Știri
Știri din categoria Companii
Prețul covrigilor Luca a urcat de până la 6,5 ori față de 2010, iar gramajul a scăzut, un exemplu de „shrinkflation” (mai puțin produs la un preț mai mare) vizibil în consumul de zi cu zi, potrivit unei analize Economica. În 2010, un covrig cu mac sau susan avea 95 de grame și costa 1 leu, iar produsele mai consistente („Covri Luca” și „Luca Tradițional”) se vindeau cu 2,5 lei, respectiv 3 lei, la 130 de grame.
În ultimii ani, scumpirile au continuat: în urmă cu patru ani, „Luca Tradițional” costa 4,5 lei, iar „Covri Luca” 3,99 lei; acum doi ani, prețurile ajunseseră la 5,49 lei și 4,99 lei, în timp ce covrigul simplu era 1,99 lei.
Astăzi, „Covri Luca” costă 5,99 lei, iar „Luca Tradițional” 6,5 lei, în condițiile în care greutatea este mai mică cu 10 grame față de 2010, notează publicația. Pentru covrigul simplu cu semințe, prețul este 1,99 lei, adică dublu față de 2010, iar gramajul a crescut de la 95 la 110 grame.
Economica amintește că Luca a redus la finalul lunii martie prețul covrigului simplu cu semințe de la 2,5 lei (nivel valabil până la 24 martie) la 1,99 lei.
Compania susține că a urmărit să mențină produsul accesibil, deși presiunea pe costuri „continuă să crească”. Reprezentanții Tinervis Group, operatorul lanțului Luca, afirmă că covrigul este unul dintre cele mai populare produse de consum rapid și „nu ar trebui să devină un lux”.
În paralel, rețeaua a continuat să se extindă: în ultimii ani, Luca a deschis peste 70 de noi unități și se apropie de 190 de unități în București, Moldova, Muntenia și centrul țării, servind zilnic „sute de mii de covrigi proaspăt copți”.
Pentru 2024, compania a raportat afaceri de 617,1 milioane de lei, în creștere cu 17% față de 2023, și un profit net de 38,8 milioane de lei, cu 17% mai mic decât în anul anterior.
Tinervis Group, fondată în 2010, operează direct peste 180 de unități în România, iar în 2024 a intrat și în Polonia, unde a inaugurat primele 10 unități.
Recomandate
Dizolvările de firme au urcat cu 12,95% în S1 2026, semnalând o presiune mai mare pe mediul de afaceri , mai ales în marile centre economice, potrivit datelor ONRC citate de Agerpres . În primele șase luni din 2026 au fost dizolvate 29.818 firme, față de 26.400 în perioada similară din 2025. Bucureștiul a concentrat cel mai mare număr de dizolvări: 6.402 firme, în creștere cu 23,81% față de ianuarie–iunie 2025. Urmează județele Cluj (1.740, +17,65%), Ilfov (1.552, +15,39%), Timiș (1.325, +20,56%), Constanța (1.320, +2,48%), Iași (1.070, +11,92%) și Brașov (1.036, +2,37%). Unde s-au văzut cele mai mari variații La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost consemnate în Mehedinți (146, -20,22%), Ialomița (178, +42,4%), Covasna (178, +14,1%), Teleorman (220, +1,85%), Giurgiu (228, +6,54%), Harghita (229, +14,5%) și Călărași (231, +47,13%). Cele mai mari creșteri procentuale au fost raportate în: Călărași: +47,13% Ialomița: +40,4% Mureș: +33,18% Cele mai mari scăderi procentuale au fost în: Mehedinți: -20,22% Brăila: -9,85% Bistrița-Năsăud: -7,36% Ce sectoare au avut cele mai multe dizolvări Ca volum, cele mai multe dizolvări au fost în comerț (cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor): 5.371 la nivel național, însă cu o scădere de 13,5% față de S1 2025. Alte domenii cu multe dizolvări au fost: activități profesionale, științifice și tehnice: 2.091 (-8,05%) construcții: 1.950 (-15,03%) transport și depozitare: 1.732 (-8,6%) Dinamica din iunie În iunie 2026, ONRC a înregistrat 4.394 dizolvări de firme, cele mai multe în București (1.022), urmat de Ilfov (262), Cluj (257), Timiș (184), Constanța (174) și Brașov (145). [...]
Grupul german Müller pregătește la București un hub tehnologic care ar urma să-i schimbe „fundamental” infrastructura digitală, într-o mișcare cu potențial de a aduce în România proiecte IT cu miză operațională pentru un retailer european de mari dimensiuni, potrivit HotNews . Müller este prezentat ca unul dintre cei mai mari retaileri de tip „drugstore” (lanțuri axate pe produse de îngrijire, cosmetice și articole de uz curent) din Europa Centrală, cu vânzări anuale de peste 5 miliarde de euro. Planul pentru București vizează un hub care să ducă infrastructura digitală „la următorul nivel”, cu tehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) și cloud (servicii informatice livrate prin internet, la cerere). De ce contează: proiectul indică o mutare de infrastructură, nu doar suport IT Din informațiile disponibile, inițiativa este legată de „o nouă direcție strategică de dezvoltare” a grupului, ceea ce sugerează că hubul ar putea avea un rol direct în modernizarea sistemelor interne ale companiei, nu doar în activități de suport. Pentru piața locală, astfel de centre tind să însemne proiecte pe termen mai lung și cerere pentru competențe tehnice avansate, însă HotNews nu oferă detalii despre dimensiunea investiției, numărul de angajări sau calendar. Ce se știe și ce lipsește încă Informațiile publicate până acum indică: locația vizată: București; scopul: transformarea infrastructurii digitale a grupului; tehnologiile menționate: AI și cloud; contextul: parte dintr-o direcție strategică nouă. Nu sunt precizate public, în materialul citat, bugetul, termenul de lansare, structura echipei sau dacă hubul va deservi doar operațiunile din Europa Centrală ori întregul grup. HotNews trimite la un articol Profit.ro pentru detalii suplimentare. [...]
Intel vrea să strângă 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) dintr-o vânzare de acțiuni pentru a finanța extinderea producției de cipuri pe bază de contract , potrivit Economedia . Mișcarea indică presiunea de finanțare a investițiilor în capacități noi, într-un moment în care compania încearcă să reducă diferența față de liderii din producția „la comandă” (foundry), precum TSMC . Intel, cel mai mare producător de procesoare pentru computere personale, a transmis că banii ar urma să susțină dezvoltarea afacerii sale de producție de cipuri pe bază de contract, conform Reuters, citată de Agerpres. Reacția pieței: scădere înainte de deschiderea NYSE În predeschiderea ședinței Bursei de la New York, acțiunile Intel au scăzut cu peste 3%, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de vânzarea de titluri (care poate dilua participațiile existente). În același timp, sursa notează că, în acest an, creșterea acțiunilor Intel a depășit-o pe cea a rivalilor. Cine intermediază tranzacția Intermediarii vânzării de acțiuni sunt: JPMorgan Securities Goldman Sachs Morgan Stanley Citigroup [...]
Samsung și LG își amână extinderea globală a noilor roboți de curățenie , pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare generate de politica tarifară a SUA și de noi restricții americane privind certificarea echipamentelor pentru dispozitive produse în afara țării, potrivit CNMO . În locul unei lansări internaționale rapide, cele două grupuri aleg, pe termen scurt, să se concentreze pe piața din Coreea de Sud. De ce contează: tarifele și certificările SUA complică planurile de producție și lansare Decizia vine într-un moment în care companiile reevaluează amplasarea bazelor de producție, după ce tarifele americane au crescut presiunea pe costuri. Publicația notează că SUA au înăsprit recent și certificarea pentru „echipamente noi” ale roboților de curățenie fabricați în străinătate, ceea ce amplifică nevoia de reorganizare a lanțului de aprovizionare și împinge înapoi calendarul de lansare globală. Ce se întâmplă cu produsele Samsung și LG La Samsung Electronics , momentul lansării globale pentru modelul 2026 „Bespoke AI Steam” nu este încă stabilit. Produsul a fost prezentat în februarie, însă calendarul pentru a doua parte a anului rămâne neclar. Un reprezentant al companiei a indicat că, în cadrul reorganizării strategice, Samsung va prioritiza pe termen scurt piața internă din Coreea de Sud, urmând ca momentul extinderii globale să fie reevaluat în funcție de condițiile de piață. LG Electronics urmează o abordare similară: noul „LG Home Bot Objet Collection RONi”, lansat luna trecută, va fi vândut cu prioritate pe piața sud-coreeană. Ambele companii transmit că, pe termen scurt, se vor concentra pe consolidarea vânzărilor locale și a competitivității produselor, iar extinderea globală va fi decisă ulterior, după o evaluare a pieței și a sistemului de producție. Context: reorganizări de producție deja în curs din cauza tarifelor CNMO arată că Samsung și LG lucrează încă de anul trecut la măsuri pentru a contracara presiunea costurilor asociată tarifelor SUA, inclusiv prin ajustarea amplasării producției pentru electrocasnice. În cazul Samsung, compania a menționat la prezentarea rezultatelor din primul trimestru al anului trecut că ia în calcul ajustarea bazelor de producție pentru televizoare și electrocasnice, ca răspuns la tarife. LG, la rândul său, și-a reorganizat lanțul de aprovizionare pentru America de Nord în jurul fabricii din Tennessee (SUA) și a unităților din Mexic: a crescut producția în SUA și Mexic din a doua jumătate a anului trecut și a folosit fabrica din Mexicali (Mexic) ca bază suplimentară pentru producția de mașini de spălat, în cadrul optimizării rețelei de producție. [...]
Filgud își mută miza de la capacitate la vânzări, după ce a produs doar 180.000 de unități dintr-un potențial anual de 2 milioane , iar următorul pas devine extinderea distribuției și găsirea de „smart money” pentru a accelera creșterea, potrivit Ziarul Financiar . Filgud, business lansat în 2020 și activ pe segmentul alternativelor vegetale la produse de origine animală, a ajuns la vânzări de 2,8 mil. lei anul trecut. Compania spune că a crescut în fiecare an de la înființare, într-un context în care transferul scumpirilor de la furnizori către retail este dificil. Producție sub capacitate, cu „miza” pe creștere Produsele sunt realizate în unitatea proprie a Filgud (VEGAN FOOD PRODUCTION SRL), cu o capacitate de 2 milioane de unități pe an, însă producția efectivă a fost anul trecut de circa 180.000 de unități. Managing partnerul Andrei Roșu descrie schimbarea de etapă: dacă la început problema era capacitatea, acum compania trebuie să crească volumele și vânzările. În paralel, Filgud și-a „disciplinat” portofoliul față de momentul lansării: de la zeci de produse, producția s-a concentrat pe câteva categorii de alimente funcționale, precum tartinabil de caju cu ceapă și mărar, tofu sau pastă de „icre” de amarant cu ceapă roșie. Distribuție: 400 de puncte fizice și online; exportul, frânat de termenul scurt În prezent, produsele Filgud sunt disponibile în circa 400 de puncte de vânzare fizice și pe platforma online a companiei. Cea mai recentă lansare din portofoliu este o „specialitate vegetală” inspirată de ton, cu proteină din mazăre și fava, în ulei de măsline. Compania analizează exporturile, pe fondul unei cereri existente, dar termenul de valabilitate scurt este o provocare pentru transport. „Smart money”: bani plus know-how pentru export și HoReCa Filgud spune că este în căutare de „smart money” – finanțare însoțită de expertiză și acces la piețe – pe fondul limitărilor interne legate de extinderea externă și de intrarea mai puternică în HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Mesajul companiei este că finanțarea, ca resursă, poate fi găsită, însă accelerarea are nevoie de parteneri care să aducă și competențe comerciale și de piață. Lecția operațională: creștere incrementală, nu „eroism” rar Andrei Roșu leagă strategia de execuție de disciplina din sport, insistând pe ideea de progres zilnic și pe asumarea dificultăților ca parte a parcursului antreprenorial. „Pentru un ultramaraton nu te antrenezi o singură zi, ci în fiecare zi. Așa este și business-ul. Eu nu cred în eroism, adică o dată la șase luni faci un lucru excepțional, ci pur și simplu în fiecare zi să te prezinți.” Pentru Filgud, această abordare se traduce în pași mici, constanți: optimizarea achizițiilor pentru a contrabalansa scumpirile, simplificarea portofoliului și încercarea de a transforma capacitatea instalată într-un avantaj comercial în următorii ani. [...]
Piața de curierat a crescut cu 15% în 2025, dar profitul s-a evaporat , iar consolidarea prin achiziții schimbă ierarhia: după preluarea Cargus, grupul Sameday ajunge lider la nivel agregat, deși atât Sameday, cât și Cargus au raportat pierderi, potrivit unei analize Economedia . Creștere de volum, dar marje sub presiune Cei mai mari 10 jucători din curierat au cumulat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 5,84 miliarde lei (aprox. 1,168 miliarde euro), față de 5,07 miliarde lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de circa 15,2%. Problema este profitabilitatea: dacă în 2024 profitul cumulat al top 10 a fost 79,2 milioane lei, în 2025 rezultatul net cumulat a coborât ușor sub zero, la -587.000 lei. În paralel, numărul mediu de angajați a urcat cu aproximativ 7,3%, la 9.249 persoane. Consolidarea schimbă liderul: Sameday + Cargus trec peste Fan Courier La nivel de companii individuale, Fan Courier rămâne lider după cifra de afaceri și cel mai mare angajator din piață, cu venituri de aproape 1,55 miliarde lei (aprox. 309,9 milioane euro) și 3.950 de angajați în 2025. Însă, odată cu integrarea Cargus în grupul Sameday (Delivery Solutions), liderul „agregat” al pieței devine Sameday-Cargus, cu un avans de aproximativ 100 de milioane de euro față de Fan Courier, conform analizei. Primii trei jucători (Fan Courier, Sameday și Cargus) însumează circa 3,61 miliarde lei (aprox. 721,5 milioane euro), adică aproximativ 61,8% din cifra de afaceri totală a top 10. Cine face profit și cine pierde bani în top 10 Din primele 10 companii, șapte au fost pe profit în 2025, cu un profit cumulat de 137,5 milioane lei (aprox. 27,5 milioane euro). Liderul de profit rămâne Fan Courier, cu 55,85 milioane lei (aprox. 11,2 milioane euro), deși în scădere cu 21% față de 2024. CEO-ul și cofondatorul Adrian Mihai a pus scăderea profitabilității pe seama creșterii cheltuielilor (combustibil, salarii și taxe suplimentare). Pe zona de pierderi, trei companii au fost pe minus, cu o pierdere cumulată de aproximativ 138 milioane lei (aprox. 27,6 milioane euro), cele mai mari valori fiind la: Cargus : -80,59 milioane lei (aprox. -16,1 milioane euro) Sameday (Delivery Solutions) : -35,53 milioane lei (aprox. -7,1 milioane euro) FedEx : -22,00 milioane lei (aprox. -4,4 milioane euro) În același timp, GLS se evidențiază drept „câștigătorul discret” al anului: a avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri din top (+27%) și un profit de 40,12 milioane lei (aprox. 8 milioane euro), în creștere cu 47%. Ce urmează: presiunea pe costuri și integrarea rețelelor Datele din 2025 arată o piață care crește ca volum, dar în care costurile și investițiile apasă puternic pe marje. În acest context, integrarea Cargus în Sameday (tranzacție finalizată după avizul Consiliului Concurenței , cu condiții) devine un test operațional: capacitatea de a combina rețele, depozite și fluxuri de livrare va conta nu doar pentru poziția de lider, ci și pentru revenirea la profit într-o industrie în care, la nivelul topului, rezultatul net a ajuns practic la zero. [...]
