Știri
Știri din categoria Companii
Microsoft România a crescut numărul mediu de angajați în 2025, deși grupul a derulat restructurări, iar această evoluție sugerează că operațiunile locale au rămas pe traiectorie de extindere în zona de dezvoltare și suport, în pofida ajustărilor anunțate la nivel global, potrivit Ziarul Financiar.
Subsidiara locală a raportat la Ministerul Finanțelor un număr mediu de 1.668 de angajați în 2025, cu 110 persoane peste nivelul din 2024. Datele sunt cu atât mai relevante cu cât, în 2025, Microsoft a anunțat mai multe runde de concedieri la nivel global, care au avut impact și pe plan local.
Creșterea numărului mediu de salariați (calculat ca medie pe întreg anul) vine după ce, în vara lui 2025, surse apropiate companiei au spus pentru Ziarul Financiar că reorganizarea urma să atingă și echipele din România, fără a confirma câte posturi ar fi afectate. În spațiul public a circulat atunci o estimare de circa 100–140 de posturi, neconfirmată oficial.
În același timp, aceleași surse au indicat că ar fi fost vorba mai degrabă de o ajustare, nu de o retragere, iar compania ar fi rămas angajată față de prezența și investițiile din România.
La nivel de grup, Microsoft a anunțat în 2025 mai multe runde de concedieri, potrivit CNBC: peste 6.000 de posturi în mai, alte câteva sute în iunie și aproximativ 9.000 în iulie, adică sub 4% din cei circa 228.000 de angajați ai companiei.
Pe partea financiară, Microsoft România a raportat pentru 2025:
Compania a fost pe profit până în 2021 (câștig net de 42,1 mil. lei), apoi profitul a scăzut aproape de zero în 2022 (1,6 mil. lei), iar ulterior a intrat pe pierdere. Pierderea netă s-a adâncit de la 35,3 mil. lei în 2023 la 43,1 mil. lei în 2024 și la 55,4 mil. lei în 2025, al treilea an consecutiv pe minus.
Microsoft România, prezentă pe piață din 1996, a trecut recent și printr-o schimbare de management: Bogdan Putinică și-a anunțat în octombrie 2025 plecarea din companie, iar de la 1 martie 2026 Gabriela Popescu a preluat oficial funcția de director general pentru România, Moldova și regiunea CSI, după o perioadă de interimat.
Recomandate
SpaceX își consolidează dependența de bani publici înainte de IPO : compania a primit contracte în valoare totală de 6,45 miliarde de dolari (aprox. 29,7 miliarde lei) de la U.S. Space Force , potrivit TechCrunch , într-un moment în care se pregătește pentru o listare așteptată luna viitoare. Cel mai mare contract, anunțat vineri de Space Force, este de 4,16 miliarde de dolari (aprox. 19,1 miliarde lei) și vizează construirea de sateliți care vor face parte dintr-un sistem de apărare antirachetă și antiaeriană pe care președintele Donald Trump îl numește „ Golden Dome ”. Separat, la începutul săptămânii, Space Force a acordat SpaceX un alt contract, de 2,29 miliarde de dolari (aprox. 10,5 miliarde lei), pentru dezvoltarea unei rețele de comunicații în orbită joasă a Pământului (LEO – altitudini de ordinul sutelor până la circa 2.000 km). De ce contează pentru IPO: veniturile SpaceX sunt legate de contractele guvernamentale Pachetul de contracte întărește un element din documentația de IPO făcută publică săptămâna trecută: SpaceX este „puternic dependentă” de contractele cu statul. Potrivit informațiilor din prospect, o cincime din veniturile companiei din 2025 a provenit de la agenții guvernamentale. În același document, SpaceX le-a transmis investitorilor că activitatea cu entități guvernamentale poate fi afectată de schimbări de politici, priorități, reglementări, mandate și niveluri de finanțare. Context politic și poziționare în piață TechCrunch notează că Elon Musk ar fi investit aproximativ 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru a sprijini alegerea lui Trump și că a rămas apropiat de președinte. În același timp, publicația subliniază că SpaceX a dominat piața lansărilor în ultimul deceniu, ceea ce explică de ce guvernul federal continuă să apeleze la companie pentru astfel de programe. [...]
Nokia Networks România a urcat veniturile la un maxim al ultimilor 16 ani , dar a intrat în 2025 cu presiune pe profitabilitate și cu datorii mai mari, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . Subsidiara din Timișoara a raportat o cifră de afaceri de 581,4 mil. lei (115,3 mil. euro) în 2025, în creștere cu 7,3% față de 2024. Profitul net a scăzut cu 12,9%, de la 14,3 mil. lei la 12,5 mil. lei (2,5 mil. euro), iar marja netă s-a comprimat de la 2,6% la 2,1%. În paralel, datoriile totale au urcat cu 12,3%, de la 135,2 mil. lei la 151,8 mil. lei (30,1 mil. euro). Ce spun indicatorii: creștere de volum, marjă mai mică Evoluția din 2025 arată o creștere a activității, însă cu o eficiență financiară mai slabă decât în anul anterior, în condițiile în care: veniturile au crescut la 581,4 mil. lei, după stagnarea din 2024 (542,1 mil. lei); profitul net a coborât la 12,5 mil. lei; marja netă s-a redus la 2,1%; datoriile totale au ajuns la 151,8 mil. lei. Context: cel mai bun an din 2008 încoace Nivelul veniturilor din 2025 este cel mai ridicat din 2008, când compania raportase 707,1 mil. lei. După o perioadă de contracție și fluctuații, veniturile au reintrat pe trend ascendent în ultimii ani, trecând de 500 mil. lei în 2019 și atingând un maxim recent de 554,9 mil. lei în 2022, urmat de doi ani de stagnare. Revenirea la peste 581 mil. lei în 2025 marchează, astfel, cel mai bun rezultat din ultimii 16 ani. Operațional: mai puțini angajați, centru de R&D cu circa 2.000 de oameni Numărul mediu de angajați a scăzut de la 1.952 la 1.887 (cu 65 mai puțin), continuând trendul descendent după vârful de 2.132 de salariați atins în 2023. Nokia Networks România este prezentată ca cel mai mare centru de cercetare-dezvoltare în telecomunicații din România. Centrul din Timișoara are aproximativ 2.000 de oameni, dintre care circa 1.000 lucrează în cercetare-dezvoltare pentru tehnologii wireless, 5G și 6G, iar restul sunt implicați în servicii de operare pentru clienți și operatori locali. Compania deține și un centru de date de aproximativ 4.000 mp, folosit pentru testarea produselor. Compania este administrată de Cosmin Marius Chiriac, Sabin Ilie Totorean și Ioana-Alina Mirea, conform datelor de la Registrul Comerțului. [...]
România poate urca în lanțurile europene de valoare dacă își aliniază industriile la prioritățile UE , susține Ramona Kurko , deputy managing director BCR și head of strategic clients corporate banking, într-o intervenție la evenimentul „ ZF Reindustrializarea României 2026 ”, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul are miză economică directă: fără conectarea la temele europene (energie, digitalizare, apărare, lanțuri logistice), avantajele locale rămân subutilizate în competiția pentru investiții și proiecte industriale. Kurko argumentează că România are „avantaje structurale” – infrastructură energetică, producție diversificată de energie, capital uman și poziționare geografică – care pot deveni avantaje competitive doar dacă sunt integrate în domeniile considerate prioritare la nivel european: securitate energetică și alimentară, securitatea lanțurilor logistice, apărare și digitalizare. „Sectoarele strategice pentru România trebuie să fie integrate cu ceea ce se cere şi ceea ce aduce valoare pentru Europa. Nu putem funcţiona ca o insulă.” Ce înseamnă, concret, „reindustrializare” în viziunea BCR În intervenția sa, executivul BCR pune accent pe adâncirea lanțurilor de aprovizionare (supply chain) și pe construirea de „verticale” industriale, adică dezvoltarea pe cât mai multe verigi ale aceluiași lanț, de la componente și procesare până la produse cu valoare adăugată mai mare. Totodată, atragerea forței de muncă în industrie este legată de un „lanț integrat” între educație și industrie, cu implicare mai devreme în formarea tinerilor, nu doar în momentul intrării pe piața muncii. În acest context, Kurko spune că tehnologia poate crește eficiența în producție și poate lăsa „joburi mai interesante”, iar utilizarea inteligenței artificiale devine un diferențiator pe piața muncii. Ce spune banca despre finanțarea industriei: 16 mld. lei în 2025 Din perspectiva impactului operațional și de capital, Kurko afirmă că BCR încearcă să finanțeze „toate sectoarele din industrie” și că banca folosește o abordare sectorială atât pentru companiile mari, cât și pentru cele mai mici, prin transfer de expertiză din echipele dedicate clienților mari. Câteva repere prezentate: în ultimii șapte ani, BCR spune că și-a triplat portofoliul de credite noi acordate, iar jumătate au fost credite de investiții; în 2025, volumul finanțărilor noi acordate către clienții corporate a fost de peste 16 miliarde de lei, din care o treime au mers către investiții. Kurko mai precizează că banca a finanțat „foarte mult” infrastructura energetică și sectorul construcțiilor, dar și automotive și alte industrii, inclusiv agricultură și procesare, cu atenție pe lanțul de procesare alimentară (food processing). De ce contează pentru companii Mesajul BCR indică o direcție de alocare a capitalului: proiectele industriale care se leagă de prioritățile europene (energie, digitalizare, apărare, logistică) au șanse mai mari să fie susținute și să se integreze în lanțuri regionale, în timp ce investițiile izolate, fără ancorare în cererea europeană, riscă să rămână la periferia fluxurilor de valoare adăugată. În același timp, presiunea pe resursa umană și pe productivitate împinge companiile să lege mai strâns recrutarea și formarea de tehnologie și de colaborarea cu sistemul educațional. [...]
TCL își accelerează creșterea și pune presiune pe Samsung , într-o piață globală a televizoarelor care ar putea intra într-o nouă fază de consolidare și repoziționare a jucătorilor, potrivit datelor Counterpoint Research citate de iThome . În trimestrul I 2026, livrările globale de televizoare au crescut cu 3% față de aceeași perioadă din 2025. Samsung a raportat un avans de 8% al livrărilor, cel mai mare ritm din ultimii aproape doi ani, însă TCL a crescut cu 22% an la an, cel mai ridicat ritm din istoricul companiei, apropiindu-se mai rapid de liderul pieței. Mini LED devine motorul de volum, iar OLED rămâne o nișă relativ mică Raportul arată că, pentru TCL, creșterea a fost susținută de principalele categorii de televizoare LCD (cu cristale lichide), inclusiv modele cu puncte cuantice (QLED) și, mai ales, Mini LED, segment indicat drept „forța centrală” din spatele avansului vânzărilor. La Samsung, vânzările de televizoare WOLED au urcat puternic, dar Counterpoint notează că impactul asupra livrărilor totale rămâne limitat, deoarece piața OLED este, per ansamblu, mult mai mică decât cea a televizoarelor LCD tradiționale. Trimestrul II 2026: ofensivă de produse și presiune pe prețuri Counterpoint anticipează o intensificare a competiției în trimestrul II 2026 și ulterior, pe fondul lansărilor de noi game între martie și mai, cu poziționări diferite: Hisense și TCL își plasează televizoarele Mini LED ca linie „fanion” în zona LCD; LG Electronics mizează pe modele OLED de intrare , cu prețuri mai accesibile, pentru a reduce bariera de adopție; Samsung adoptă cea mai agresivă segmentare de preț, împărțind oferta în seria premium R95H și „sub-flagship” R85H , și coborând prețul unui model RGB Mini LED LCD de 55 inci sub 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei). Schimbări de structură: platformizare la Samsung și posibile tranzacții mari Raportul sugerează că reconfigurarea nu se limitează la produse, ci poate include și schimbări organizaționale și tranzacții: divizia Visual Display a Samsung a primit la începutul lunii mai un nou responsabil, care ar urmări o transformare „spre platformă”, nu doar focus pe hardware; TCL și Sony au finalizat în martie 2026 un acord de joint venture , compania mixtă urmând să devină operațională în aprilie 2027; există zvonuri că LG Electronics ar putea vinde afacerea de televizoare către Hisense ; dacă tranzacția s-ar concretiza, Hisense ar putea ajunge lider global, potrivit analizei. Counterpoint plasează începutul acestor schimbări în T1 2026 și estimează că efectele se vor întinde dincolo de 2027, cu o „remaniere” amplă a industriei televizoarelor pe măsură ce competiția se mută simultan pe tehnologie (Mini LED vs. OLED), preț și posibile repoziționări strategice între marii producători. [...]
Șantierul Damen Mangalia intră în licitație cu un preț de pornire de 184 milioane euro , ceea ce mută presiunea dinspre „vânzare rapidă” spre maximizarea recuperării pentru creditori și lasă deschisă doar condiționat opțiunea ca statul să intervină ulterior, în funcție de „limitele de valoare” pe care le-ar stabili Guvernul. Informațiile apar în Profit . Prima ședință de licitație competitivă, cu preț în urcare, este programată pentru 29 iunie, iar termenul-limită de înscriere este 26 iunie. Garanția de participare este de 10% din prețul de pornire fără TVA, iar caietul de sarcini costă 10.000 euro plus TVA. Ce se vinde și cum este structurată tranzacția La vânzare este scos „activul funcțional” al șantierului, într-un singur pachet de active imobile și mobile, destinat continuării activității, cu excepția creanțelor și a participațiilor. Pachetul include: terenuri și construcții; instalații și echipamente; obiecte de inventar și stocuri; unități de cazare. Lichidatorul judiciar indică faptul că transferul dreptului de proprietate asupra activelor ar urma să fie realizat ca „transfer al afacerii”, în condițiile art. 270 alin. (7) din Codul Fiscal (o prevedere care, în anumite condiții, tratează transferul de active ca nefiind o livrare de bunuri, dacă primitorul este o persoană impozabilă stabilită în România). Miza economică: prețul de pornire și conflictul dintre acționari/creditori Potrivit informațiilor publicate, adunarea creditorilor Damen Shipyards Mangalia (DSMa) a aprobat valorificarea în bloc a activului funcțional prin organizarea a cel puțin 6 licitații publice, cu frecvență lunară, cu preț de pornire de 100% din valoarea de piață: 184,04 milioane euro plus TVA (aprox. 920 milioane lei, la un curs estimativ de 5 lei/euro). Decizia a fost adoptată cu votul decisiv al Damen Holding BV , care controlează individual peste două treimi din masa credală (și peste 90% împreună cu afiliații). Acționarul majoritar, compania de stat Șantierul Naval 2 Mai SA (2MMS), controlată de Ministerul Economiei, acuză acționarul minoritar Damen Holding BV (care este și cel mai mare creditor) că ar urmări să submineze vânzarea; olandezii resping acuzațiile și susțin că urmăresc recuperarea creanței la un preț cât mai apropiat de evaluarea de piață. În contrapondere, 2MMS ar fi dorit ca vânzarea să se facă în condițiile Codului de procedură civilă, iar de la a doua licitație prețul de pornire să fie „valoarea de lichidare”, de circa 84,15 milioane euro plus TVA (aprox. 421 milioane lei), variantă respinsă de Damen Holding BV. Context de reglementare: statul și opțiunea de preluare a activelor strategice În prima parte a lunii, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede că statul român poate prelua legal activele funcționale ale unor companii declarate de interes strategic, aflate în faliment și capabile să producă pentru industria de apărare, fiind menționat și cazul Damen Shipyards Mangalia. Profit notează că, în forma finală, nu a mai fost inclusă prevederea din draft potrivit căreia valoarea de preluare ar fi fost cel mult cea din raportul de evaluare întocmit pentru lichidare. În schimb, preluarea ar urma să fie aprobată de Guvern prin memorandum, care va stabili inclusiv „limitele de valoare la care poate fi preluat activul funcțional”. [...]
Ubisoft SRL a intrat pe scădere în România după ani de creștere , pe fondul restructurărilor derulate de grup la nivel global, arată datele financiare citate de Ziarul Financiar . În 2025, Ubisoft SRL a raportat o cifră de afaceri de 320,3 mil. lei (63,5 mil. euro), în scădere cu 8% față de 348,2 mil. lei în 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor . Profitul net a coborât cu 22,8%, de la 27,2 mil. lei la 21 mil. lei (4,2 mil. euro), iar marja netă s-a redus de la 7,8% la 6,5%. Presiune pe costuri și pe forța de muncă Pe partea de bilanț, datoriile totale au urcat cu 25,6%, de la 25,9 mil. lei la 32,6 mil. lei (6,5 mil. euro). În același timp, numărul mediu de angajați a scăzut de la 1.557 la 1.349, adică cu 208 persoane, în contextul în care grupul Ubisoft a redus la nivel global peste 1.500 de posturi în ultimele 12 luni. Prima contracție „semnificativă” de la înființarea filialei Evoluția din 2025 rupe un trend de creștere aproape neîntrerupt din 2008, când afacerile erau de 61,1 mil. lei, până la un platou de circa 343–349 mil. lei în perioada 2021–2024. Publicația notează că scăderea la 320,3 mil. lei este prima contracție semnificativă din istoria entității locale. Compania a rămas însă profitabilă în fiecare an de la înființare, cu un vârf de profit de 27,2 mil. lei atins în 2024 și 2022. Context: dificultăți la nivel de grup și rolul studiourilor din România La nivel global, Ubisoft a raportat pentru anul fiscal încheiat în martie 2026 o pierdere operațională de 1,3 mld. euro, la venituri nete de 1,5 mld. euro, în scădere cu 17,4% față de anul anterior. Acțiunile listate la Paris au pierdut aproximativ 38% de la începutul lui 2026, iar compania a renunțat la șapte proiecte și a amânat alte șase. CEO-ul și cofondatorul Yves Guillemot a spus că următorul exercițiu fiscal va fi „un punct minim” pentru fluxul de numerar, din cauza costurilor de restructurare și a unui portofoliu de lansări mai slab. În România, Ubisoft are aproximativ 1.600 de angajați în studiourile din București și Craiova, iar studioul românesc a contribuit la dezvoltarea unor titluri precum Assassin’s Creed Shadows . România este al doilea cel mai mare jucător al industriei locale de gaming, după Electronic Arts, într-o piață care a totalizat 343 mil. euro în 2024. [...]
