Știri
Știri din categoria Companii
Prețul covrigilor Luca a urcat de până la 6,5 ori față de 2010, iar gramajul a scăzut, un exemplu de „shrinkflation” (mai puțin produs la un preț mai mare) vizibil în consumul de zi cu zi, potrivit unei analize Economica. În 2010, un covrig cu mac sau susan avea 95 de grame și costa 1 leu, iar produsele mai consistente („Covri Luca” și „Luca Tradițional”) se vindeau cu 2,5 lei, respectiv 3 lei, la 130 de grame.
În ultimii ani, scumpirile au continuat: în urmă cu patru ani, „Luca Tradițional” costa 4,5 lei, iar „Covri Luca” 3,99 lei; acum doi ani, prețurile ajunseseră la 5,49 lei și 4,99 lei, în timp ce covrigul simplu era 1,99 lei.
Astăzi, „Covri Luca” costă 5,99 lei, iar „Luca Tradițional” 6,5 lei, în condițiile în care greutatea este mai mică cu 10 grame față de 2010, notează publicația. Pentru covrigul simplu cu semințe, prețul este 1,99 lei, adică dublu față de 2010, iar gramajul a crescut de la 95 la 110 grame.
Economica amintește că Luca a redus la finalul lunii martie prețul covrigului simplu cu semințe de la 2,5 lei (nivel valabil până la 24 martie) la 1,99 lei.
Compania susține că a urmărit să mențină produsul accesibil, deși presiunea pe costuri „continuă să crească”. Reprezentanții Tinervis Group, operatorul lanțului Luca, afirmă că covrigul este unul dintre cele mai populare produse de consum rapid și „nu ar trebui să devină un lux”.
În paralel, rețeaua a continuat să se extindă: în ultimii ani, Luca a deschis peste 70 de noi unități și se apropie de 190 de unități în București, Moldova, Muntenia și centrul țării, servind zilnic „sute de mii de covrigi proaspăt copți”.
Pentru 2024, compania a raportat afaceri de 617,1 milioane de lei, în creștere cu 17% față de 2023, și un profit net de 38,8 milioane de lei, cu 17% mai mic decât în anul anterior.
Tinervis Group, fondată în 2010, operează direct peste 180 de unități în România, iar în 2024 a intrat și în Polonia, unde a inaugurat primele 10 unități.
Recomandate
Sharp și-a redus masiv ambițiile în televizoare, mutând accentul de la producția de panouri la vânzări mai fragmentate , iar asta schimbă atât disponibilitatea, cât și poziționarea brandului pe piață. Potrivit BGR , compania – cândva un nume important în LCD-uri în anii 2010, cu seriile Aquos și Quattron – a ajuns să aibă o prezență mai puțin coerentă în America de Nord și o ofertă mai greu de găsit în retailul mainstream. În perioada 2015–2018, Sharp și-a licențiat brandul de televizoare către Hisense, iar ulterior a fost cumpărată de Foxconn în 2019, moment din care a revenit la producția și vânzarea de televizoare sub propriul nume. Totuși, evoluția ulterioară este descrisă ca „mixtă”, nu ca o revenire solidă la statutul de lider. Schimbarea cu impact operațional: ieșirea din panouri LCD mari Un punct de inflexiune a venit în martie 2024, când Sharp a anunțat că își închide complet producția de panouri LCD de mari dimensiuni și va transforma fabrica sa mare din Sakai (Japonia) într-un centru de date. În același timp, compania a comunicat că își reduce și producția de panouri mai mici în celelalte facilități globale. Această repoziționare industrială contează pentru piață deoarece limitează rolul Sharp ca producător integrat de ecrane și sugerează o dependență mai mare de o strategie de portofoliu și distribuție, nu de controlul lanțului de producție pentru panouri. Ce mai găsești sub brandul Sharp și unde BGR notează că Sharp încă vinde televizoare 4K HDR în America de Nord, inclusiv modele Mini LED și „câteva” OLED. Problema este mai degrabă accesul: nu te poți baza pe prezența în lanțuri mari precum Best Buy sau Walmart, ci pe comenzi prin retaileri mai mici. Exemplele de modele menționate includ: Aquos XLED FV1 4K Mini LED (listat pe magazinul Sharp: Sharp USA Shop ); C55FS1UR 4K OLED (listat pe magazinul Sharp: Sharp USA Shop ). Poziționare: de la „prestigiu” la segmentul de valoare În evaluarea publicației, Sharp este mai apropiată azi de mărci orientate spre raport calitate-preț precum Hisense, TCL și Vizio, decât de liderii percepuți ca „titani” ai ecranelor, precum Samsung și LG. Concluzia nu este că un televizor Sharp ar fi o alegere greșită, ci că decizia de cumpărare cere mai multă informare, în condițiile unei piețe în care brandurile pot dispărea și reveni – iar unele pot ieși complet din producție, cum s-a întâmplat în timp cu Panasonic, exemplu invocat în material. [...]
Seria Xiaomi 17 a ajuns la circa 4,74 milioane de unități vândute, iar modelul Ultra a depășit 200.000 , potrivit datelor de piață citate de IT Home dintr-o postare a bloggerului @RD观测, care urmărește cota de piață a telefoanelor în China. Pentru Xiaomi, ritmul de vânzări indică o tracțiune comercială puternică în segmentul premium, într-un moment în care compania își lărgește gama de vârf. Conform informațiilor prezentate, până în săptămâna 18 din 2026, vânzările cumulate pentru seria Xiaomi 17 ar fi fost de aproximativ 4,7363 milioane de unități, în timp ce Xiaomi 17 Ultra ar fi ajuns la circa 207.000 de unități. Context: start de vânzări accelerat, confirmat public de Lei Jun Publicația amintește că, anterior, seria Xiaomi 17 ar fi depășit 1 milion de unități vândute în primele cinci zile de la lansare, informație pe care Lei Jun a redistribuit-o și confirmat-o. Totodată, la debut, întreaga serie ar fi stabilit un record de vânzări și venituri în prima zi pentru lansările de telefoane „domestice” din 2025, la nivelul tuturor segmentelor de preț, după numai cinci minute de la startul vânzărilor. Prețuri: poziționare fermă în zona high-end Ca reper pentru poziționarea comercială, IT Home publică prețurile din China pentru principalele variante: Xiaomi 17 : de la 4.499 yuani (aprox. 2.900 lei) la 5.299 yuani (aprox. 3.400 lei), în funcție de configurație Xiaomi 17 Pro : de la 4.999 yuani (aprox. 3.200 lei) la 5.999 yuani (aprox. 3.900 lei) Xiaomi 17 Pro Max : de la 5.999 yuani (aprox. 3.900 lei) la 6.999 yuani (aprox. 4.500 lei) Xiaomi 17 Ultra : de la 6.999 yuani (aprox. 4.500 lei) până la 8.999 yuani (aprox. 5.800 lei), inclusiv variante „Leica” Ce urmează: posibilă extindere a gamei cu un „Xiaomi 17 Max” Separat, materialul menționează o informație apărută la final de aprilie, potrivit căreia un nou flagship cu ecran mare, echipat cu procesor „8 Elite Gen5”, ar putea fi lansat provizoriu spre finalul lunii mai și ar urma să fie „Xiaomi 17 Max”. Dacă se confirmă, extinderea ar mări aria de acoperire a seriei și ar putea susține vânzările pe termen scurt printr-un model suplimentar în zona de vârf. [...]
Majorarea cu 6,5% a salariilor la Romgaz pune presiune pe coerența politicii de austeritate a Guvernului , după ce Executivul condus interimar de Ilie Bolojan a aprobat creșterea în timp ce, potrivit sindicaliștilor din Aparatul de Lucru al Guvernului, restul sectorului public rămâne cu lefurile înghețate, conform Libertatea . Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) acuză „dublă măsură” și spune că pentru Romgaz „au fost găsite rapid resurse și justificări”, inclusiv printr-un memorandum „ținut inițial la secret”, în timp ce mesajul public pentru ceilalți bugetari rămâne centrat pe austeritate, sacrificii și înghețări salariale. De ce a fost aprobată majorarea la Romgaz Guvernul a decis majorarea cu 6,5% a salariilor la Romgaz, începând cu 1 iunie. Motivația Executivului, potrivit informațiilor citate, este legată de profitul companiei și de rolul acesteia în proiectul Neptun Deep . În același context, guvernanții au invocat și faptul că Romgaz are în acest an „cel mai mare program de investiții din istoria societății”, de aproximativ 5,6 miliarde de lei. Ce reclamă SAALG: risc de pierdere a capacității administrative SAALG susține că logica folosită pentru Romgaz (păstrarea angajaților performanți și prevenirea plecărilor) ar trebui aplicată și în administrația centrală, unde angajații gestionează jaloane și ținte din PNRR, coordonează programe europene și norvegiene și sunt implicați în mecanisme administrative necesare accesării finanțărilor externe. Liderul SAALG, Noni Iordache, afirmă că fără personalul din administrația publică centrală România nu ar încasa fonduri europene, fonduri norvegiene și alte finanțări strategice, iar sindicatul acuză că se cere performanță „la standarde europene” în timp ce oamenii sunt tratați ca o cheltuială care trebuie redusă. Context politic Comunicatul sindical vine după ce, pe 5 mai, Parlamentul l-a demis pe premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , odată cu întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. În articol este menționat că moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021 (detaliu prezentat de Libertatea, cu trimitere la un articol separat). [...]
Kaufland afișează în anunțurile de recrutare salarii nete de circa 2.900–3.200 lei pentru posturi de execuție și până la aproximativ 4.065 lei pentru șef de raion , o practică de transparență salarială care poate influența direct competiția pentru forță de muncă în retail, potrivit Libertatea . Kaufland România recrutează lucrători comerciali, manipulanți marfă și șefi de raion în mai multe orașe, iar salariile sunt publicate direct în anunțuri, împreună cu condițiile de lucru și o parte dintre beneficii. Grilele de salarii nete și brute, din anunțurile analizate Conform anunțurilor de angajare analizate, nivelurile menționate sunt: Lucrător comercial : aproximativ 2.900–3.100 lei net (4.850–5.300 lei brut). Sunt cerute studii medii și disponibilitate pentru lucru în ture. Manipulant marfă : 3.200 lei net (5.450 lei brut). Sunt cerute studii generale și disponibilitate pentru ture, inclusiv în weekend și de sărbători legale. Șef de raion : 3.900–4.065 lei net (6.650–6.950 lei brut). Este cerută experiență în comerțul cu amănuntul și în conducerea personalului, plus disponibilitate pentru ture, weekend și sărbători legale. Unde sunt posturile și ce beneficii apar în exemplele din articol În exemplele punctuale din anunțuri, compania caută: lucrători comerciali la Năvodari Mamaia Nord (Constanța) și la Domnești West Park (Ilfov), respectiv lucrători comerciali produse proaspete la Arad Centru (Arad); șefi de raion la Sighișoara (Mureș) și Baia Mare (Maramureș); manipulant marfă la Ploiești (Prahova). La capitolul beneficii, în anunțurile citate apar bonuri de masă , iar în unele cazuri și abonament gratuit la săli de sport . Pentru un post de lucrător comercial este menționat și contract pe durată nedeterminată . De ce contează: presiune pe piața de recrutare din retail Publicarea salariului „în mână” (net) în anunțuri reduce ambiguitatea pentru candidați și poate accelera recrutarea, într-un sector în care fluctuația de personal este ridicată. În același timp, afișarea unor intervale nete și a echivalentelor brute pune presiune competitivă pe alți angajatori din retail care recrutează pentru roluri similare, în aceleași orașe. [...]
Porsche închide divizia de motoare pentru biciclete electrice și taie sute de posturi , într-o retragere care indică presiunea tot mai mare din segmentul premium al pieței europene de e-bike, nu doar o schimbare de direcție internă, potrivit Electrek . Măsura ar urma să afecteze aproximativ 360 de angajați din Germania și Croația. Compania nu a precizat ce subsidiare sunt lovite cel mai puternic, însă publicația notează că impactul pare să se concentreze pe două achiziții importante din zona e-bike: producătorul german de motoare mid-drive (cu motor la pedale) Fazua și compania croată Greyp, specializată în biciclete electrice „conectate”. Ce se închide și ce rămâne în picioare Porsche își închide complet divizia Porsche eBike Performance , care dezvolta sisteme de propulsie de înaltă performanță pentru alți producători de biciclete. Inițiativa fusese prezentată de companie ca o încercare de a transfera „experiența Porsche” pe două roți. În același timp, Porsche va continua să vândă biciclete electrice sub brandul propriu, însă acestea sunt fabricate de compania germană Rotwild, nu intern. De ce contează: semnal despre piața premium, nu despre tehnologie Motivul invocat pentru retragere este legat de „condiții de piață fundamental schimbate”, conform Financial Times , citat de Electrek. În context, decizia sugerează o răcire a apetitului pentru investiții în zona premium a bicicletelor electrice din Europa, într-un moment în care industria încă gestionează stocuri ridicate și vânzări mai slabe după vârful de cerere din perioada pandemiei. Electrek leagă restructurarea și de presiunile mai largi asupra Porsche: scăderea profiturilor, efectele tarifelor din SUA și o repoziționare strategică spre modele cu motoare termice și hibride, alături de măsuri de reducere a costurilor. Context: achizițiile care au susținut ambițiile Porsche în e-bike În ultimii ani, Porsche își construise expunerea pe e-bike prin achiziții și creșteri de participații: a preluat pachetul majoritar la Fazua în 2022, mizând pe sisteme ușoare de propulsie pentru biciclete electrice orientate spre performanță (detalii în materialul Electrek din 2022: Electrek ); și-a majorat participația în Greyp, companie fondată de Mate Rimac, cunoscută pentru biciclete electrice cu funcții avansate de conectivitate și software (context în materialul Electrek din 2023: Electrek ). Pentru piață, închiderea diviziei de motoare indică faptul că, cel puțin pe termen scurt, investițiile în componente și platforme proprii pentru e-bike devin mai greu de justificat în segmentul premium, pe fondul cererii mai slabe și al presiunilor de cost. [...]
O posibilă colaborare Apple–Intel la fabricarea de cipuri ar putea accelera mutarea producției în SUA și ar susține redresarea Intel , potrivit WinFuture , care scrie că cele două companii ar fi ajuns deja la un acord preliminar pentru utilizarea capacităților de producție ale Intel. Informația vine după un prim material apărut recent, conform căruia Apple ar fi discutat cu Samsung și Intel despre folosirea fabricilor lor pentru producția de semiconductori. De această dată, o a doua sursă susține că discuțiile cu Intel au trecut de faza de tatonare și s-ar fi concretizat într-o înțelegere provizorie. De ce contează: presiune politică și reorientarea producției către SUA Potrivit Wall Street Journal (citat de WinFuture), Apple și Intel ar discuta de peste un an o colaborare în care Intel ar produce cipuri după designul și specificațiile Apple — un rol pe care Apple îl atribuie în prezent în principal producătorului taiwanez TSMC . Miza ar fi creșterea ponderii producției de cipuri în Statele Unite. Publicația notează că existența acestor discuții ar fi legată de presiunea administrației americane actuale, iar un reprezentant guvernamental ar fi indicat interesul de a sprijini Intel. În acest context, WinFuture menționează că, de câteva luni, guvernul SUA este cel mai mare acționar al Intel, după o investiție de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) din fonduri publice în companie. Ce rămâne neclar: ce cipuri și la ce scară Deocamdată nu este cunoscut ce tipuri de cipuri ar putea ajunge să fie fabricate de Intel pentru Apple și nici amploarea viitoarei cooperări. WinFuture indică drept scenariu posibil ca Apple să înceapă cu cipuri pentru dispozitive mai accesibile, urmând ca, în funcție de randamentul producției (procentul de cipuri conforme), să extindă ulterior comenzile către divizia Intel Foundry. Reacția pieței: impuls puternic pentru acțiunile Intel Speculațiile despre un parteneriat cu Apple au avut deja efect în bursă. WinFuture scrie că, după primul raport, acțiunile Intel au urcat semnificativ, iar după materialul Wall Street Journal creșterea s-a accelerat, astfel încât titlurile Intel au câștigat aproape 14% într-o singură zi. [...]
