SUA extind sancțiunile pentru a bloca finanțarea exporturilor de petrol ale Iranului, vizând o rețea financiară ocultă folosită pentru ocolirea restricțiilor, potrivit The Jerusalem Post. Măsura lovește infrastructura prin care Teheranul ar continua să încaseze bani din petrol și să-i folosească pentru achiziții sensibile și finanțarea aliaților regionali, într-un moment în care Washingtonul spune că poartă negocieri de încetare a focului cu Iranul.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat sancțiuni noi împotriva a 35 de grupuri și persoane implicate în operarea a ceea ce descrie drept rețeaua iraniană de „shadow banking” (canale financiare paralele, folosite pentru a evita controalele și sancțiunile). Potrivit comunicării citate, aceste mecanisme ar permite regimului de la Teheran să eludeze sancțiunile în pofida campaniei americane de „presiune maximă”.

Ce urmăresc sancțiunile: tăierea fluxurilor de bani din petrol

În explicația Departamentului de Stat, rețelele financiare paralele ar fi folosite inclusiv de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și de forțe militare iraniene pentru a utiliza ilegal sistemul financiar internațional, cu scopul de a:

• obține profit din vânzarea de petrol sancționat;
• procura componente pentru rachete și arme;
• finanța „proxy”-uri (grupări aliate) pe care SUA le consideră teroriste.

Aceeași poziție oficială invocă și deteriorarea economiei iraniene, în contrast cu favorurile acordate elitelor.

Context: „Operation Economic Fury” și presiunea pe exporturile de petrol

Noile sancțiuni vin la câteva zile după ce Casa Albă a vorbit pentru The Wall Street Journal despre „Operation Economic Fury”, descrisă ca un efort comun al Departamentului Apărării, Departamentului de Stat și Departamentului Trezoreriei pentru creșterea presiunii economice asupra Iranului, pe fondul continuării negocierilor de încetare a focului SUA–Iran.

În acest cadru, sancțiunile Trezoreriei, împreună cu blocarea și confiscarea navelor asociate Iranului, ar urmări să reducă abilitatea Teheranului de a exporta petrol ca sursă de finanțare a eforturilor de război, potrivit relatării.

Presiune și pe cumpărătorii din China și pe „flota din umbră”

Publicația notează că, anterior, administrația Trump a sancționat o rafinărie independentă din China de tip „teapot” (rafinărie privată, de dimensiuni mai mici), pentru achiziții de petrol iranian în valoare de miliarde de dolari. Departamentul Trezoreriei a vizat Hengli Petrochemical (Dalian) Refinery, descrisă drept unul dintre cei mai mari clienți ai Iranului pentru țiței și produse petroliere.

Separat, Office of Foreign Assets Control (OFAC) a impus sancțiuni și asupra a aproximativ 40 de companii de transport maritim și nave care ar opera ca parte a „shadow fleet” (flota folosită pentru a masca originea și destinația încărcăturilor) asociată Iranului.

Un element-cheie pentru eficiența acestor măsuri este expunerea pe piața chineză: China cumpără peste 80% din petrolul pe care Iranul îl exportă pe mare, conform datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, citate în articol.

În practică, sancțiunile americane îngheață activele din SUA ale entităților desemnate și interzic americanilor să facă afaceri cu acestea; potrivit materialului, astfel de măsuri au descurajat deja unele rafinării independente mai mari să cumpere petrol iranian.