Știri
Știri din categoria Companii
Huawei ia în calcul o investiție majoră pentru a-și securiza accesul la memorii DRAM, prin construirea unei fabrici proprii care ar urma să reducă dependența Chinei de furnizori sud-coreeni și americani, potrivit Gadget.
În prezent, piața globală de memorii DRAM este puternic concentrată: patru producători (Samsung Electronics, SK Hynix, Micron Technology și CXMT) controlează împreună peste 97% din piață, iar cererea pentru infrastructura de inteligență artificială a dus la recorduri de venituri trimestriale, conform articolului.
Pe acest fond, Huawei ar urmări să intre în zona de producție DRAM printr-un proiect realizat împreună cu producătorul local SwaySure, pentru o fabrică de wafere de 12 inci (aprox. 30,5 cm), cu sprijinul statului chinez, potrivit unor „surse neoficiale” citate de publicație.
Fabrica ar putea ajunge la o capacitate de 140.000 de wafere pe lună, adică aproape jumătate din capacitatea CXMT estimată pentru 2026, mai notează sursa. În faza inițială, primele unități nu ar urma să fie dintre cele mai performante, iar obiectivul nu ar fi profitabilitatea „cu orice scop”, ci reducerea dependenței companiilor chineze de importuri.
Proiectul este descris ca dificil și de durată, cu perspectiva că „vor mai trece ani buni” până când fabrica ar deveni operațională la parametri relevanți. Informațiile sunt prezentate ca neconfirmate oficial, iar articolul indică drept sursă secundară xda-developers.com (fără un link disponibil în textul furnizat).
Recomandate
Huawei, Xiaomi și Honor au început să majoreze prețurile la mai multe modele de telefoane, cu scumpiri între 200 și 1.000 de yuani, pe fondul creșterii costurilor din lanțul de aprovizionare , potrivit CNMO . Cele trei companii invocă, în răspunsurile către clienți, scumpirea materialelor și a componentelor-cheie, ceea ce împinge în sus costul de producție și, implicit, prețul final la raft. În răspunsul Huawei, motivul este „ajustarea prețurilor de piață” pentru materiale esențiale, care a dus la creșterea costurilor și la „ajustarea corespunzătoare” a prețului de vânzare. Xiaomi indică majorarea continuă a costurilor de achiziție pentru componentele de bază, ceea ce a determinat o „ajustare adecvată” a prețurilor de retail. Honor spune că prețurile și promoțiile sunt ajustate în funcție de cererea din piață, iar după o evaluare internă a operat scumpiri pentru anumite produse. Ce modele sunt afectate și cât cresc prețurile Scumpirile vizează mai multe serii și modele, iar amplitudinea diferă în funcție de produs și configurație. CNMO menționează: Huawei Mate 80 (serie) Xiaomi 17 (serie) Honor Power2 Honor Magic8 Pentru Honor, publicația indică explicit câteva repere: două versiuni Power2 s-au scumpit cu 500, respectiv 600 de yuani, iar pentru Magic8 creșterile sunt între 300 și 500 de yuani, în funcție de versiune. Context: un nou val de scumpiri în electronice Materialul plasează majorările într-un trend mai larg de ajustări de preț în industrie. CNMO notează că nu este prima „scumpire colectivă” din acest an: în martie, OPPO ar fi fost primul brand care a anunțat public creșteri de preț, iar Apple a majorat în iunie prețurile globale pentru întreaga gamă de hardware Mac și iPad, urmată în iulie de scumpiri în Japonia pentru iPhone, Apple Watch și AirPods. În plus, doi executivi au anticipat public presiunea pe prețuri. Yu Chengdong (Huawei) a spus la începutul lui august, la un eveniment de lansare, că scumpirea memoriei ar putea împinge „toate telefoanele” către majorări ample, altfel vânzarea la prețurile vechi ar însemna pierderi. La Xiaomi, președintele Lu Weibing a afirmat într-un live din mai că, în a doua parte a anului, unele flagship-uri „drepte” (telefoane clasice, fără design pliabil) ar putea depăși pragul de 10.000 de yuani. [...]
Samsung Electronics pregătește un program de returnare către acționari de până la 110.000 miliarde woni (aprox. 79 mld. dolari, circa 356 mld. lei), care ar deveni cel mai mare plan de acest tip din istoria companiilor coreene , potrivit CNMO , care citează Bloomberg și alte publicații pe baza unor surse apropiate discuțiilor. Consiliul de administrație al Samsung ar urma să se reunească după închiderea bursei din Coreea de Sud (în jurul orei locale 16:00), iar după ședință compania ar publica detaliile complete ale planului. Sursele citate indică o plajă estimată între 90.000 și 110.000 miliarde woni (aprox. 65–79 mld. dolari, circa 293–356 mld. lei). Ce înseamnă planul, operațional: 50% din fluxul de numerar liber către acționari Conform informațiilor din piață, Samsung intenționează să aloce 50% din fluxul de numerar liber (FCF – banii rămași după cheltuielile de investiții) pentru returnări către acționari, cu accent pe dividende în numerar. După anunț, compania ar urma să evalueze în continuare posibilitatea unor sume suplimentare, în funcție de evoluția fluxurilor de numerar și a profitabilității. Samsung nu a comentat informațiile, potrivit aceleiași surse. Reacția pieței: salt pe acțiuni și activarea „Sidecar” pe KOSPI Informația a avut un efect imediat asupra pieței: pe 20 august, acțiunile Samsung au urcat intraday cu peste 10% și au închis cu +8,59%, la 273.000 woni, cel mai ridicat nivel dinspre finalul lunii iulie. În aceeași zi, SK Hynix a crescut cu peste 12%, iar indicele KOSPI a avansat intraday cu peste 6%. Creșterea accelerată a determinat Bursa din Coreea să activeze mecanismul „Sidecar”, care a suspendat pentru 5 minute ordinele de cumpărare programate (tranzacții automate). Context: competiție pe capital în sectorul memoriilor, pe fondul cererii pentru AI Analiștii citați leagă planul de boom-ul cererii de cipuri alimentat de investițiile în inteligență artificială , într-un moment în care o parte dintre investitori au devenit mai prudenți privind sustenabilitatea cheltuielilor pentru hardware AI, ceea ce a dus anterior la corecții de preț. În paralel, SK Hynix anunțase deja un program de răscumpărare și anulare de acțiuni de 40.000 miliarde woni. Succesiunea acestor inițiative la cei doi mari jucători din memoriile coreene a amplificat mișcarea de pe bursa locală, potrivit informațiilor din piață citate de CNMO. [...]
Samsung pregătește un plan de peste 100 de trilioane de woni pentru acționari, într-un moment în care competiția din cipuri se mută și la „returnarea de capital”. Potrivit Agerpres , grupul sud-coreean ar urma să anunțe la finalul lunii august un nou program de recompensare a acționarilor, evaluat la peste 100 de trilioane de woni, adică 72 de miliarde de dolari (aprox. 324 miliarde lei). Informația a fost relatată de presa locală și vine la o zi după ce rivalul SK Hynix a anunțat un plan record de răscumpărare de acțiuni, într-un sector care încearcă să convingă investitorii că poate finanța simultan investițiile mari legate de cererea pentru Inteligența Artificială și plățile către acționari. Ce ar include planul Samsung și când ar putea fi aprobat Publicația MoneyToday, citând surse neidentificate din industria electronicii, susține că Samsung Electronics va organiza o reuniune a Consiliului de administrație la sfârșitul lunii august pentru aprobarea planului. Acesta ar include un dividend special. Conform acelorași surse, Samsung ar intenționa să folosească 50% din fluxul liber de numerar (banii rămași după cheltuielile de investiții și operaționale) pentru recompensarea acționarilor, cu accent în principal pe dividende în numerar. Presiunea concurenței: SK Hynix ridică ștacheta Miercuri, SK Hynix a anunțat un program de răscumpărare și anulare de acțiuni de 40 de trilioane de woni, echivalentul a 28,7 miliarde de dolari (aprox. 129 miliarde lei), descris ca cel mai mare program de returnare către acționari făcut vreodată de o companie sud-coreeană listată. Totodată, SK Hynix a comunicat că va aloca peste 50% din fluxul liber de numerar generat între 2025 și 2027 pentru recompensarea acționarilor. Poziția Samsung: fără comentarii, dar cu un mesaj despre „echilibru” Samsung a transmis că nu are comentarii privind informațiile din presă, făcând trimitere la declarațiile directorului financiar Park Sooncheol din iulie, la prezentarea rezultatelor trimestriale. „În curând vom împărtăși un plan pentru a găsi echilibrul optim între maximizarea valorii pentru acționari și reinvestirea pentru creșterea viitoare, maximizând în același timp randamentul pentru acționari.” În ansamblu, recompensele de această amploare sunt prezentate ca un semnal de încredere că marii producători de cipuri au resursele necesare să-și susțină acțiunile și, în același timp, să finanțeze investițiile mari cerute de boom-ul investițiilor în Inteligența Artificială. [...]
Apple a urcat producția de iPhone cu 14% în T2 2026, pe o piață globală în scădere , semn că strategia de preț a susținut vânzările în timp ce restul industriei a tăiat volume, potrivit 9to5Mac , care citează un raport TrendForce . TrendForce estimează că Apple a produs aproximativ 52 de milioane de unități iPhone în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producția globală de smartphone-uri a scăzut cu 8% până la 275 de milioane de unități, declin pe care firma îl descrie drept mai redus decât anticipase anterior, ceea ce a dus la o performanță „mai bună decât așteptările” la nivel de industrie. Cum arată ierarhia producătorilor în T2 Apple a ajuns la o cotă de 19% din producția globală și s-a clasat pe locul al doilea, după Samsung. Liderul pieței a produs 62 de milioane de smartphone-uri în T2 2026, în creștere cu 7% an/an, ceea ce ar echivala cu 23% din total, conform TrendForce. După Apple, clasamentul indicat de raport este: Oppo: 30 de milioane de unități, cotă 11% (în scădere cu 17% an/an) Xiaomi: 29 de milioane, cotă 10% (-32%) vivo: 21 de milioane, cotă 8% (-18%) Transsion: 20 de milioane, cotă 7% (-27%) De ce contează: prețul a susținut volumele, dar urmează presiune pe cerere TrendForce pune creșterea Apple în principal pe seama „strategiei eficiente de preț” pentru seria iPhone 17, care ar fi susținut vânzările în primele trei trimestre. În același timp, firma avertizează că majorările de preț pentru viitoarea serie iPhone 18 „par inevitabile”, iar efectul lor asupra ritmului vânzărilor devine un indicator cheie de urmărit. Prognoza TrendForce pentru 2026: revizuire în sus, fără semnal de cerere mai puternică Pe baza noilor date, TrendForce și-a revizuit estimarea pentru producția globală de smartphone-uri din 2026 la 1,07 miliarde de unități, de la 1,05 miliarde într-un raport anterior. Dacă se confirmă, ar însemna un declin anual de 14%, față de scăderea de 16% estimată anterior. Totuși, TrendForce precizează că revizuirea în sus reflectă mai degrabă cumpărări făcute mai devreme decât planificaseră consumatorii și faptul că producătorii au inversat o parte din tăierile agresive de producție, nu o creștere a cererii de bază. Raportul complet TrendForce este disponibil aici . [...]
Qualcomm își „cumpără” intrarea la AWS cu warranturi de 4 mld. dolari (aprox. 18 mld. lei), într-un acord pe mai multe generații de siliciu personalizat care leagă direct veniturile companiei de comenzile Amazon pentru cipuri de server. Informațiile apar în The Next Web , care citează CNBC. Qualcomm a emis warranturi (drepturi de a cumpăra acțiuni la un preț prestabilit) care îi permit Amazon să achiziționeze 25 de milioane de acțiuni Qualcomm la 161,26 dolari/acțiune, o poziție evaluată la circa 4 miliarde de dolari. Potrivit materialului, acțiunile Qualcomm au crescut cu 4% după apariția informației. Cum funcționează mecanismul financiar și ce primește Amazon Warranturile se „maturizează” în tranșe, în funcție de praguri comerciale și de achizițiile Amazon, care ar putea ajunge la până la 60 de miliarde de dolari (aprox. 270 mld. lei) în cipuri de server și tehnologie Qualcomm. Instrumentele expiră la 3 septembrie 2036. Din perspectiva Qualcomm, structura arată ca o concesie de capital (diluare potențială pentru acționari) folosită ca stimulent pentru a securiza un client strategic și un volum mare de comenzi pe termen lung, într-o piață în care furnizorii concurează agresiv pentru bugetele de infrastructură AI. Ce acoperă acordul tehnologic pentru AWS Acordul vizează mai multe generații de siliciu personalizat pentru AWS, inclusiv: sarcini de lucru pentru „AI inference” (rulare/execuție a modelelor, nu antrenare); conectivitate optică până la 1,6T, folosind tehnologiile Qualcomm SerDes și DSP optic (componente pentru transmisie de date la viteze foarte mari); rularea de sarcini de proiectare de cipuri pe Amazon Bedrock (platformă AWS pentru aplicații cu inteligență artificială). Context: ambițiile Qualcomm în centrele de date și miza europeană Acordul vine după ce, în iunie, Qualcomm a prezentat procesorul de centru de date Dragonfly C1000 , cu Meta ca viitor client din 2028, și a stabilit o țintă de venituri de 15 miliarde de dolari din centre de date pentru anul fiscal 2029. The Next Web leagă tranzacția și de discuțiile despre autonomia tehnologică europeană: Qualcomm este unul dintre cei trei producători (alături de Nvidia și AMD) care au semnat memorandumuri pentru a furniza cipuri către „gigafabricile” de AI ale UE. Programul ar acoperi până la șapte locații și circa 30 miliarde euro, din care 10 miliarde euro ar fi bani publici, iar aproximativ 1 miliard euro de la Bruxelles este „efectiv angajat”, conform articolului. Construcția ar urma să înceapă la începutul anului viitor, iar site-urile să devină operaționale la mijlocul lui 2028. În paralel, Europa are și un procesor propriu de centru de date, Rhea1 (SiPearl), un design Arm cu 80 de nuclee fabricat pe procesul N6 al TSMC; a pornit în mai, este așteptat la finalul acestui an și ar urma să intre în supercomputerul Jupiter de la Jülich, nu într-un „hiperscalator” (operator foarte mare de cloud). De ce contează pentru piață Acordul indică faptul că plata în acțiuni pentru a securiza clienți mari devine o practică tot mai obișnuită în infrastructura AI, pe fondul competiției pentru capacitate de calcul și pentru lanțuri de aprovizionare stabile. În același timp, legarea warranturilor de achiziții de până la 60 miliarde de dolari ridică miza execuției: pentru Qualcomm, succesul comercial în centrele de date devine tot mai dependent de câțiva cumpărători foarte mari. [...]
Coca-Cola România își reconfigurează conducerea pentru a întări funcțiile comerciale, marketing și relația cu autoritățile , într-o mișcare care poate accelera deciziile locale și coordonarea cu îmbuteliatorul din sistem, Coca-Cola HBC România , potrivit Economica . Amruta Vaidya va prelua funcția de General Manager Coca-Cola România, succedându-i lui Mark Docherty. Acesta va rămâne în companie într-un rol regional, de la sediul central european din Dublin, coordonând mai multe piețe europene. Vaidya s-a alăturat Coca-Cola în 2017 și are peste 20 de ani de experiență în industria bunurilor de larg consum, cu roluri de conducere în marketing, operațiuni comerciale și management general pe piețe precum Norvegia, Islanda, Australia, Singapore și Malaysia; cel mai recent a fost General Manager Coca-Cola Irlanda. „România are o reputație extraordinară în cadrul companiei Coca-Cola. Este o piață foarte dinamică, cu oameni talentați, branduri puternice și un public care adoptă rapid noile tendințe. Mă bucur că în curând mă voi putea alătura acestei echipe și sunt nerăbdătoare să lucrăm împreună pentru a continua dezvoltarea acestui business cu un puternic impact local, prin produse noi, campanii inovatoare și experiențe memorabile”, a declarat Amruta Vaidya. Ce roluri se schimbă și de ce contează operațional Pe lângă numirea noului General Manager, compania își consolidează echipa locală și introduce o structură care vizează explicit funcțiunile comerciale, marketing și public affairs, comunicare și sustenabilitate — zone care influențează direct execuția în piață, portofoliul și relația cu autoritățile. Cele patru numiri în posturi-cheie Amruta Vaidya – General Manager Coca-Cola România , cu mandat de a coordona „următoarea etapă de dezvoltare” a businessului local, alături de partenerii de sistem, inclusiv Coca-Cola HBC România. Florin Vlasceanu – Senior Director Customer & Commercial , raportând direct către General Manager. În noua structură, echipa Customer & Commercial reunește capabilități de „channel development” (dezvoltarea canalelor de vânzare) și „revenue growth management” (managementul creșterii veniturilor), cu obiectivul de a integra strategia de consumator în execuția din piață și de a consolida colaborarea cu îmbuteliatorul local, Coca-Cola HBC România. Iuliana Nedelcu – Senior Director Marketing , coordonând întreaga funcțiune de marketing din România, într-o structură „consolidată și mai specializată”. Departamentul va avea în focus categoriile-cheie: Coca-Cola și restul băuturilor carbogazoase, portofoliul de băuturi necarbogazoase și brandurile de apă. Petru Russu – Senior Director Public Affairs Communication and Sustainability , responsabil de relația cu autoritățile și stakeholderii relevanți, de inițiativele de sustenabilitate și implicare comunitară și de implementarea la nivel local a priorităților și politicilor companiei la nivel european. În ansamblu, schimbările sunt prezentate ca un pas de apropiere de consumatori, clienți și comunități și ca o încercare de a răspunde mai rapid dinamicii pieței, cu o structură de conducere mai clară pe zonele care influențează direct creșterea și conformarea locală. [...]
