Știri
Știri din categoria Companii
Honor spune că nu are niciun parteneriat cu ByteDance, infirmând speculațiile care sugerau o colaborare pentru un viitor „Doubao phone” și limitând, cel puțin pentru moment, așteptările pieței privind un produs comun cu grupul din spatele TikTok, potrivit Huawei Central.
Zvonul indica o „colaborare majoră” între Honor și ByteDance pentru un smartphone de nouă generație, care ar fi urmat să aducă „schimbări surprinzătoare” la nivelul dispozitivului, cu beneficii de utilizare. Publicația notează că speculațiile au fost alimentate și de faptul că Honor ar fi lăudat smartphone-ul Doubao în decembrie anul trecut, ceea ce a făcut ca informația să pară plauzibilă.
Compania a transmis că, în urma unei confirmări interne, informațiile despre o colaborare cu ByteDance „nu sunt adevărate”. Un oficial Honor a declarat:
„Honor se angajează să ofere consumatorilor produse de înaltă calitate prin inovație tehnologică. Dacă există vreun progres în cooperarea strategică, vă vom informa prin canale oficiale cât mai curând posibil.”
Huawei Central mai scrie că nu este clar dacă ideea a fost abandonată complet sau doar pusă pe pauză. În același timp, Honor ar fi concentrată pe pregătirile de lansare pentru seria Honor 600 pe piețele globale.
Separat, publicația menționează că Honor ar urma să lanseze „ROBOT PHONE” până în trimestrul al treilea al acestui an, fără a oferi detalii suplimentare despre produs sau despre calendarul exact.
Recomandate
Huawei a depășit Samsung la bugetul de cercetare-dezvoltare , semnalând o accelerare a investițiilor în tehnologii-cheie precum inteligența artificială și semiconductori, potrivit Huawei Central . Pentru industrie, miza este economică și strategică: nivelul cheltuielilor de R&D (cercetare și dezvoltare) indică unde se mută capacitatea de inovare și avantajul competitiv pe termen mediu. Conform statisticilor oficiale citate de publicație, Huawei a cheltuit anul trecut 192,3 miliarde yuani pentru R&D. Materialul susține că suma ar fi cu aproximativ 5 trilioane woni sud-coreeni peste cheltuielile Samsung din aceeași perioadă. În același timp, articolul notează că „rapoarte” (fără a detalia sursa acestora) indică un ritm de peste 100 de miliarde woni pe zi al investițiilor Huawei în R&D, descris ca un nivel „extraordinar” față de alte branduri globale. Unde se duc banii și de ce contează Huawei și-ar fi extins rapid cheltuielile în ultimul an, în special în: soluții de inteligență artificială; producția de cipuri (chipseturi). În acest context, publicația amintește că Samsung a condus investițiile în R&D în 2024 pentru cipuri de memorie și semiconductori pentru AI, dar că dinamica s-ar fi schimbat odată cu creșterea accelerată a bugetelor Huawei. Implicația pentru piață este că R&D devine un pilon tot mai important al competitivității, mai ales într-un mediu global complicat pentru producătorii de tehnologie. Dimensiunea echipei de R&D: 114.000 de oameni Pe partea operațională, Huawei ar avea 114.000 de angajați cu normă întreagă în cercetare și dezvoltare la finalul lui 2025, potrivit articolului. Publicația compară această cifră cu „numărul total de angajați” ai „imperiului Samsung” la nivel global, sugerând o apropiere ca ordin de mărime, fără a oferi însă date detaliate pentru Samsung. Ce urmează: strategia de investiții rămâne prioritară La conferința pe raportul financiar anual 2025, Meng Wanzhou a declarat că Huawei va continua strategia de R&D la scară mare pentru creștere sustenabilă. Declarația este redată astfel în material: „Chiar dacă necesită anumite sacrificii, compania va crește alături de pionierii vremurilor. Acesta nu este doar un slogan, ci o dovadă a angajamentului neclintit al Huawei de a-și asigura o poziție de lider în tehnologiile viitorului.” [...]
Casio aduce în SUA Edifice Sospensione ECB2300D-2A la 280 de dolari (aprox. 1.300 lei), mizând pe un mix între design „motorsport” și funcții conectate , potrivit Gizmochina . Modelul, disponibil anterior în Europa, intră acum pe piața americană într-un segment de preț unde diferențierea se face tot mai mult prin materiale și integrarea cu telefonul. Ce vinde Casio, de fapt: design + materiale „ușoare” pentru un ceas clasic ECB2300D-2A este construit cu o carcasă care combină rășină ranforsată cu fibră de carbon și oțel inoxidabil, o alegere menită să ofere rezistență, dar și o greutate mai redusă, în linie cu tema inspirată de mașinile de curse. Estetic, Casio folosește o carcasă argintie și brățară metalică, cu cadran albastru și accente care trimit la zona de Formula racing: ansele sunt descrise ca având formă de brațe ce imită suspensia „double wishbone”, iar unele proeminențe sunt comparate cu „push rods”. Funcții cu impact practic: Bluetooth, aplicație și autonomie pe solar Pe partea operațională, ceasul se conectează la smartphone prin Bluetooth pentru corecție automată a orei și setări de „world time” (ora mondială) pentru 300 de orașe. Prin aplicația Casio Watches, utilizatorii pot gestiona inclusiv setări de fus orar și transferul datelor de cronometru. La alimentare, modelul folosește Tough Solar (încărcare din surse de lumină). Conform specificațiilor citate, autonomia ajunge la: până la șapte luni cu o încărcare completă, fără expunere la lumină; până la 18 luni în întuneric, cu modul de economisire a energiei. Ceasul mai include rezistență la apă de 100 de metri, temporizator cu numărătoare inversă și iluminare dublă cu LED („Super Illuminator”) pentru vizibilitate în întuneric. Carcasa are 10,9 mm grosime și este cu 2 mm mai mică decât la modelul anterior ECB-2000, ceea ce ar trebui să se traducă într-o purtare mai comodă. De ce contează pentru piață Intrarea în SUA la 280 de dolari poziționează ECB2300D-2A ca un produs care încearcă să justifice prețul printr-o combinație de materiale „premium” și funcții conectate, fără a trece în zona ceasurilor inteligente propriu-zise. Pentru Casio, este o strategie de a păstra relevanța ceasurilor clasice în fața concurenței din zona „wearables”, prin conectivitate discretă și autonomie mare. [...]
Curtea de Apel a obligat statul să reia ajutorul de stat de 182 milioane lei pentru proiectul unei fabrici de procesare a lânii în județul Olt, după ce a anulat deciziile prin care Ministerul Economiei retrăsese finanțarea, potrivit Profit . Miza este una de reglementare și predictibilitate: hotărârea instanței pune presiune pe administrație să justifice solid anularea sprijinului public, mai ales în proiecte industriale mari. Investitorii din spatele proiectului, proprietarii companiei Eco Partnersheep Insulation , au obținut în instanță anularea deciziilor de retragere a ajutorului de stat, în cuantum de peste 182 milioane de lei, conform datelor publicate. Decizia vizează actele emise de Ministerul Economiei. Proiectul: fabrică de procesare a lânii în Olt În 2023, Eco Partnersheep Insulation a primit de la Primăria comunei Făgețelu (județul Olt) autorizația de construire pentru o fabrică de procesare a lânii și pentru produse fono și termoizolante din lână, proiect prezentat ca fiind cea mai mare unitate de acest tip din Europa. Tot în aprilie 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunța că investitori români au obținut 182.059.200 lei în cadrul unei scheme de ajutor de stat instituită printr-o hotărâre de guvern (HG 959/20, potrivit sursei). În fragmentul disponibil din articol nu apar detalii suplimentare despre condițiile schemei sau despre motivele retragerii ajutorului de către Ministerul Economiei. De ce contează decizia instanței Hotărârea Curții de Apel este relevantă pentru companii deoarece arată că retragerea unui ajutor de stat poate fi întoarsă în instanță, dacă actele administrative sunt contestate și instanța le anulează. Pentru proiecte industriale cu investiții mari, riscul de a pierde finanțarea publică după ce aceasta a fost aprobată poate afecta finanțarea, calendarul și contractarea lucrărilor. Din informațiile publicate nu reiese dacă decizia este definitivă și nici care sunt pașii administrativi concreți prin care Guvernul/ministerele trebuie să pună în aplicare hotărârea. [...]
YMTC își pregătește o extindere care ar putea schimba echilibrul pe piața memoriilor, prin construirea a încă două fabrici de cipuri pe lângă una aproape finalizată, ceea ce ar urma să-i mai mult decât dubleze capacitatea de producție atunci când toate cele trei unități vor funcționa, potrivit Reuters , care citează surse familiarizate cu planurile companiei. Sursele spun că fiecare dintre cele trei noi fabrici ar urma să aibă o capacitate de 100.000 de plachete (wafere) pe lună, la maturitate. În prezent, YMTC – cel mai mare producător chinez de memorii NAND (cipuri de stocare folosite, între altele, în smartphone-uri și PC-uri) – operează două fabrici cu o capacitate combinată de 200.000 de plachete pe lună. YMTC, companie nelistată și aflată sub restricții americane privind vânzarea de bunuri către ea, nu a răspuns unei solicitări de comentariu, notează publicația. Ce se știe despre fabrica a treia și ce rămâne neclar A treia fabrică YMTC, la fel ca primele două, este în Wuhan și ar urma să înceapă operațiunile spre finalul acestui an, potrivit a două dintre surse. Aceasta ar urma să ajungă la o capacitate de 50.000 de plachete pe lună până în 2027. Clădirea este finalizată, iar compania instalează în prezent echipamentele, au spus sursele, adăugând că peste 50% din echipamente ar proveni de la furnizori interni, inclusiv instrumente critice folosite la „stivuirea” verticală a straturilor de cipuri (proces tehnologic cheie pentru creșterea densității memoriei). Pentru celelalte două fabrici planificate, Reuters precizează că nu a putut afla nici termenele-țintă de punere în funcțiune, nici locațiile. Miza operațională: reducerea dependenței de furnizori externi, sub presiunea restricțiilor Extinderea vine într-un moment în care China încearcă să reducă dependența de tehnologii străine în semiconductori, iar în SUA un grup bipartizan de politicieni a propus luna aceasta noi restricții la exportul de echipamente pentru fabricarea cipurilor către China, potrivit unei relatări anterioare Reuters . Sursele citate de Reuters spun că YMTC și-a intensificat colaborarea cu furnizori locali precum Advanced Micro-Fabrication Equipment (AMEC) după ce Departamentul Comerțului din SUA a adăugat YMTC pe „Entity List” în decembrie 2022. AMEC nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Context de piață: YMTC urcă în NAND și își pregătește intrarea în DRAM YMTC a fost fondată în 2016, în Wuhan, cu sprijin puternic din partea autorităților locale și a unor fonduri de investiții de stat, iar analiștii citați de Reuters spun că arhitectura sa Xtacking 4.0 este comparabilă cu produsele liderilor din industrie, precum Samsung Electronics. Potrivit unui raport UBS citat de Reuters, YMTC a avut anul trecut o cotă de 11,8% din piața globală NAND. UBS estimează că ponderea ar urma să depășească 14% la începutul lui 2027. În paralel, compania se extinde către DRAM (memorii folosite pentru procesarea temporară a datelor). Toate cele trei noi fabrici ar urma să aloce o parte din capacitate pentru DRAM, au spus două surse, însă volumul exact ar depinde de progresul YMTC în dezvoltarea acestor cipuri. Compania ar fi trimis mostre de DRAM cu consum redus (LPDDR) către clienți și ar aștepta feedback până la finalul anului, care va influența deciziile de producție. [...]
Un tribunal francez a găsit Lafarge vinovată de finanțarea unor grupări armate în Siria , un verdict cu implicații directe de reglementare și conformitate pentru companiile care operează în zone de conflict, potrivit Al Jazeera . Instanța a decis că producătorul de ciment a finanțat grupări armate în timpul războiului din Siria. Procurorii au susținut că Lafarge a plătit „milioane de dolari” către ISIL (gruparea cunoscută și ca Statul Islamic) și către Frontul al-Nusra , afiliat al-Qaeda, în perioada 2013–2014, pentru a-și menține fabrica în funcțiune. Cazul scoate în evidență riscul juridic major asociat plăților către actori înarmați pentru continuitatea operațiunilor, inclusiv atunci când acestea sunt prezentate ca soluții de „securizare” a activității. Materialul nu oferă detalii despre sancțiunea aplicată sau despre eventuale căi de atac ale companiei. [...]
Presiunea pe costuri împinge companiile spre mobilier office second-hand, cu economii de până la 70%. Potrivit Wall-Street , piața mobilierului de birou din România este estimată la aproximativ 300–400 milioane euro pe an, iar inflația și scumpirile din industrie accelerează orientarea firmelor către variante reutilizate, în special în rândul IMM-urilor. În material se arată că, pe fondul creșterii costurilor, companiile pot reduce presiunea bugetară cu până la 70% dacă aleg mobilier office second-hand. În acest scenariu, mobilarea completă a unui sediu poate costa între 1.800 și 19.000 de euro (aprox. 9.000–95.000 lei), în funcție de numărul de angajați. Piața: România, între 300 și 400 mil. euro/an; Europa, în creștere La nivel european, valoarea pieței de mobilier office ar urma să ajungă la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) în 2026, cu o rată de creștere anuală de aproape 6% în următorii cinci ani, potrivit analizelor din industrie citate. În paralel, la nivel global, piața depășește 80 de miliarde de dolari (aprox. 368 mld. lei), alimentată de munca hibridă și de investițiile în ergonomie și designul spațiilor de lucru. Ca reper, Germania – descrisă drept „motorul pieței europene” – are o piață de mobilier office estimată la circa 3 miliarde de euro anual, într-o industrie a mobilei care ar genera peste 20 miliarde de euro cifră de afaceri și mai mult de 100.000 de locuri de muncă, conform datelor Pricemob Buro . De ce contează: investițiile nu dispar, dar sunt filtrate mai strict Mesajul central este că, în 2026, companiile rămân dispuse să investească în spații de lucru, însă cu o atenție mai mare la eficiența costurilor. Într-un comunicat de presă al companiei, transmis AGERPRES , se susține că „investițiile nu dispar, ci devin mai atent analizate”, iar firmele continuă să aloce bugete pentru infrastructură, digitalizare și spații de lucru, dar mai prudent. Cine cumpără și la ce prețuri: IMM-urile domină cererea B2B Specialiștii citați anticipează pentru 2026 o schimbare de mentalitate: tot mai multe firme caută soluții care combină calitatea mobilierului premium cu costuri mai mici și disponibilitate rapidă. În acest context, mobilierul office premium reutilizat ar putea costa cu 40–70% mai puțin decât echivalentul nou, păstrând „aceeași durabilitate”, potrivit sursei. În articol sunt menționate câteva repere de preț: un birou fix operațional: de la 80 euro (aprox. 400 lei); un birou electric tip sit-stand cu reglaj pe înălțime: până la 360 euro (aprox. 1.800 lei). Cererea este descrisă ca fiind preponderent B2B: 87% ar proveni din segmentul companiilor, în special IMM-uri din domeniile medical, IT, distribuție, auto și agricultură, iar bugetele tipice pentru mobilarea unui sediu ar varia între 7.500 și 10.000 de euro (aprox. 37.000–50.000 lei). Context operațional: importuri din Germania și producție locală Pricemob Buro este prezentată drept una dintre cele mai mari companii de mobilier office second-hand din România, cu peste 30 de ani de activitate. Compania ar importa anual aproximativ 6.000 de piese din Germania (branduri precum Steelcase, Wilkhahn, Sedus, Bene sau Assmann) și ar produce în jur de 1.800 de piese proprii în fabrica din țară. Piesele importate sunt inspectate și igienizate, apoi puse la dispoziția clienților în showroom-uri din București și Cluj, unde pot fi testate. În plus, reprezentanții companiei menționează că pentru fiecare birou vândut este plantat un copac. [...]
