Știri
Știri din categoria Companii
A doua licitație pentru vânzarea Liberty Galați coboară prețul la 462 milioane euro, iar dacă tranzacția eșuează din nou, scenariul discutat de administratorii concordatari este ca statul să ajungă să preia combinatul în contul creanțelor, potrivit Profit.
A doua licitație de vânzare este programată pentru 17 iunie, după ce instanța confirmă modificarea planului de restructurare (deja aprobată de creditori), a declarat pentru publicație Remus Borza, președintele Euro Insol, unul dintre administratorii concordatari ai companiei (celălalt fiind CITR).
Pachetul de două active funcționale scoase la vânzare — Liberty Galați și Liberty Tubular Products — are un preț total care scade de la 709 milioane euro la 462 milioane euro, conform informațiilor transmise de Borza.
Defalcat, noul preț este:
În paralel, combinatul ar urma să semneze „în curând” un contract de „toilling” (model în care o parte procesează materie primă pentru un partener, contra unui tarif) cu traderul global de mărfuri Glencore.
Borza a precizat că acordul ar fi pentru laminare, pe o perioadă de două luni, pentru 20.000 de tone.
În cazul în care nici a doua licitație nu duce la vânzare, Borza indică drept posibilă consecință intrarea statului în rol de preluator al activului, prin compensarea cu creanțele pe care le are.
„Dacă nu se vinde nici atunci, cred că statul va trebui să-l preia în contul creanțelor sale!”
Recomandate
Băuturile cola locale au rămas o nișă viabilă, deși Coca-Cola domină global , iar unele branduri lansate chiar în comunism continuă să se vândă și astăzi, arătând că rețetele „adaptate” și identitatea locală pot susține afaceri pe termen lung într-o piață ultra-concurențială, potrivit G4Media . Materialul pornește de la ideea că prezența aproape universală a Coca-Cola nu a eliminat rivalii regionali. Dimpotrivă, în mai multe țări au apărut băuturi de tip cola fie prin inițiative ale statului, fie prin antreprenoriat privat, cu poziționări diferite față de „cola clasică”. De ce contează pentru companii: diferențierea de produs ține loc de buget Selecția prezentată de G4Food indică o strategie recurentă pentru jucătorii mici: diferențierea prin rețetă și poveste, nu prin forță de distribuție sau bugete de marketing comparabile cu ale multinaționalelor. În loc să copieze strict profilul standard, unele rețete includ ingrediente neobișnuite pentru segment: plante medicinale; măceșe; ghimbir; citrice rare; prebiotice (ingrediente care susțin flora intestinală). Această abordare mută competiția din zona „preț și volum” către „gust distinct și identitate”, ceea ce poate susține loialitatea pe piețe locale, chiar și atunci când liderul global este omniprezent. România: Quik Cola a existat, dar a dispărut În cazul României, articolul notează că pe piață s-a vândut Quik Cola, însă produsul nu mai este disponibil în prezent. Textul nu oferă detalii despre perioada exactă, producător sau motivele retragerii, astfel că nu se poate concluziona din sursă dacă ieșirea a fost cauzată de distribuție, cerere, costuri sau concurență. În ansamblu, mesajul economic al selecției este că segmentul băuturilor de tip cola rămâne deschis pentru formule locale, dar supraviețuirea depinde de o diferențiere credibilă și de capacitatea de a rămâne relevant în timp, nu doar de a replica liderul global. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după ce Romsilva a atribuit contracte de 28,25 milioane de lei fără licitație în 2025 , iar conducerea regiei urmează să fie convocată „de urgență”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și control: raportul ANAP a fost transmis și către Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Ce arată raportul ANAP despre achizițiile Romsilva Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a anunțat că Romsilva a derulat anul trecut 371 de proceduri de „negociere fără publicare prealabilă”, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei, menținându-se pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc acest tip de procedură. Potrivit datelor citate, 82,75% dintre aceste proceduri au fost justificate prin „extremă urgență”. ANAP amintește că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, dar poate fi utilizată doar în situații expres și limitativ prevăzute de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. De ce contează: procedură „de excepție”, sub monitorizare Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că negocierea fără publicare prealabilă este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în sfera competențelor legale ale acestor instituții. Ce a anunțat ministra Mediului și ce urmează Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la minister pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse „pentru a îndrepta această realitate”, în contextul concluziilor ANAP privind contractele atribuite fără licitație. În paralel, Buzoianu a indicat și o tensiune mai veche cu managementul Romsilva, criticând modul în care a fost negociat contractul colectiv de muncă cu sindicatul. Într-o postare anterioară, ea a susținut că în noul contract ar fi fost introdusă o clauză privind asigurarea de mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, inclusiv la proteste, potrivit unei relatări anterioare a HotNews. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după atribuiri de 28 mil. lei fără publicare la Romsilva în 2025 , iar miza este una de guvernanță și control al cheltuirii banilor publici într-o regie de stat cu rol economic major, potrivit G4Media . Diana Buzoianu , ministra interimară a Mediului, a anunțat că va convoca „de urgență” conducerea Romsilva la minister pentru a da explicații în legătură cu atribuirea, în 2025, a unor contracte în valoare totală de 28 de milioane de lei prin „proceduri fără publicare” (proceduri de achiziție în care anunțul nu este publicat). Ce arată datele ANAP despre achizițiile Romsilva Conform informațiilor transmise de ministră, bazate pe o analiză realizată de ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice), Romsilva: a atribuit contracte de 28 de milioane de lei în 2025 prin proceduri fără publicare; se află pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc aceste proceduri; a justificat 82,75% dintre aceste proceduri prin motivul de „extremă urgență”. Ce urmează: convocarea conducerii și posibile măsuri Ministra a indicat că întâlnirea convocată la Ministerul Mediului are ca obiect stabilirea măsurilor pe care reprezentanții Romsilva le vor dispune „pentru a îndrepta această realitate”. „O să convoc de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse de reprezentanții Romsilva pentru a îndrepta această realitate.” În acest moment, articolul nu oferă detalii despre ce măsuri concrete ar putea fi adoptate sau un calendar al deciziilor; singura informație certă este convocarea anunțată și datele din analiza ANAP invocate de ministră. [...]
Ministerul Mediului cere explicații de la Romsilva după atribuiri de 28,25 mil. lei fără publicare , în condițiile în care regia a folosit pe scară largă proceduri excepționale invocând „extrema urgență”, potrivit Economica . Diana Buzoianu a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a discuta măsurile care ar urma luate. Datele provin dintr-o analiză a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), care arată că Romsilva a derulat „anul trecut” 371 de proceduri de negociere fără publicare prealabilă, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei. Potrivit informațiilor transmise de Agerpres , Romsilva se menține pe locul al doilea la nivel național în topul instituțiilor care folosesc aceste proceduri, iar 82,75% dintre atribuiri au fost justificate prin „extremă urgență”. De ce contează: procedură legală, dar de excepție, cu risc de abuz ANAP precizează că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, însă poate fi folosită doar în situații „expres și limitativ” stabilite de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. Președintele ANAP, Raluca Rogoz, atrage atenția că acest tip de negociere este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Ce urmează: raportul ajunge la Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în competențele legale ale acestor instituții. În paralel, Ministerul Mediului anunță o discuție de urgență cu managementul Romsilva, pe fondul concluziilor privind utilizarea frecventă a unei proceduri de achiziție considerată excepțională. [...]
Frații Pavăl au început o restructurare completă a Praktiker în Grecia, cu costuri operaționale mai mari prin creșteri salariale, angajări și bonusuri , potrivit HotNews . Mișcarea vizează lanțul de magazine Praktiker din Grecia, achiziționat recent de proprietarii Dedeman, și include atât schimbări de identitate (un nou logo), cât și modificări în politica de resurse umane. Ce se schimbă în Praktiker Grecia Din informațiile publicate, pachetul de măsuri include: schimbarea logo-ului magazinelor Praktiker; creșteri de salarii; 100 de noi angajări; introducerea unor bonusuri lunare pentru salariați. De ce contează pentru business Pachetul indică o strategie de relansare accelerată a operațiunilor din Grecia, cu accent pe forța de muncă și pe repoziționarea brandului. În practică, astfel de măsuri tind să crească pe termen scurt costurile operaționale, în schimbul stabilizării echipelor și al susținerii vânzărilor, însă articolul nu oferă detalii despre buget, calendar sau ținte comerciale. Informațiile sunt preluate de HotNews din Profit.ro , care a publicat detaliile inițiale despre restructurare. [...]
AROBS își asigură un proiect public de circa 70 milioane lei, care poate susține veniturile pe următorii doi ani , după ce a semnat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un contract de achiziție publică pentru digitalizarea sistemului informatic, potrivit Economedia . Contractul, în valoare de aproximativ 70 de milioane de lei, fără TVA, este încheiat prin subsidiara Arobs Systems și vizează dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat pentru APIA. Proiectul include, între altele, furnizarea și configurarea licențelor software, componente de securitate cibernetică și echipamente TIC, dezvoltarea și instalarea aplicațiilor, testarea și operaționalizarea sistemului, precum și instruirea utilizatorilor. Un element relevant pentru impactul financiar este că, deși valoarea totală a contractului este cea menționată, partea care revine efectiv AROBS Systems reprezintă aproximativ 61% din sumă, diferența urmând să fie încasată de partenerii și subcontractanții implicați în implementare, conform informării companiei publicate la Bursa de Valori București . Calendarul proiectului și condițiile de extindere Durata contractului este de cel mult 24 de luni de la data semnării, cu posibilitatea extinderii în situația prelungirii duratei contractului de finanțare. În practică, asta înseamnă că livrarea și încasările asociate proiectului se pot întinde pe parcursul a până la doi ani, cu potențial de prelungire în funcție de finanțare. Context financiar: rezultate în T1 2026 și evoluția pe segmente În primul trimestru din 2026, Arobs a raportat afaceri de 144 milioane de lei și un profit net de 7 milioane de lei, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe segmente de business, compania a raportat: Servicii Software : venituri de 91 milioane de lei în T1 2026, în creștere cu 28% față de T1 2025 și cu 8% față de T4 2025, evoluție pusă pe seama integrării achizițiilor și a extinderii pe piețe internaționale, în special SUA și Europa de Vest; Produse Software : venituri de 26,6 milioane de lei, în creștere cu 21% față de T1 2025, cu o marjă brută de 55% (față de 53% în T1 2025), pe fondul orientării către produse proprii și verticale cu valoare adăugată mai ridicată. Informația despre semnarea contractului a fost comunicată de companie printr-o informare publicată la BVB, disponibilă aici . [...]
