Știri
Știri din categoria Companii
Meta a pierdut 20 de milioane de utilizatori activi zilnic în T1, însă compania indică drept cauze factori externi și susține că nu este îngrijorată, potrivit Profit.
Scăderea vizează indicatorul de „utilizatori activi zilnic” la nivelul ecosistemului Meta — persoane care folosesc cel puțin o dată pe zi Facebook, Instagram, WhatsApp sau Messenger — și este raportată pentru primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Compania pune diminuarea pe seama limitării accesului la internet din Iran și a blocării WhatsApp în Rusia, elemente pe care spune că nu le poate controla.
În același timp, Meta nu oferă cifre separate pentru fiecare dintre cele patru platforme, astfel încât să se poată vedea cum a evoluat individual Facebook, Instagram, WhatsApp și Messenger în primul trimestru.
Deși baza de utilizatori activi zilnic a scăzut în trimestru, Meta „o duce bine” la capitolul venituri, care au crescut cu 33% în ultimii cinci ani, de la 42,3 miliarde de dolari la 56,3 miliarde de dolari (aprox. 248 miliarde lei), conform datelor prezentate în articol.
Recomandate
Meta acceptă să plătească până la 16,68 mld. dolari (aprox. 75 mld. lei) și să schimbe funcții-cheie pe Facebook și Instagram pentru a limita riscurile de dependență la minori , într-o înțelegere care poate deveni un reper de reglementare „de facto” pentru întreaga industrie a rețelelor sociale, potrivit Al Jazeera . Acordul închide un proces din SUA susținut de o coaliție de 29 de state, care acuza Meta că a proiectat platformele astfel încât „să creeze dependență” la copii, că ar fi indus consumatorii în eroare privind siguranța și că ar fi colectat date personale ale copiilor. Deși 29 de state au inițiat acțiunea, 52 de procurori generali din state și teritorii americane au semnat înțelegerea. Judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers a suspendat procesul și a transmis că este „înclinată” să aprobe acordul, dar are nevoie de timp pentru a-l analiza. Înțelegerea mai are, așadar, nevoie de aprobarea instanței. Ce schimbări operaționale acceptă Meta pentru minori Pe lângă componenta financiară, Meta s-a angajat la modificări aplicabile la nivel național în SUA, cu implementare „în câteva luni”, conform declarațiilor citate de publicație. Printre măsuri: limită zilnică de utilizare de două ore pentru utilizatorii sub 18 ani, care poate fi eliminată doar de un părinte; blocaje pe timp de noapte și oprirea notificărilor în timpul școlii; ascunderea numărului de aprecieri și reacții pentru utilizatorii sub 18 ani; eliminarea filtrelor legate de proceduri cosmetice (inclusiv chirurgie estetică); opțiunea pentru adolescenți de a folosi un flux nepersonalizat, fără recomandări bazate pe algoritmi; identificarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor sub 13 ani. California Attorney General Rob Bonta a indicat că restricțiile de timp ar urma să scadă la o oră pe zi dacă și alți jucători mari din social media acceptă termeni similari. Presiune pentru un „standard” la nivel de industrie Meta a cerut explicit ca TikTok și YouTube să adopte același cadru, argumentând că adolescenții folosesc „zeci de aplicații” și că e nevoie de o soluție la nivel de industrie. În acest sens, acordul poate funcționa ca un precedent practic: dacă măsurile sunt implementate rapid și validate de instanță, ele pot ridica așteptările publice și politice față de restul platformelor, chiar în lipsa unei legi federale noi. Costuri, riscuri juridice și reacția pieței Meta a acceptat să plătească maximum 16,68 miliarde de dolari (aprox. 75 miliarde lei) pe parcursul a 10 ani, iar costurile doar cu avocații ar urma să ajungă la 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei), potrivit informațiilor din acord. Compania a negat orice vină ca parte a înțelegerii. În proces, Meta se confrunta cu un risc teoretic de până la 1,4 trilioane de dolari în amenzi, în timp ce coaliția de state ar fi urmărit o penalitate „mai aproape” de 200 de miliarde de dolari. Acordul vine după pierderi în cazuri comparabile în New Mexico, unde un juriu a obligat Meta la plata a 375 milioane de dolari în martie și a încă 567 milioane de dolari în august. Pe bursă, acțiunile Meta au scăzut la începutul ședinței, dar ulterior și-au revenit; titlul era în creștere cu 2,2% în ziua menționată de publicație. [...]
Meta a acceptat să plătească până la 18 miliarde de dolari (aprox. 81 mld. lei) într-o înțelegere cu 29 de state americane , un acord care combină costuri juridice masive cu obligații operaționale pe 10 ani privind protecția minorilor pe Facebook și Instagram, potrivit TechCrunch . Procesul a vizat acuzații că Meta ar fi proiectat în mod conștient platforme precum Instagram și Facebook pentru a crea dependență în rândul copiilor, deși ar fi știut riscurile pentru utilizatorii tineri. Statele au mai susținut că Meta ar fi colectat date de la copii fără știrea părinților, încălcând Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) , legea americană privind confidențialitatea online a copiilor. Compania precizează că, prin această înțelegere, nu admite vinovăția, însă acordul evită un proces cu juriu și introduce un set de măsuri care, după aprobarea instanței, ar urma să rămână în vigoare timp de 10 ani. Ce schimbări operaționale intră în acord (dacă instanța îl aprobă) Pachetul de protecții pentru adolescenți și controale pentru părinți, dezvoltat împreună cu 52 de procurori generali de stat, include: limită implicită de două ore pe zi , cumulată pentru Facebook și Instagram; alerte la 60 și 90 de minute și notificări la fiecare 15 minute pentru „încurajarea utilizării intenționate” (conform descrierii Meta); blocare implicită între miezul nopții și 06:00 („Night Mode”), plus notificări dezactivate între 08:00 și 15:00 („School Mode”); ascunderea implicită pentru adolescenți a numărului de aprecieri și reacții, atât la propriile postări, cât și la ale altora; blocarea utilizării unor „filtre extreme de machiaj”, pe lângă blocarea existentă a filtrelor de chirurgie cosmetică; investiții suplimentare în tehnologie de verificare a vârstei („age assurance”) pentru identificarea proactivă a conturilor care ar putea aparține utilizatorilor sub 13 ani sau a conturilor de adolescenți înregistrate cu o dată de naștere de adult. Meta mai spune că va întări măsurile pentru a împiedica adulții să găsească, să urmărească și să interacționeze cu adolescenții, va consolida controalele parentale și va îmbunătăți timpii de răspuns la raportările de conținut dăunător venite de la adolescenți. Compania precizează că mesajele directe nu sunt incluse în limitele de timp sau în perioadele de notificări dezactivate, pentru ca adolescenții să poată „rămâne conectați cu prietenii și familia”. Miza financiară: plăți pe 10 ani și un cost contabil imediat Suma de până la 18 miliarde de dolari (aprox. 81 mld. lei) ar urma să fie distribuită către state pe o perioadă de 10 ani. Totuși, 30% din acord — circa 5,3 miliarde de dolari (aprox. 24 mld. lei) — ar urma să fie plătit doar dacă YouTube și TikTok implementează o limită de o oră pe zi, „Night Mode” și măsuri de verificare a vârstei; în plus, aceste platforme ar trebui să accepte să plătească o sumă egală cu acel 30%. În paralel, Meta afirmă că va înregistra o cheltuială juridică de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 mld. lei) în trimestrul al treilea al acestui an, ceea ce va afecta cheltuielile și profitul. TechCrunch notează că acțiunile Meta au crescut după apariția informației despre înțelegere. Presiune asupra industriei, nu doar asupra Meta Meta își poziționează acordul ca un apel către rivali pentru adoptarea acelorași standarde. Declarația citată de TechCrunch aparține directorului juridic al companiei, C.J. Mahoney: „Pentru că adolescenții se mișcă fluid între zeci de aplicații, avem nevoie de o soluție la nivelul întregii industrii. Prin urmare, facem apel la colegii noștri din industrie, TikTok și YouTube, să implementeze acest nou cadru, imediat.” Acordul rămâne condiționat de aprobarea instanței, iar o parte relevantă din plăți depinde explicit de reacția altor platforme majore — un element care poate influența atât costul final pentru Meta, cât și ritmul în care standardele de protecție pentru minori se generalizează în industrie. [...]
Rompetrol își extinde infrastructura de alimentare pe A3 , deschizând primele stații de carburanți de pe Autostrada Transilvania, o mișcare care reduce un deficit operațional important pe un coridor rutier major și consolidează competiția pe segmentul stațiilor din proximitatea autostrăzilor, potrivit Adevărul . Rompetrol Downstream a inaugurat luni două unități amplasate pe ambele sensuri de mers, la kilometrul 8+400, în apropierea localității Sânpaul (circa 20 km de Târgu Mureș), pe tronsonul Câmpia Turzii – Târgu Mureș. Investiția este de aproximativ 4,8 milioane de dolari (aprox. 21,6 milioane de lei). Ce înseamnă operațional: servicii complete și încărcare electrică Stațiile funcționează în spațiile de servicii în baza unui contract de concesiune încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Pe lângă carburanți, includ zone de servicii pentru tranzit, retail și servicii gastronomice, fiecare unitate având o suprafață de 271 mp. Dotările menționate includ: câte trei pompe multiprodus și o pompă de mare viteză; o pompă cu AdBlue și un skid GPL; patru puncte de încărcare electrică rapidă în fiecare locație; câte 42 de locuri de parcare pentru autovehicule și câte 11 locuri pentru vehicule de mare tonaj, în fiecare spațiu de servicii. Efect local și context de rețea Deschiderea celor două stații a generat peste 30 de locuri de muncă în județul Mureș. Compania mai operează nouă puncte de distribuție în județ, în localități precum Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Luduș. Ce urmează: noi stații pe ocolitoare și extinderea pe coridoare rutiere Noile unități de pe A3 completează cele 12 stații deschise în 2023 pe Autostrada A1, între Nădlac și Sibiu. Rompetrol Downstream mai are în plan deschiderea a încă patru stații pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava: două pe ocolitoarea Sucevei (Suceava–Ipotești/DN2 și Suceava–Șcheia), cu lucrările de construcție finalizate, și două pe ocolitoarea Brașovului, aflate în proces de avizare și recepție. La finalul lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național 1.208 puncte de comercializare a carburanților (stații proprii și partenere, unități mobile și baze interne), susținute de șase depozite în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești. [...]
airBaltic intră în restructurare în SUA cu o finanțare de 350 milioane euro, pe fondul exploziei costurilor cu combustibilul , într-un semnal de stres pentru companiile aeriene expuse la volatilitatea petrolului. Potrivit Profit , compania letonă – deținută majoritar de stat – a apelat la procedura de reorganizare „Capitolul 11” din SUA pentru a obține protecție față de creditori în timp ce negociază restructurarea datoriilor. airBaltic spune că a obținut un angajament de finanțare de 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) de la un grup de creditori, între care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării. Compania afirmă că zborurile vor fi operate conform programului pe parcursul procedurii supravegheate de instanță. De ce contează: combustibilul împinge companiile fragile spre insolvență Contextul imediat este scumpirea accelerată a combustibilului pentru aviație, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, care – conform informațiilor citate – a dus la dublarea prețurilor și la „cea mai gravă criză” pentru transportul aerian de la pandemia de COVID-19 încoace. În acest cadru, investitori și directori din industrie au avertizat că operatorii cu bilanțuri fragile și expunere mare la volatilitatea petrolului sunt cei mai vulnerabili. airBaltic devine astfel a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului american low-cost Spirit Airlines, mai notează publicația. Presiune pe lichiditate și sprijin de stat înainte de procedură Înainte de declanșarea reorganizării, compania primise deja un împrumut de 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) de la statul leton, în aprilie, însă poziția de lichiditate s-a deteriorat în ultimele luni, pe fondul creșterii costurilor cu combustibilul. Procedura „Capitolul 11” permite reorganizarea activității; HotNews, citat de Profit, o descrie ca fiind mai apropiată de insolvența din România decât de falimentul clasic. Semnal mai larg în industrie: scumpiri la bilete și căutare de capital Tensiunea pe costuri nu este izolată. Profit menționează că și alte companii aeriene, inclusiv AirAsia, caută capital suplimentar, pe fondul presiunilor generate de scumpirea combustibilului și de pierderi din fluctuațiile valutare. În paralel, Ryanair a avertizat că biletele de avion s-ar putea scumpi anul viitor dacă petrolul rămâne la nivelurile actuale, într-un context în care combustibilul pentru aviație a ajuns la 171 de dolari pe baril (aprox. 770 lei), cu 90% peste media anului precedent, potrivit datelor Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA). Declarațiile CEO-ului Ryanair, Michael O’Leary, sunt preluate de News.ro și atribuite de Profit și includ o incertitudine ridicată pentru trimestrele următoare. [...]
Profi și Mega Image își extind infrastructura SGR cu 600 de automate de colectare , într-un contract care se întinde până la începutul lui 2028, pe fondul creșterii volumelor de ambalaje returnate și al presiunii operaționale din retail, potrivit Economica . Contractul prevede livrarea a 600 de aparate RVM (Reverse Vending Machines – automate care preiau ambalaje și emit vouchere/bonuri), din gamele Optima și Flex. Primele echipamente sunt programate pentru trimestrul al patrulea din 2026, iar întregul contract ar urma să fie finalizat până la începutul anului 2028. De ce contează pentru retail: capacitate mai mare de colectare în magazine Comanda sugerează că Profi și Mega Image își pregătesc rețelele pentru un flux mai mare de ambalaje returnate prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), administrat de RetuRO . În practică, mai multe RVM-uri înseamnă: reducerea aglomerației la punctele de returnare din magazine; o colectare mai eficientă (și mai predictibilă) pentru operatorii de retail; o integrare mai bună a SGR în operațiunile de zi cu zi, pe măsură ce sistemul se maturizează. Envipco, furnizorul echipamentelor, spune că SGR „a avut un succes remarcabil” și că în 2025 a depășit obiectivele de colectare, cu o rată de colectare de 83%, „pornind de la o bază de peste 6.000 de aparate RVM”. „Suntem bucuroși că am fost selectați din nou ca furnizor pentru Profi și Mega Image în România, adăugând această comandă la mai multe contracte câștigate și anunțate în ultimii ani.” Context: SGR, volume mari și producție locală SGR a fost lansat la 30 noiembrie 2023, iar de la începutul funcționării și până în prezent au fost colectate 11,5 miliarde de ambalaje pentru reciclare, conform datelor citate. Envipco are producție locală la Sebeș (județul Alba), unde fabrica deschisă în 2022 produce modelele „Flex” și „Optima”, investiție gândită pentru cererea generată de implementarea SGR. CEO-ul grupului, José Matthijsse, afirmă că firma beneficiază în România de producție locală, lanț de aprovizionare, cercetare și dezvoltare, precum și de o organizație comercială și operațională locală. Cine sunt actorii implicați Ahold Delhaize are prezență în România prin Profi și Mega Image: Profi : aproape 28.700 de angajați și aproximativ 1.700 de magazine la nivel național, inclusiv peste 1.500 operate de parteneri. Mega Image : peste 980 de magazine sub mărcile Mega Image și Shop&Go și peste 12.000 de angajați. Pentru Envipco, România rămâne o piață importantă în lanțul SGR. Potrivit datelor financiare disponibile în platforma Termene , firma din România a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 220,8 milioane de euro și un profit de „puțin peste 50 milioane de lei”, cu un număr mediu de 153 de angajați. Ce urmează Primele livrări sunt așteptate în trimestrul al patrulea din 2026, iar finalizarea contractului este indicată pentru începutul lui 2028. Ritmul instalărilor și distribuția efectivă a automatelor în rețelele Profi și Mega Image nu sunt detaliate în informațiile disponibile. [...]
SpaceX mizează pe contracte de găzduire a puterii de calcul pentru AI, care ar urma să-i aducă din decembrie circa 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei) pe lună , potrivit CNMO . Directorul financiar Bret Johnsen a spus că, dacă nivelul din decembrie este anualizat, compania „are încredere” că poate ajunge până la finalul anului la un obiectiv de 100 de miliarde de dolari (aprox. 460 miliarde lei) venit anualizat. Informațiile au fost prezentate pe 10 septembrie (ora locală) la conferința Goldman Sachs Communacopia+Technology Conference 2026 , unde Johnsen a precizat că SpaceX a semnat la începutul lui septembrie un nou contract de „hosting” pentru putere de calcul destinată AI, care intră în vigoare la 1 decembrie. Numele clientului nu a fost dezvăluit. Portofoliu de contracte mari, dar cu venituri „neblocate” complet CNMO notează că nu este prima comandă majoră de acest tip obținută recent de SpaceX. În iulie, compania ar fi semnat un acord pe șase luni, în valoare totală de 6,7 miliarde de dolari (aprox. 30,8 miliarde lei), pentru putere de calcul. Totodată, SpaceX ar avea contracte multianuale și cu: Anthropic : aproximativ 1,25 miliarde de dolari (aprox. 5,8 miliarde lei) pe lună, până în mai 2029; Alphabet (Google) : din octombrie, aproximativ 920 milioane de dolari (aprox. 4,2 miliarde lei) pe lună, care ar include circa 110.000 de GPU-uri Nvidia; Reflection AI (detalii financiare neprecizate în material). Johnsen a avertizat însă că multe dintre aceste contracte nu reprezintă venituri complet garantate: părțile pot, de regulă, să le închidă anticipat după câteva luni, inclusiv pentru că produsele AI ale SpaceX au ele însele nevoie de cantități mari de putere de calcul. Extindere accelerată a infrastructurii: de la 2 GW la 10 GW pe Pământ Pe partea de infrastructură la sol, SpaceX ar estima că va depăși 2 GW capacitate instalată până la finalul acestui an, urmând ca anul viitor să urce la 5–10 GW , conform aceleiași surse. În paralel, compania ar planifica să intre și pe „putere de calcul în spațiu”: primele sateliți de calcul pe orbită ar urma să fie lansați anul viitor, cu extinderea capacității în jurul anului 2028. Starship: pragul economic și primele venituri comerciale Johnsen a spus că, pe măsură ce reutilizarea Starship se îmbunătățește și costurile de lansare scad, ar putea apărea în jurul anului viitor un punct în care „economia” calculului pe orbită devine comparabilă cu cea a centrelor de date terestre. Separat, Starship ar urma să intre în etapa de comercializare: a 14-a misiune, așteptată „mai târziu în această lună”, ar putea fi prima care generează venituri, prin transportul versiunii de producție a sateliților Starlink V3. SpaceX ar urmări, tot în acest an, recuperarea atât a treptei întâi, cât și a treptei a doua a rachetei. Telefon–satelit: trecerea de la SMS la servicii 5G Pentru serviciile de conectivitate directă telefon–satelit, Johnsen a indicat că următoarea generație de sateliți ar urma să fie lansată treptat în 2027, cu obiectivul ca serviciile să înceapă în prima jumătate din 2028. Ținta este trecerea de la capabilitățile actuale (SMS și voce „ușoară”) la servicii de calitate „5G complet”, potrivit CNMO. [...]
