Știri
Știri din categoria Companii
Piața de curierat a crescut cu 15% în 2025, dar profitul s-a evaporat, iar consolidarea prin achiziții schimbă ierarhia: după preluarea Cargus, grupul Sameday ajunge lider la nivel agregat, deși atât Sameday, cât și Cargus au raportat pierderi, potrivit unei analize Economedia.
Cei mai mari 10 jucători din curierat au cumulat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 5,84 miliarde lei (aprox. 1,168 miliarde euro), față de 5,07 miliarde lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de circa 15,2%.
Problema este profitabilitatea: dacă în 2024 profitul cumulat al top 10 a fost 79,2 milioane lei, în 2025 rezultatul net cumulat a coborât ușor sub zero, la -587.000 lei. În paralel, numărul mediu de angajați a urcat cu aproximativ 7,3%, la 9.249 persoane.
La nivel de companii individuale, Fan Courier rămâne lider după cifra de afaceri și cel mai mare angajator din piață, cu venituri de aproape 1,55 miliarde lei (aprox. 309,9 milioane euro) și 3.950 de angajați în 2025.
Însă, odată cu integrarea Cargus în grupul Sameday (Delivery Solutions), liderul „agregat” al pieței devine Sameday-Cargus, cu un avans de aproximativ 100 de milioane de euro față de Fan Courier, conform analizei. Primii trei jucători (Fan Courier, Sameday și Cargus) însumează circa 3,61 miliarde lei (aprox. 721,5 milioane euro), adică aproximativ 61,8% din cifra de afaceri totală a top 10.
Din primele 10 companii, șapte au fost pe profit în 2025, cu un profit cumulat de 137,5 milioane lei (aprox. 27,5 milioane euro). Liderul de profit rămâne Fan Courier, cu 55,85 milioane lei (aprox. 11,2 milioane euro), deși în scădere cu 21% față de 2024. CEO-ul și cofondatorul Adrian Mihai a pus scăderea profitabilității pe seama creșterii cheltuielilor (combustibil, salarii și taxe suplimentare).
Pe zona de pierderi, trei companii au fost pe minus, cu o pierdere cumulată de aproximativ 138 milioane lei (aprox. 27,6 milioane euro), cele mai mari valori fiind la:
În același timp, GLS se evidențiază drept „câștigătorul discret” al anului: a avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri din top (+27%) și un profit de 40,12 milioane lei (aprox. 8 milioane euro), în creștere cu 47%.
Datele din 2025 arată o piață care crește ca volum, dar în care costurile și investițiile apasă puternic pe marje. În acest context, integrarea Cargus în Sameday (tranzacție finalizată după avizul Consiliului Concurenței, cu condiții) devine un test operațional: capacitatea de a combina rețele, depozite și fluxuri de livrare va conta nu doar pentru poziția de lider, ci și pentru revenirea la profit într-o industrie în care, la nivelul topului, rezultatul net a ajuns practic la zero.
Recomandate
Nidec pregătește mutarea în România a unei divizii industriale vechi de peste 60 de ani din Marea Britanie , într-o decizie cu impact operațional direct asupra capacităților de producție de la Oradea și asupra forței de muncă din Andover, potrivit HotNews . Gigantul japonez Nidec, descris ca cel mai mare producător de motoare electrice din lume, este deja prezent în România cu trei companii și aproximativ 800 de angajați. Compania vrea să mute din Marea Britanie spre Oradea divizia Control Techniques Dynamics , care operează în orașul Andover de peste 60 de ani. Relocarea ar putea duce la pierderea a circa 60 de locuri de muncă în Marea Britanie, dacă planurile vor continua, lucru confirmat de companie. Nidec a început consultări oficiale cu angajații și reprezentanții acestora privind viitorul amplasamentului Walworth Industrial Estate, conform datelor analizate de Profit.ro . În mesajul transmis, compania își justifică intenția printr-o strategie de „consolidare a operațiunilor economice viabile” și precizează că nu există încă o decizie finală, urmând ca rezultatul să fie stabilit după încheierea consultărilor. Angajații din Andover au reacționat cu surprindere la anunțul privind închiderea uzinei, descriind o fabrică în care „generații de familii au lucrat cot la cot”, potrivit relatării citate. [...]
Lyset își mută accentul pe extindere în Europa după investiții de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) în tehnologia luminii , mizând pe o gamă de corpuri de iluminat cu specificații care urmăresc să reproducă aproape fidel lumina naturală, potrivit Economica . Compania, fondată în 2022 de Carmen și Alexandru Boangher, spune că se numără printre puținii producători din Europa care reunesc într-o singură gamă trei repere tehnice: CRI 97 (redarea culorilor aproape ca în lumina naturală), indicatorii TM-30 (evaluarea percepției culorilor de către ochiul uman) și UGR sub 10 (nivel redus de disconfort vizual, adică „orbire”/strălucire deranjantă). „Ne-am documentat foarte mult și am testat multe cipuri de led și tipuri de optică pentru a putea ajunge la o lumină care să pună în valoare cu adevărat un spațiu”, declară fondatorii Lyset. De ce contează: diferențiere tehnică într-o piață în care „standardul” e mai jos În termeni practici, CRI (Color Rendering Index) arată cât de fidel reproduce lumina artificială culorile față de lumina naturală (valoare de referință 100). Economica notează că majoritatea corpurilor comerciale de iluminat ajung în jur de 80, nivel la care culorile își pierd din intensitate, în timp ce la 97 redarea se apropie de cea naturală. Pe lângă CRI, Lyset își completează poziționarea cu: TM-30 (standard al Illuminating Engineering Society – IES), care analizează dacă o sursă de lumină face culorile să pară mai șterse, mai saturate sau mai apropiate de aspectul natural; UGR (Unified Glare Rating) sub 10 , un prag care, potrivit companiei, reduce oboseala vizuală și crește confortul în utilizare îndelungată în spații precum locuințe, hoteluri, birouri sau restaurante. Producție: design și control din România, fabricare în China prin parteneri Lyset își proiectează gama și urmărește etapele procesului de producție, însă fabricarea are loc în două unități partenere din China. Fondatorii merg periodic la fabrici pentru validarea prototipurilor, controlul calității și optimizarea componentelor – de la finisaje și cipuri LED la drivere și optică. Tracțiune comercială și următorul pas: showroomuri și piețe externe Noile specificații tehnice vin pe fondul proiectelor din HoReCa, inclusiv Swissôtel Poiana Brașov , unde compania a realizat iluminatul spațiilor comune (aprox. 250 mp) și 54 de metri liniari de sistem de șină magnetică decorativă. După investițiile totale de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) în dezvoltarea tehnologiei și produselor, următoarea etapă de creștere vizează: extinderea rețelei de showroomuri (inclusiv în Cluj); dezvoltarea colaborărilor B2B; consolidarea prezenței pe piața europeană, în țări precum Grecia, Bulgaria, Ungaria și Irlanda. Lyset mai operează și Lighting Academy, un program pentru arhitecți și designeri de interior, ajuns la 15 workshopuri și o comunitate de aproximativ 600 de arhitecți, potrivit aceleiași surse. [...]
Amazon a început construcția unui centru de date pentru inteligență artificială în Gilroy folosind reguli de urbanism vechi de 45 de ani, ceea ce a limitat implicarea publică , potrivit Tom's Hardware . Cazul evidențiază o vulnerabilitate de reglementare: proiecte cu impact local mare pot trece prin proceduri formale, dar fără o dezbatere publică efectivă, dacă sunt încadrate în reguli mai vechi. Centrul de date este construit în Gilroy, California, la circa 30 de mile (aprox. 48 km) sud-vest de San Jose, pe un teren agricol de 56 de acri (aprox. 22,7 hectare), între un Walmart Supercenter și Gilroy Premium Outlets. Deși proiectul a intrat în proceduri încă din 2020 și au existat inclusiv neînțelegeri între Amazon și administrația locală, comunitatea a fost surprinsă când lucrările au început luna trecută. Fereastra de consultare publică s-a închis înainte ca subiectul să devină sensibil În contextul în care multe proiecte similare întâmpină opoziție și întârzieri în SUA, Wall Street Journal (citat de Tom’s Hardware) arată că acest amplasament a evitat o parte din scrutinul public prin respectarea unor reguli locale de zonare stabilite în urmă cu 45 de ani. Roger Wehner, vicepreședinte Amazon Web Services pentru dezvoltare economică, a declarat pentru Wall Street Journal că amplasamentul a trecut printr-un proces lung de aprobare, care a inclus notificări publice și perioade de comentarii. Totuși, o rezidentă din Gilroy, Rosa Rodriguez, spune că atunci când a încercat să își exprime îngrijorarea legată de efectele unui centru de date într-o regiune afectată de secetă, i s-a comunicat că perioada de comentarii expirase deja în 2024 — înainte ca centrele de date să devină un subiect „fierbinte” la nivel național. Primăria: proiecte industriale similare au trecut anterior fără opoziție Primarul Greg Bozzo a afirmat că și alte proiecte industriale de dimensiuni comparabile au fost aprobate în trecut fără rezistență din partea comunității. „Nu i-a deranjat că un centru de distribuție alimentară a venit în Gilroy fără implicarea lor, dar acum îi deranjează că un centru de date vine în Gilroy fără să aibă posibilitatea de implicare”, a spus Bozzo. În același timp, primarul a admis că oamenii sunt acum mai atenți la dezvoltările de tip centru de date și a indicat că orașul ar putea „schimba modul” în care gestionează astfel de proiecte, „adaptându-se vremurilor”. Amazon: promite măsuri pentru apă și invocă beneficii economice locale Amazon a transmis că își intensifică dialogul cu comunitatea, susținând că reprezentanții companiei s-au întâlnit direct cu rezidenți și au organizat un eveniment de tip „open house” pentru întrebări și comentarii. Pe tema consumului de apă, compania a spus că va construi un sistem de recuperare a apelor uzate pentru a-și acoperi necesarul și o conductă care să aducă apa uzată de la sursă către instalația sa. Bozzo a punctat și potențialele beneficii pentru oraș: venituri mai mari din taxe, locuri de muncă în construcții și o donație de un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) pentru un camion nou de pompieri. Primarul a mai menționat granturi pentru organizații non-profit și sponsorizarea festivalului anual Gilroy Garlic Festival. În esență, nemulțumirea locală descrisă în material nu vizează doar proiectul în sine, ci faptul că un proiect cu impact potențial major ar fi fost aprobat fără ca mulți rezidenți să știe la timp și să poată interveni în procesul de consultare. [...]
Silcotub a securizat gaze din Neptun Deep printr-un contract în avans, un semnal că marile fabrici își „blindează” costurile energetice înainte de pornirea producției offshore. Potrivit Profit , Silcotub SA (controlată de Tenaris) este primul client industrial din România care a cumpărat de la OMV Petrom gaze naturale în avans din viitoarea producție a proiectului Neptun Deep, care ar urma să înceapă anul viitor. Informația a fost dezvăluită de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în contextul obligației din Legea offshore ca aceste contracte bilaterale să fie notificate la ANRE cel târziu înainte de intrarea lor în vigoare, „în vederea protejării siguranței energetice a României”. De ce contează pentru industrie: consum mare și utilizare directă în producție Silcotub este un consumator relevant de gaze în industrie. Doar la oțelăria din Călărași, compania a consumat anul trecut peste 6,5 milioane metri cubi de gaze (circa 69.000 MWh), conform raportării de mediu citate de publicație. La punctul de lucru din Călărași, gazul este folosit în procesul de producție, inclusiv: la insuflare în cuptorul electric; la preîncălzirea oalelor și distribuitoarelor. Silcotub mai are fabrica de țevi din Zalău și pe cea de prăjini de pompare din Câmpina. Compania a încheiat anul 2025 cu profit net de peste 227 milioane lei, venituri totale de 3,46 miliarde lei și un efectiv mediu de circa 1.850 de angajați, potrivit datelor prezentate. Context: OMV Petrom a mai contractat volume din Neptun Deep cu Uniper și Energocom OMV Petrom a mai semnat contracte de vânzare de gaze din Neptun Deep cu compania germană Uniper și cu traderul de stat Energocom din Republica Moldova, conform informațiilor din articol. (Detalii: Profit și Profit .) În paralel, articolul plasează aceste contracte în dezbaterea mai amplă despre accesul la gazele din Neptun Deep și despre rolul statului, inclusiv prin dreptul de preemțiune (drept de cumpărare cu prioritate) prevăzut în Legea 256/2018. Miza financiară pentru stat: prețuri, bugete și avertismente instituționale Materialul citează expunerea de motive a unui proiect legislativ adoptat de Camera Deputaților, care ar autoriza Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să introducă în buget credite de angajament pentru achiziții de gaze rezultate din exercitarea dreptului de preemțiune. În document este menționată o ofertă OMV Petrom din 08.05.2026: 49,9 TWh (49.900.000 MWh) la un preț de 48,752 euro/MWh, iar la cursul de 5,2581 lei/euro necesarul bugetar pentru 7 ani este estimat la circa 2.432.724.800 euro (aprox. 12.791.510.270 lei), fără TVA și accize. Publicația notează că 48,752 euro/MWh ar însemna, la cursul indicat, peste 256 lei/MWh, peste dublul prețului reglementat angro de 120 lei/MWh, aplicat producătorilor interni pentru volume destinate populației și CET-urilor, reglementare în vigoare până în aprilie 2027. Sunt menționate și cotații futures pentru 2027 la hub-ul olandez TTF, cu o medie de circa 45 euro/MWh. Consiliul Fiscal a atras atenția asupra lipsei unor documente obligatorii pentru măsuri cu impact bugetar, iar Consiliul Legislativ a emis un aviz consultativ negativ, avertizând că nu este indicată sursa concretă de finanțare și invocând inclusiv riscul de încălcare a articolului 138 alin. (5) din Constituție („Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”). Ce urmează Pentru companii, contractul în avans semnat de Silcotub indică o tendință de „asigurare” a aprovizionării cu gaze înainte de intrarea în producție a Neptun Deep, într-o perioadă în care prețurile reglementate și cele de piață pot diverge puternic. Pentru stat, discuția se mută pe sustenabilitatea bugetară și pe mecanismul concret de finanțare dacă dreptul de preemțiune va fi exercitat la volume mari, în condițiile semnalate de instituțiile consultative. [...]
Într-o piață de peste 20 mld. euro, accesul brandurilor tinere în marile lanțuri rămâne excepția , deși sectorul alimentelor și băuturilor este dominat numeric de microîntreprinderi și IMM-uri, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Datele citate arată o bază antreprenorială amplă în mai multe segmente: peste 75% dintre întreprinderile din industria lactatelor sunt micro, 67% din cifra de afaceri din domeniul înghețatei este realizată de firme micro, mici și medii, iar în industria berii funcționează 76 microberării dintr-un total de 88 de fabrici. De ce contează: „mulți” nu înseamnă automat vizibilitate la raft La prima vedere, ponderea mare a firmelor mici ar sugera o forță de piață capabilă să concureze cu jucătorii mari în retail. În practică, însă, doar o parte redusă dintre aceste companii reușește să intre în marile lanțuri de magazine, ceea ce limitează scalarea (creșterea rapidă a volumelor) și accesul la consumul de masă. Analiza ZF plasează această dinamică într-un context mai larg: o piață în care cifra de afaceri totală a companiilor depășește 20 mld. euro, iar „brandurile tinere” au început să apară pe rafturi în segmente precum înghețată, lactate, creme tartinabile și băuturi. Ce urmează Materialul indică faptul că ZF a selectat segmente-cheie în care astfel de branduri au reușit listarea în retailul modern, însă nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre nume de companii, lanțuri sau criterii comerciale de acces. În lipsa acestor informații, concluzia rămâne una de structură: baza antreprenorială este mare, dar „filtrul” distribuției în retailul modern păstrează competiția reală la raft într-un cerc mai restrâns. [...]
Brandul britanic Raleigh nu își mai poate plăti datoriile și a intrat în insolvență , după ce a epuizat „toate opțiunile disponibile”, potrivit Economica . Pentru grupul Accell, care a cumpărat compania în 2012, cazul indică un eșec al procesului de restructurare început în februarie și deschide o etapă de incertitudine privind continuarea activității în forma actuală. Compania confirmă, într-un comunicat publicat joi, că nu își mai poate îndeplini obligațiile financiare. Accell spune că a analizat variantele de salvare, dar fără o soluție viabilă care să permită continuarea grupului „în formula actuală”. „Toate opţiunile realiste pentru viitorul companiei au fost explorate şi niciuna nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru ca acest grup să continue în formula actuală”, a declarat Jonas Nilsson, preşedinte executiv al Accell. Raleigh a ajuns, la apogeu, la peste 8.000 de angajați și statutul de cel mai mare producător de biciclete din lume. Accell a cumpărat compania în 2012 pentru circa 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei). Context: un brand cu istorie, dar cu presiune financiară Originară din Nottingham (Anglia), Raleigh este un nume cu tradiție în ciclism, asociat în trecut cu performanțe sportive: în 1980 a câștigat Turul Franței prin Joop Zoetelmek (echipa TI-Raleigh), iar la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984 echipa SUA a obținut medalii de aur pe biciclete Raleigh. În 2017, compania a renunțat să mai concureze, după o perioadă scurtă cu victorii la Turul Normandiei. Cel mai cunoscut produs al mărcii a fost modelul „chopper”, menționat ca reper de notorietate al brandului. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol, compania nu indică o soluție de continuare „în formula actuală”, ceea ce sugerează că următorii pași vor depinde de procedura de insolvență și de opțiunile rămase pentru active și operațiuni. Detalii suplimentare despre impactul asupra angajaților sau despre un eventual cumpărător nu sunt precizate în sursa citată. [...]
