acum Problema vizează bateria încorporată, care „poate avea defecte”, iar în utilizare au existat cazuri de supraîncălzire. Consecința potențială este dublă: risc de incendiu și risc de vătămare (arsuri) . Conform informațiilor Comisiei pentru Siguranța Produselor de Consum din SUA (CPSC), pe piața americană sunt afectate aproximativ 1.249 de unități. Până în prezent, BenQ ar fi primit trei raportări de supraîncălzire în SUA, dintre care una a dus la o arsură ușoară. Ce produse sunt vizate și prin ce canale au fost vândute Rechemarea se aplică unor unități GV31 vândute în perioada iulie 2023 – mai 2026 , prin: Amazon; magazinul oficial BenQ; distribuitori terți. Ce trebuie să facă utilizatorii BenQ indică verificarea eligibilității prin introducerea seriei produsului pe site-ul companiei, pentru a vedea dacă dispozitivul se află în lotul afectat. Pentru utilizatorii confirmați, compania oferă reparație gratuită a bateriei sau upgrade de produs , iar recomandarea imediată este oprirea utilizării până la soluționare. [...]
Șeful diviziei DX de la Samsung, Roh Tae-moon , a cumpărat din bani proprii acțiuni după ce a primit un pachet major de stimulente , într-o mișcare care semnalează alinierea conducerii la performanța pe termen lung a companiei, potrivit IT之家 . Conform documentelor de reglementare publicate în sistemul sud-coreean DART (al autorității de supraveghere financiară), Roh Tae-moon (în text: Lu Taiwen), președinte și responsabil al diviziei Device eXperience (DX), a cumpărat pe 30 iulie, printr-o tranzacție pe piață, 3.045 de acțiuni ordinare Samsung Electronics la prețul de 230.000 woni/acțiune. Tranzacția a fost făcută publică pe 31 iulie. Valoarea totală a achiziției a fost de aproximativ 700,4 milioane woni (aprox. 2,3 milioane lei), iar deținerea sa a crescut de la 121.235 de acțiuni la 124.280 de acțiuni. Context: achiziția vine după cea mai mare alocare LTI din acest an Majorarea participației are loc la scurt timp după ce Samsung i-a acordat lui Roh un pachet de acțiuni în cadrul planului de stimulare pe termen lung (LTI – „long-term incentive”, adică recompensă în acțiuni legată de rezultate multianuale). Pe 22 iulie, acesta a primit 22.678 de acțiuni Samsung Electronics. La un preț de referință de 254.500 woni/acțiune, pachetul LTI a fost evaluat la circa 5,77 miliarde woni (aprox. 19,2 milioane lei). IT之家 notează că acesta a fost cel mai mare pachet individual dintre cele acordate în 2025 unui număr de 928 de directori ai Samsung Electronics. De ce contează pentru investitori Planul LTI al Samsung urmărește să recompenseze conducerea în funcție de performanța din ultimii trei ani și să lege interesele managementului de obiectivele de dezvoltare pe termen lung. În acest context, cumpărarea de acțiuni din fonduri personale, imediat după acordarea stimulentelor, poate fi interpretată ca un semnal de încredere al unui executiv-cheie în evoluția companiei, fără ca sursa să facă o evaluare explicită a motivelor. [...]
Acuzațiile privind exploatări forestiere „intensive” ridică un risc de conformare și reputație pentru Ingka Group (IKEA) în România, într-un context în care compania administrează 50.400 de hectare de pădure și își apără practicile prin certificarea FSC și respectarea amenajamentelor silvice, potrivit Agronet . Documentarul „IKEA Loves Wood ”, realizat de jurnalistul danez Tom Heinemann, lansat în 2024 și difuzat recent de Deutsche Welle, prezintă imagini din mai multe păduri din România și pune sub semnul întrebării intensitatea exploatărilor, regenerarea suprafețelor și eficiența certificării Forest Stewardship Council (FSC). Materialul este relatat de HotNews, iar filmările au fost realizate împreună cu reprezentanți ai organizației Agent Green, în șase zone forestiere deținute de companie. Ce susține documentarul și care sunt limitele probelor prezentate Potrivit documentarului, imaginile ar surprinde exploatări intensive, inclusiv suprafețe din Suceava descrise drept „tăieri la ras” și posibile intervenții în zone Natura 2000 din județul Iași. Experți citați în film afirmă că păduri naturale vechi ar fi fost înlocuite cu plantații mai uniforme, cu biodiversitate și rezistență mai reduse, iar în unele zone ar fi fost observați puieți de stejar uscați după lucrări de regenerare. Documentarul mai susține că, pe o suprafață filmată de aproximativ 12 hectare, nu ar fi fost păstrați arborii de habitat prevăzuți de regulile FSC (arbori lăsați în picioare pentru hrană și adăpost speciilor). În același timp, articolul notează explicit că aceste afirmații provin din documentar și nu sunt însoțite de un proces-verbal al autorităților sau de o hotărâre care să constate încălcarea legii. Răspunsul IKEA: certificare FSC, regenerare naturală și volum în creștere IKEA respinge acuzațiile și argumentează că imagini surprinse într-o anumită etapă a lucrărilor nu pot descrie evoluția unei păduri administrate pe cicluri de 120–150 de ani. Compania afirmă că pădurile gestionate de Ingka Investments în România sunt certificate FSC și verificate periodic de organisme de certificare și de autoritățile competente. În răspunsul transmis HotNews, compania indică, între altele, următoarele date: Ingka Investments deține aproximativ 50.400 de hectare de pădure, circa 0,8% din fondul forestier al României; IKEA utilizează aproximativ 2% din masa lemnoasă recoltată anual în România, iar circa 3% din lemnul folosit la nivelul companiei provine din România; aproximativ 98% din regenerarea pădurilor administrate se realizează natural; volumul de lemn din portofoliu ar fi crescut cu peste 1,2 milioane de metri cubi din 2015; peste 220 de hectare de pădure degradată ar fi fost restaurate. Compania mai susține că recoltează anual un volum mai mic decât creșterea naturală a pădurilor și contestă folosirea termenului „tăiere la ras” pentru unele lucrări, descriindu-le drept „tăieri de substituire” — formulare pe care experții intervievați în documentar spun că nu o consideră consacrată în silvicultură. De ce contează: certificarea nu înlocuiește controlul în teren Disputa scoate în evidență o problemă operațională și de conformare: certificarea FSC indică respectarea unor standarde, dar eficiența depinde de calitatea și frecvența controalelor și de remedierea neconformităților. În oglindă, nici imaginile cu o suprafață proaspăt exploatată nu demonstrează singure eșecul regenerării, fiind necesare date tehnice despre amenajamentul silvic, tratamentele aplicate, volumul extras, regenerarea instalată și starea biodiversității înainte și după intervenție. Articolul mai arată că documentarul nu prezintă concluzii ale autorităților române care să confirme încălcarea legislației forestiere în locațiile filmate, iar răspunsul public al companiei nu include documente tehnice pentru fiecare dintre cele șase suprafețe contestate. În lipsa acestor elemente, acuzațiile și poziția companiei rămân versiuni opuse, iar o verificare independentă, pe baza documentației și a evoluției regenerării, este prezentată ca necesară pentru a stabili dacă lucrările respectă atât legea, cât și obiectivele de protejare a biodiversității. [...]
