Știri
Știri din categoria Bursă
Hidroelectrica a depășit 70 mld. lei capitalizare, un nou reper pentru BVB, după ce în debutul ședinței din 16 aprilie valoarea de piață a urcat până la 72,4 miliarde lei, potrivit Adevărul. Pragul este relevant pentru investitori deoarece confirmă, la nivel de bursă, poziționarea companiei între cele mai valoroase listate locale și ridică miza pentru indicele BET.
Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și europarlamentar, a legat recordul de evoluția companiei din ultimul deceniu, amintind că Hidroelectrica era atunci în risc de insolvență. Într-o postare publică, el a pus creșterea pe seama investițiilor și a diversificării portofoliului de clienți.
Popescu susține că randamentul acțiunilor Hidroelectrica de la începutul anului se apropie de 30%, cu circa 10 puncte procentuale peste media indicelui BET. În aceeași intervenție, el afirmă că Hidroelectrica „a reușit să depășească inclusiv profitul raportat de OMV Petrom”, fără a detalia valorile comparate.
„Astăzi, 16 aprilie 2026, încă din deschiderea ședinței de tranzacționare, Hidroelectrica a trecut de pragul de 70 de miliarde de lei, atingând chiar 72,4 miliarde lei în primele minute — un record absolut pentru Bursa de Valori București!”
Fostul ministru a readus în discuție listarea Hidroelectrica la bursă, despre care spune că a fost contestată la momentul respectiv. El precizează că acțiunile vândute au provenit din pachetul Fondului Proprietatea și că au fost cumpărate „în mare parte” de investitori români.
În plus, Popescu afirmă că evoluția companiei ar fi susținută de planuri de investiții, consolidarea poziției de cel mai mare producător și furnizor de energie electrică din România și un accent mai mare pe eficientizarea activităților de trading (tranzacționare).
La final, el indică și un al doilea exemplu din zona companiilor de stat, susținând că și Romgaz ar fi raportat un profit superior celui al OMV Petrom, fără alte detalii. (Pentru context, Adevărul a tratat separat subiectul Romgaz: Adevărul.)
Recomandate
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea aduce venituri suplimentare la buget fără pierderea controlului , potrivit unei analize prezentate de Economica , care citează un studiu realizat de Asociația CFA România . Miza, din perspectivă bursieră și fiscală, este că statul ar rămâne acționar majoritar, dar ar putea monetiza participații minoritare și, în același timp, ar impune un cadru mai strict de raportare și guvernanță pentru companiile vizate. Studiul subliniază că listarea la bursă crește transparența și calitatea administrării, iar deciziile și costurile devin mai vizibile și „mai greu de influențat politic”. De ce ar conta pentru buget și piața de capital CFA România argumentează că listarea unor pachete minoritare poate genera venituri bugetare atât direct, prin vânzarea de acțiuni, cât și indirect, prin efecte secundare. În plus, ar contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, prin creșterea bazei de investitori și a oportunităților de plasament. În acest context, studiul menționează explicit că listări suplimentare de pachete minoritare din companii deja listate – precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica – „pot aduce miliarde de lei la buget”, fără ca statul să își piardă poziția de control. Ce se schimbă în guvernanță și raportare Potrivit analizei, listarea aduce obligații mai stricte de raportare financiară, de guvernanță și de sustenabilitate (ESG – criterii de mediu, sociale și de guvernanță), ceea ce sporește responsabilitatea față de public și acționari. Studiul mai arată că firmele listate tind să fie mai eficiente și mai profitabile, iar managementul operează sub presiunea pieței și a așteptărilor investitorilor. Un efect invocat este întărirea rolului Consiliilor de Administrație în apărarea intereselor acționarilor, inclusiv ale statului român. Cum ar veni banii: mecanismele indicate în studiu Studiul enumeră câteva canale prin care statul ar putea încasa venituri suplimentare: încasări din vânzarea de acțiuni (listarea participațiilor minoritare); taxe și impozite suplimentare pe câștiguri de capital și dividende, aplicabile investitorilor minoritari; extinderea participării investitorilor instituționali, inclusiv fondurile de pensii administrate privat, descrise ca investitori stabili care susțin economia reală prin plasamente în acțiuni. Într-o declarație citată de publicație, președintele CFA România, Adrian Codirlașu , susține că măsura ar crește transparența și responsabilitatea în administrarea companiilor și ar atrage investitori, „fără a pierde controlul asupra companiilor”, statul urmând să rămână acționar majoritar. Pentru detalii, CFA România indică studiul „ Listarea la Bursa de Valori București a unor pachete minoritare din companiile de stat ”, disponibil aici: „Listarea la Bursa de Valori București a unor pachete minoritare din companiile de stat” . [...]
Bursa de Valori București a adăugat peste 28,3 miliarde lei la capitalizare într-o săptămână , pe fondul unei creșteri de aproape 5% față de intervalul anterior, potrivit datelor BVB consultate de Agerpres . Mișcarea indică o îmbunătățire a evaluărilor pe piața locală, în condițiile în care și lichiditatea a urcat. Capitalizarea bursieră a ajuns la 598,60 miliarde de lei în perioada 13–17 aprilie 2026, de la 570,22 miliarde de lei în săptămâna 6–10 aprilie 2026. În ambele intervale au fost câte patru ședințe de tranzacționare. Lichiditatea a crescut, cu vârf de rulaj marți Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a urcat la 450,50 milioane de lei, față de 413,17 milioane de lei în săptămâna anterioară, ceea ce înseamnă un plus de 37,3 milioane de lei (9%). Cea mai bună zi de tranzacționare a fost marți, 14 aprilie, cu un rulaj de 137,56 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost miercuri, 15 aprilie, când s-au consemnat tranzacții de 69,21 milioane de lei. Indicele BET, principalul indice al BVB, a închis săptămâna la 29.241,88 puncte. Cele mai tranzacționate acțiuni și extremele săptămânii Cele mai lichide titluri pe segmentul principal au fost: Banca Transilvania : 134,62 milioane de lei, preț în creștere cu 3,86%; OMV Petrom : 51,98 milioane de lei (+0,20%); Romgaz : 42,64 milioane de lei (+6,54%). La capitolul variații de preț, cele mai mari creșteri au fost la: Compania Energopetrol (+13,39%); Premier Energy PLC (+8,72%); Erste Group Bank AG (+8,68%). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Condmag SA (-7,35%); Simtel Team (-6,70%); Comelf SA (-5,48%). [...]
Premierul Ilie Bolojan susține că listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat rămâne pe agenda Guvernului , în pofida criticilor venite din PSD și a intenției social-democraților de a bloca temporar astfel de tranzacții prin lege, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și de piață: dacă proiectul PSD avansează, poate întârzia sau limita listările anunțate, cu efect direct asupra planurilor de finanțare și asupra dezvoltării Bursei de Valori București. Într-un interviu la Radio România Actualități, Bolojan a spus că vânzarea de pachete minoritare este prevăzută în programul de guvernare și că subiectul a fost discutat în ultimele luni cu reprezentanții tuturor partidelor. El a insistat că statul ar urma să rămână acționar majoritar, invocând caracterul strategic al unor companii. De ce contează pentru bursă și pentru finanțele publice Bolojan a argumentat că listările ar putea contribui la lărgirea unei piețe de capital „destul de restrânse”, România fiind încadrată ca piață emergentă. În logica prezentată de premier, acțiunile ar putea fi cumpărate inclusiv cu bani din pensiile private și din fonduri de investiții, ceea ce ar susține lichiditatea și ar aduce investitori instituționali în acționariat. Premierul a legat implicarea mai mare a mediului privat de îmbunătățirea administrării companiilor, printr-o guvernanță mai strictă și o transparență mai mare, cu beneficii „pentru piețele financiare, pentru bugetul de stat și per ansamblu”. Disputa din coaliție: PSD pregătește o interdicție temporară Reacția premierului vine după ce PSD a criticat anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind intenția Guvernului de a lista la bursă companii de stat. Ulterior, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul va depune un proiect de lege care să interzică, pentru doi ani, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Potrivit proiectului obținut de HotNews, interdicția ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2027 și ar viza înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și alte societăți unde statul este acționar, indiferent de participație. Sunt prevăzute excepții, între care companiile cu pierderi timp de cinci ani consecutiv, cele aflate în insolvență (declanșată prin hotărâre judecătorească definitivă) și pachetele cu o valoare totală sub 5 milioane lei pentru fiecare entitate. Ce spune programul de guvernare și ce companii sunt vizate În Programul de guvernare PSD–PNL–USR–UDMR–Minorități 2025–2028, la capitolul „Guvernanța corporativă în companiile de stat”, este menționată „listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului pentru companii publice”. În paralel, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat o „listă exploratorie” de companii care s-ar putea califica pentru listare pe Bursa de Valori București , cu pachete minoritare. Bolojan a mai spus că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate în funcție de profilul fiecăreia și a indicat, între exemple, Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank. Pentru alte companii, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul ar depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. [...]
Statul pregătește listări minoritare la BVB care ar putea aduce 3–8 miliarde de lei la buget , iar CEC Bank este indicată drept „cel mai solid candidat” pentru un IPO, potrivit Banking News , care citează o notă de informare prezentată joi în ședința de guvern de vicepremierul Oana Gheorghiu. Vicepremierul a anunțat că a prezentat o „listă exploratorie” privind posibila listare la bursă a unor companii de stat. În documentele discutate, CEC Bank – instituție de credit controlată integral de stat prin Ministerul Finanțelor – este considerată cea mai pregătită pentru debutul la Bursa de Valori București . CEC Bank, în centrul strategiei: ofertă mixtă și studiu de fezabilitate Raportul menționat plasează CEC Bank în centrul strategiei de piață și recomandă demararea imediată a unui studiu de fezabilitate pentru un IPO (ofertă publică inițială – prima listare la bursă). Listarea ar putea fi realizată printr-o ofertă mixtă, care poate include atât vânzarea unui pachet de acțiuni de către stat, cât și emiterea de acțiuni noi pentru atragerea de capital. Miza, conform documentului, este dublă: venituri la buget și resurse suplimentare pentru dezvoltarea băncii. Oana Gheorghiu a atras atenția asupra calendarului: „O listare durează între 12 și 24 de luni cel puțin, deci nu este un proces care se înceapă imediat. Urmează o analiză amplă.” Ținta de încasări și tranzacțiile prioritare: Hidroelectrica, Romgaz, CEC Bank Estimările din raport arată că primele trei tranzacții prioritare ar putea genera între 3 și 8 miliarde de lei pentru buget, la prețurile actuale de piață, cu precizarea că valorile sunt orientative și depind de condițiile de piață din momentul execuției. Pachetul de măsuri include: vânzarea unui pachet de 5–10% din Hidroelectrica (aprox. 3,1–6,2 miliarde lei); vânzarea unui pachet de 5–7% din Romgaz (aprox. 2,2–3,1 miliarde lei); IPO CEC Bank, cu volum ce urmează să fie stabilit prin studiul de fezabilitate. Listări fără pierderea controlului și presiunea termenului din PNRR Documentul subliniază că statul nu urmărește pierderea controlului: programul de guvernare prevede listarea unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare în companiile strategice. Listarea este prezentată ca instrument pentru creșterea transparenței, întărirea disciplinei corporative și acces mai facil la capital. În paralel, jalonul din PNRR prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026. Alte companii pe lista analizată și condiționalități Nota prezentată în guvern include o listă de 22 de companii propuse pentru listare, care ar necesita o perioadă minimă de 6–12 luni de pregătire. Pe lângă CEC Bank, raportul indică drept prioritare și: Hidroelectrica – recomandată pentru o nouă vânzare de acțiuni (ABB), cu prioritate maximă; Romgaz – recomandată pentru o ofertă similară, cu implementare rapidă. În schimb, unele proiecte sunt condiționate, potrivit documentului: Transgaz – dependentă de calendarul proiectului Neptun Deep; CN APM Constanța – dependentă de clarificarea relației cu Fondul Proprietatea. Pe lista companiilor analizate pentru IPO mai apar, între altele: Portul Constanța (condiționat), CNAB București (amânat), Salrom (condiționat), Loteria Română (condiționat), Imprimeria Națională (amânat), Cuprumin (condiționat), Romarm (condiționat), Poșta Română (condiționat). [...]
Hidroelectrica a depășit pragul de 70 miliarde lei capitalizare, stabilind un reper nou pentru Bursa de Valori București , după ce în debutul ședinței a urcat pentru scurt timp până la 72,4 miliarde lei, potrivit Profit . Mișcarea contează prin efectul direct asupra dimensiunii pieței locale și a ponderii emitentului în indicii bursieri, într-o bursă unde câteva companii mari dau tonul lichidității. Recordul a fost atins în primele minute de tranzacționare, când evaluarea companiei a urcat la un maxim intraday de 72,4 miliarde lei, înainte de a rămâne peste pragul de 70 miliarde lei menționat de publicație. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România și, totodată, furnizor pentru aproximativ un milion de clienți, ceea ce îi amplifică relevanța nu doar ca emitent bursier, ci și ca actor cu impact economic mai larg, inclusiv în zona de energie și consumatori finali. [...]
Listarea unor pachete minoritare din companiile de stat ar putea crește disciplina de guvernanță și veniturile la buget , fără ca statul să piardă controlul, susține vicepremierul Oana Gheorghiu, într-o explicație publicată de Antena 3 . Mesajul vine în contextul în care PSD a anunțat că va depune un proiect de lege pentru blocarea, timp de doi ani, a unor astfel de tranzacții, în timp ce Guvernul analizează listarea unor pachete minoritare. Principalul argument invocat este că listarea la bursă nu înseamnă „vânzarea țării”, ci introducerea unor reguli de transparență și responsabilizare: raportări financiare publice trimestriale, aprobarea contractelor importante de către acționari și supraveghere din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În această logică, compania ar deveni mai greu de „capturat” de interese private prin contracte dezavantajoase. Hidroelectrica , exemplul folosit: controlul statului rămâne, regulile se schimbă Vicepremierul folosește Hidroelectrica drept studiu de caz și afirmă că problemele istorice ale companiei nu au ținut de active, ci de administrare și guvernanță, pe fondul unor contracte cu intermediari care „scoteau valoarea din companie”. „Cea mai mare companie de energie din România, pusă pe butuci prin contracte cu intermediari privați care scoteau valoarea din companie cu complicitatea și ajutați de incompetența statului. Activele erau excepționale. Guvernanța? Inexistentă.” În ceea ce privește listarea din iulie 2023, Oana Gheorghiu susține că statul nu și-a redus participația, iar vânzarea a fost făcută de Fondul Proprietatea . „Statul n-a vândut nimic din pachetul său. În schimb, Fondul Proprietatea - un acționar privat - și-a vândut cei 20% ai lui. Statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica.” Impact economic: profituri și dividende mai mari, potrivit vicepremierului Oana Gheorghiu leagă schimbarea de guvernanță de rezultate financiare semnificativ mai bune, indicând o comparație de profit între 2011 și 2023. „Hidroelectrica 2011: profit 6.400.000 lei. Hidroelectrica 2023: profit 6.400.000.000 lei.” Tot la capitolul impact bugetar, vicepremierul afirmă că statul a încasat dividende mai mari după listare: 2022 (pre-listare): 3,06 miliarde lei 2024 (post-listare): 5,03 miliarde lei Ea adaugă că diferența într-un singur an ar echivala cu „peste 1 miliard de euro” (fără a detalia cursul folosit). Cine beneficiază: Pilonul II și investitorii de retail Vicepremierul susține că beneficiile listării ajung și la populație prin expunerea fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) la companie. „Toți salariații cu pensie privată Pilon II sunt deja acționari de facto la Hidroelectrica. Fondurile de pensii dețin împreună 11% din companie. Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica - prin pensia lor.” În același mesaj, ea indică și un reper de randament pentru investitorii care au cumpărat acțiuni la listare: „+30% în mai puțin de 3 ani”, plus „dividende anuale de 6-8%”. Structura acționariatului prezentată de vicepremier este: 80% statul român, 11% fondurile de pensii, 9% investitori individuali români (54.000) și fonduri internaționale. Miza imediată: dispută politică pe listările viitoare Intervenția vicepremierului apare după anunțul PSD privind un proiect de lege care ar bloca, pentru doi ani, listarea la bursă a unor pachete din companiile de stat, în timp ce Guvernul analizează astfel de operațiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul Guvernului sau companiile vizate, rămâne de urmărit dacă inițiativa legislativă va schimba efectiv planurile de listare și în ce condiții. [...]
