Știri
Știri din categoria Companii

Intel vrea să strângă 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) dintr-o vânzare de acțiuni pentru a finanța extinderea producției de cipuri pe bază de contract, potrivit Economedia. Mișcarea indică presiunea de finanțare a investițiilor în capacități noi, într-un moment în care compania încearcă să reducă diferența față de liderii din producția „la comandă” (foundry), precum TSMC.
Intel, cel mai mare producător de procesoare pentru computere personale, a transmis că banii ar urma să susțină dezvoltarea afacerii sale de producție de cipuri pe bază de contract, conform Reuters, citată de Agerpres.
În predeschiderea ședinței Bursei de la New York, acțiunile Intel au scăzut cu peste 3%, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de vânzarea de titluri (care poate dilua participațiile existente). În același timp, sursa notează că, în acest an, creșterea acțiunilor Intel a depășit-o pe cea a rivalilor.
Intermediarii vânzării de acțiuni sunt:
Recomandate

Samsung ar urma să producă în Texas cipuri care ajung în hardware-ul Starlink , într-o mișcare ce întărește lanțul de aprovizionare din SUA pentru SpaceX și extinde rolul fabricilor Samsung pe tehnologii „mature”, potrivit Wccftech . Informația este atribuită presei coreene și apare pe fondul extinderii capacităților de producție de cipuri ale Samsung în Statele Unite, compania având operațiuni în Texas și pregătind amplasamente în Taylor pentru tehnologii de fabricație avansate. Ce ar produce Samsung și pentru cine Conform unui material citat din Seoul Economic Daily, Samsung ar urma să fabrice la unitatea sa din Austin cipul STM32V8 al STMicroelectronics, un microcontroler (cip de control pentru echipamente) selectat de SpaceX pentru hardware-ul Starlink încă din 2025. Cipul este descris ca fiind proiectat pe tehnologia de fabricație de 18 nanometri a STMicroelectronics în Franța, iar Samsung Foundry îl produce deja. În acest aranjament, Samsung ar fabrica cipurile pentru STMicroelectronics, iar acestea ar ajunge ulterior în echipamentele Starlink. De ce contează: accent pe producție locală și „noduri” mature Wccftech notează că fabrica Samsung din Austin nu este orientată pe cele mai noi tehnologii („leading-edge”), însă poate produce pe noduri de fabricație până la 14 nanometri. Aceste tehnologii mai vechi, dar larg folosite, susțin o parte importantă din aplicațiile de calcul din produse precum vehicule, sateliți și smartphone-uri. Pentru Starlink, relevanța ar fi și în capacitatea Samsung de a produce tehnologii FD-SOI (siliciu pe izolator complet depletat), menționate ca necesare pentru microcontrolerul folosit de SpaceX. Publicația mai afirmă că aceste capabilități sunt importante pentru planurile Samsung din Texas, care apar listate pe site-ul guvernamental al Departamentului Comerțului privind finanțările, alături de planuri de producție de cipuri pe 2 nanometri în stat. Context: relația Musk–Samsung se extinde dincolo de Tesla Materialul reamintește că Tesla și Samsung au semnat în 2025 un acord major de cipuri în valoare de 16,5 miliarde de dolari (aprox. 74 miliarde lei), pentru producția celei mai noi generații de cipuri de inteligență artificială pentru Tesla. Sunt menționate utilizările pentru conducere asistată și robotul Optimus, iar cea mai recentă iterație ar fi AI5. Wccftech mai notează că Musk a susținut că AI5 este „cel puțin de două până la trei ori mai bun decât NVIDIA la performanță pe watt” și că au existat relatări potrivit cărora și Neuralink ar lucra cu compania coreeană. Ce urmează și ce rămâne incert Informația despre producția pentru Starlink este prezentată ca „potrivit unui raport” din presa coreeană, fără detalii despre volume, calendar sau valoarea contractului. Dacă se confirmă, ar consolida utilizarea capacităților Samsung din Texas pentru componente destinate infrastructurii Starlink, într-un moment în care constelația este descrisă drept cea mai mare din lume și o piesă importantă în planurile SpaceX legate de infrastructura sa de „AI în spațiu”. [...]

Moartea lui Paolo Bulgari redeschide discuția despre tranziția de la afacere de familie la conglomerat în industria luxului, într-un moment în care branduri istorice funcționează tot mai des sub umbrela unor grupuri globale. Potrivit Adevărul , Paolo Bulgari, fost președinte al casei de bijuterii Bulgari și nepotul fondatorului, a murit sâmbătă, la 89 de ani. Paolo Bulgari a intrat în afacerea familiei în 1960, lucrând alături de tatăl său. Compania arată că s-a specializat în pietre prețioase și a devenit unul dintre cei mai apreciați experți din lume în domeniu, contribuind la conturarea stilului distinctiv al mărcii și la susținerea tinerelor talente din industria bijuteriilor. De ce contează pentru companie: continuitatea identității după vânzarea către LVMH Paolo Bulgari a preluat conducerea grupului în 1984 și l-a administrat până în 2011, anul în care grupul francez de lux LVMH a cumpărat Bulgari de la frații Paolo și Nicola Bulgari. În acest context, rolul său a fost asociat cu menținerea unei identități italiene puternice a brandului, în paralel cu extinderea într-o piață globală a luxului dominată de consolidări. Directorul general al LVMH, Bernard Arnault , a transmis condoleanțe familiei și angajaților și a evidențiat contribuția lui Paolo Bulgari la succesul brandului, precum și la păstrarea legăturii cu moștenirea culturală a Romei. Context: rădăcinile brandului Bulgari Paolo Bulgari era nepotul lui Sotirio Bulgari, bijutier grec care a deschis primul magazin al familiei în centrul istoric al Romei, în 1884. Brandul a rămas asociat cu această origine, iar mesajele transmise după deces insistă pe continuitatea identității construite în jurul Romei, chiar și după integrarea în LVMH. [...]

Negocierile Guvernului pentru atragerea unui investitor în TAROM au intrat în fază avansată , dar lipsa detaliilor publice despre potențiala tranzacție alimentează un conflict politic care riscă să complice un proces cu miză economică pentru compania de stat, potrivit Libertatea . Disputa îi are în prim-plan pe Oana Gheorghiu, fost vicepremier în guvernul Bolojan, și pe ministrul Economiei, Daniel Zamfir (PSD), după ce vicepremierul Marian Neacșu a confirmat că Executivul poartă discuții avansate cu companii din zona Golfului Persic pentru „salvarea” operatorului aerian de stat. Ce se știe oficial despre discuțiile pentru TAROM Singura confirmare instituțională prezentată în material este cea a vicepremierului Marian Neacșu: Guvernul negociază cu mai multe companii din Golful Persic, iar discuțiile ar fi în „cea mai avansată etapă”, cu „șanse reale” de a se ajunge la un acord. În articol nu sunt indicate numele investitorilor, condițiile tranzacției sau calendarul. Miza economică invocată: pierderi și căutarea unui partener În schimbul de replici, Daniel Zamfir justifică nevoia de investitor prin situația financiară a companiei, afirmând că TAROM a avut „pierderi de aproape 300 de milioane de lei doar anul trecut”. Ministrul susține că programul de guvernare prevede restructurarea TAROM și atragerea unui investitor strategic „printr-o procedură transparentă”, cu cedarea unui pachet minoritar de acțiuni. Tot Zamfir afirmă că legea pe care a promovat-o pentru blocarea vânzării participațiilor statului ar viza doar companiile profitabile, iar societățile cu pierderi ar fi fost exceptate „chiar din primul articol”. Acuzația de netransparență și contraacuzațiile Oana Gheorghiu critică negocierile cu o companie din Golful Persic și susține că nu există transparență privind identitatea investitorului, condițiile tranzacției sau procentul vizat. În postarea citată de Libertatea , ea acuză PSD de „dublu limbaj” și afirmă că social-democrații ar fi folosit anterior tema protejării companiilor naționale, iar acum ar discuta despre vânzarea TAROM fără informații publice. De cealaltă parte, Daniel Zamfir respinge acuzațiile și lansează, la rândul său, afirmații potrivit cărora fosta guvernare ar fi încercat să vândă „pe ascuns” companii profitabile ale statului (Hidroelectrica, Romgaz, CEC), „sub prețul pieței”. În același mesaj, ministrul o acuză pe Gheorghiu că ar fi încercat să blocheze salvarea TAROM și îi cere explicații publice. În material nu apar dovezi sau detalii suplimentare care să susțină acuzațiile reciproce; ele sunt prezentate ca poziții exprimate pe Facebook. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, negocierile sunt descrise ca avansate, însă elementele esențiale pentru evaluarea impactului economic și operațional — investitorul, structura tranzacției, procentul de acțiuni și condițiile — nu sunt publice în acest moment. În lipsa acestor date, disputa politică se poartă în principal pe tema transparenței și a precedentelor legate de vânzarea activelor statului, în timp ce viitorul TAROM rămâne legat de finalizarea unui acord despre care Guvernul spune că are șanse reale să fie încheiat. [...]

Oracle spune că are finanțarea completă pentru contractul de infrastructură cu OpenAI , încercând să închidă din fașă speculațiile privind nevoia de capital suplimentar, potrivit The Next Web . Mesajul, publicat pe X, susține că orice relatări care ar indica contrariul „sunt incorecte și greșite”, într-un moment în care investitorii urmăresc atent cât de mult apasă investițiile în centre de date pe bilanțul companiei. Oracle leagă această „finanțare completă” de ultima rundă de atragere de capital din această lună, o operațiune de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) prin datorie și acțiuni. Compania afirmă că finanțarea prezentată la Investor Day, inclusiv finanțarea de la furnizori (vendor financing), „este în vigoare”, iar discuțiile private suplimentare cu furnizorii ar reprezenta doar „opțiuni în plus”, fără ca livrarea contractului cu OpenAI să depindă de ele. De ce contează: presiunea investițiilor în centre de date și expunerea la OpenAI Miza este credibilitatea planului de investiții în infrastructură pentru inteligență artificială, într-un context în care, potrivit Reuters, investitorii au pus sub semnul întrebării cât capital îi mai trebuie Oracle pentru extinderea centrelor de date și cât de mare este expunerea față de OpenAI. Aceeași sursă notează că cheltuielile Oracle pentru centre de date le depășesc deja veniturile trimestriale. Postarea a apărut la 16:01 ora New York (23:01 ora României), la un minut după închiderea piețelor din SUA. Reuters a relatat că acțiunile Oracle au urcat cu până la 3,3% în tranzacțiile „after-hours”. Stadiul proiectelor: Abilene aproape finalizat, următorul campus are autorizațiile Oracle a inclus și un update operațional privind livrarea infrastructurii pentru OpenAI: campusul din Abilene, Texas , unde ar fi fost antrenat modelul GPT-6 Astra, este „aproape finalizat”; următorul campus, la scară de gigawatt, în Shackelford County, Texas, este „complet autorizat”; compania se așteaptă ca rack-urile Nvidia „Vera Rubin” să fie predate în sălile de date „în următoarele săptămâni”. Reuters mai scrie că Oracle și OpenAI ar planifica 4,5 gigawați de capacitate suplimentară în SUA peste primul amplasament Stargate din Abilene. Ținta de numerar: pozitiv în FY2028, peste 30 mld. dolari în FY2029 Oracle a reiterat că se așteaptă la flux de numerar liber (free cash flow) pozitiv în a doua jumătate a anului fiscal 2028 și țintește peste 30 mld. dolari (aprox. 138 mld. lei) flux de numerar liber în anul fiscal 2029, de la care ar urma să își poată finanța singură creșterea. Compania a publicat ulterior și o a doua postare cu un avertisment standard: declarațiile despre planuri sunt „orientate spre viitor”, implică riscuri și incertitudini și pot diferi de rezultatele efective. În fundal, The Next Web amintește că Microsoft a început, la începutul lunii, să își reducă treptat acordul de închiriere de capacitate de calcul pentru inteligență artificială de la Oracle — un element care amplifică atenția pieței asupra ritmului investițiilor și a gradului de utilizare a noilor centre de date. [...]

GTA VI a generat vânzări de 3,79 miliarde de dolari (aprox. 17,4 miliarde de lei) în prima zi , un nivel care resetează așteptările de venit pentru lansările din industria de divertisment, potrivit G4Media , care citează BBC și estimările comunicate de Rockstar Games . Rockstar Games susține că vânzările globale au ajuns la 3,79 miliarde de dolari până la finalul zilei de joi, mult peste precedentul din serie: Grand Theft Auto V a generat aproximativ 800 de milioane de dolari în primele 24 de ore, la lansarea din 2013. Un element care explică dimensiunea debutului este volumul de precomenzi: compania afirmă că GTA VI avea deja 32,5 milioane de unități vândute înainte de lansarea oficială, un record „pe toate platformele”. „Suntem profund mișcați de reacția jucătorilor din întreaga lume”, a declarat Sam Houser, fondatorul Rockstar Games. Lansare pe console și efect de propagare în online GTA VI a fost lansat joi pentru PlayStation 5 și Xbox Series X|S, cu disponibilitate inițială în Noua Zeelandă la miezul nopții, urmată de celelalte piețe pe măsură ce ora locală a ajuns la 00:00. Impactul s-a văzut și în social media: platforma de monitorizare Visibrain a transmis că jocul a generat mai multe postări online decât Cupa Mondială din acest an, potrivit informațiilor preluate de G4Media. Context: dezvoltare de peste opt ani și două amânări Rockstar Games a lucrat „mai bine de opt ani” la titlu, iar lansarea a fost amânată de două ori: inițial era programată pentru toamna lui 2025, apoi data a fost mutată pentru mai 2026. În 2022, studioul a fost ținta unui atac cibernetic , în urma căruia imagini și secvențe dintr-o versiune aflată în dezvoltare au fost furate și publicate pe internet. În paralel cu succesul comercial, jocul a primit reacții favorabile din partea criticilor: GTA VI a obținut un scor de 99 pe platformele de specialitate, iar recenziile au remarcat calitatea jocului, în pofida așteptărilor ridicate create în jurul lansării. [...]

„GTA 6” a generat vânzări de 3,79 miliarde de dolari (aprox. 17,4 miliarde lei) în prima zi , un rezultat care repoziționează jocurile video în vârful industriei globale de divertisment și întărește miza financiară pentru Take-Two și studioul Rockstar Games , potrivit Antena 3 . Performanța este prezentată ca un record „neatins de niciun joc video sau film în 13 ani”, iar comparația din articol indică un salt major față de „GTA 5”: titlul lansat în 2013 a atins vânzări de 1 miliard de dolari la nivel mondial în primele trei zile, conform Guinness World Records. De ce contează pentru Take-Two: monetizare accelerată și prețuri mai mari Un factor care ar fi contribuit la nivelul vânzărilor este prețul mai ridicat al noului joc. Ediția standard „GTA 6” costă 80 de dolari, iar ediția Ultimate ajunge la 100 de dolari și include conținut suplimentar (vehicule, arme, articole vestimentare premium și elemente legate de poveste). Prin comparație, la lansarea „GTA 5”, ediția standard costa 60 de dolari, iar o versiune specială era 80 de dolari. În articol este citat analistul Michael Pachter, care a descris lansarea din 19 noiembrie drept un moment cu impact cultural: „Este un eveniment cultural. Oamenii își vor aminti această zi”. Context: recorduri depășite în jocuri și în cinema Materialul arată că „GTA 5” depășise la vremea sa alte repere din divertisment: „Call of Duty: Black Ops II” (care ajunsese la pragul de 1 miliard de dolari în 15 zile, în 2012) și filmul „The Avengers” (1 miliard de dolari în 10 zile). În zona cinematografică, precedentul record menționat este „Avengers: Endgame”, care a atins 1 miliard de dolari în cinci zile, potrivit Guinness World Records. Ce urmează: noi valuri de venituri din PC, reduceri și conținut descărcabil Dincolo de vânzările inițiale, articolul indică mai multe canale prin care „GTA 6” ar putea continua să genereze venituri pentru Take-Two: o versiune pentru PC, așteptată anul viitor, care ar putea aduce un nou val de cumpărători; reduceri de preț în timp; conținut suplimentar disponibil pentru descărcare (DLC – pachete de conținut care se cumpără separat). Tot în acest context, Pachter susține că investitorii ar putea subevalua compania dacă tratează succesul drept unul punctual: „Cred că investitorii încă evaluează acțiunile companiei ca și cum ar fi vorba despre un succes de moment, bazat pe un singur produs. Nu este cazul”. [...]