Știri
Știri din categoria Companii
Hidroelectrica își schimbă conducerea executivă până în 2027, într-un moment în care compania e sub presiune pe tema guvernanței corporative, după acuzațiile publice de „presiuni politice” formulate de fostul CEO interimar. Potrivit HotNews, Consiliul de Supraveghere l-a numit pe Iulius-Dan Plaveti președinte al Directoratului (CEO) începând cu 29 mai 2026, iar pe Mihail-Dan Stan în funcția de director financiar (CFO), ambele mandate urmând să dureze până la 7 noiembrie 2027.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a raportat pentru 2025 venituri de 10 miliarde de lei și un profit net de 3,37 miliarde lei (peste 600 de milioane de euro), ceea ce face ca stabilitatea conducerii și credibilitatea procesului de selecție să fie relevante nu doar pentru companie, ci și pentru piața de capital, având în vedere raportarea către Bursa de Valori București.
Consiliul de Supraveghere a aprobat numirea noilor membri ai Directoratului după finalizarea unui proces de selecție derulat conform legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Plaveti urmează să preia oficial funcția după ce renunță la toate pozițiile de administrator sau director deținute în consilii de administrație, consilii de supraveghere și directorate, atât în companii de stat, cât și private, conform informațiilor din raportarea citată.
Procesul de selecție a fost reluat în toamna trecută, după ce o procedură anterioară fusese anulată. În noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a decis anularea procesului de numire a unui director general și a unui director financiar, chiar dacă acest lucru însemna pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior procedura a fost reluată.
Numirea vine după ce Bogdan Badea, director general interimar, a anunțat că se retrage din cursa pentru un nou mandat, invocând presiuni politice în procesul de selecție și în conducerea companiei. Într-o conferință de presă, Badea a declarat:
„Am luat decizia de a mă retrage din cursă văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Nu a fost o decizie ușoară. Am fost forțați să facem investiții care nu au niciun sens economic. Suntem umiliți, hărțuiți de decidenții politici. Nu doresc să conduc într-un mod specific anilor 50. Nu există guvernanță corporativă în România, este o glumă”.
Tot el a susținut că, după învestirea noului Guvern, ar fi necesară o discuție despre guvernanța corporativă în companiile de stat, în contextul „amestecului” politic în politicile comerciale.
Plaveti are un parcurs îndelungat în companii și instituții de stat, potrivit datelor prezentate: este președintele Consiliului Complexului Energetic Oltenia și a mai fost, între altele, director la Hidroserv, membru în consiliul de administrație al Transelectrica și Tulcea Gaz, președinte al ANRE, președinte al consiliului de administrație al CFR Călători, director general al TAROM și președinte al consiliului de administrație al Companiei Naționale de Aeroporturi București. Este absolvent al Universității Politehnice București, Facultatea de Aeronave.
Adevărul a relatat separat despre numire și a menționat că pe lista scurtă au fost doi candidați, Bogdan Badea și Iulius Plaveti, însă informațiile esențiale privind decizia și mandatul sunt cele raportate către BVB.
Schimbarea conducerii executive fixează, cel puțin formal, un orizont de management până în noiembrie 2027, după o perioadă cu proceduri anulate și reluate și cu acuzații publice privind intervenții politice. Într-o companie cu rezultate financiare semnificative și expunere pe piața de capital, modul în care este percepută guvernanța corporativă poate influența încrederea investitorilor și capacitatea managementului de a lua decizii investiționale fără blocaje interne.
Recomandate
Acționarii Hidroelectrica au decis suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere, Silviu Răzvan Avram, până la clarificarea situației sale juridice , o mișcare care vizează direct guvernanța companiei și riscul reputațional într-una dintre cele mai importante societăți de stat listate la bursă, potrivit G4Media . Decizia a fost luată vineri, cu majoritatea voturilor acționarilor prezenți, la propunerea Ministerului Energiei, și prevede suspendarea lui Avram din funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere. Conform informațiilor transmise de Mediafax și preluate de publicație, suspendarea rămâne în vigoare până la „clarificarea situației juridice” în care acesta este implicat, Avram fiind inculpat într-un dosar de complicitate la luarea de mită. Ce a declanșat votul din AGA G4Media arată că demersul vine după un anunț făcut pe 8 mai de Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Energiei, care a spus că va propune în AGA Hidroelectrica un act adițional la contractul de mandat al lui Avram, pentru suspendarea acestuia până la finalizarea dosarului în care are calitatea de inculpat. Dosarul DNA și stadiul din instanță Silviu Răzvan Avram este judecat pentru corupție în dosarul DNA al fostei șefe a CNCIR, Ioana Timofte. Potrivit sursei, Avram este acuzat că ar fi beneficiat de vacanțe de lux primite ca mită. Faptele ar fi avut loc în perioada în care Avram era consilier personal al Ioanei Timofte, director la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR) SA. În același dosar, Timofte este acuzată că ar fi primit mită 10 sejururi în Creta de la patronii unor companii de formare profesională, cu care ar fi încheiat ilegal contracte. Procurorii îl acuză pe Avram de complicitate, în condițiile în care ar fi participat, împreună cu familia, la trei astfel de sejururi. Procesul este în faza camerei preliminare la Curtea de Apel București , iar instanța urmează să se pronunțe pe 2 iunie 2026 dacă începe judecata pe fond. Contextul politic și financiar menționat în articol Publicația notează că Avram este fiul nașului de cununie al liderului PSD Sorin Grindeanu, a fost finanțator PSD și este judecat pentru complicitate la luare de mită. Tot potrivit G4Media, o declarație de avere din 2016 indică faptul că Sorin Grindeanu l-a împrumutat pe Silviu Răzvan Avram cu 20.000 de euro (aprox. 100.000 de lei). În 2020, Avram ar fi împrumutat PSD cu 445.000 de lei pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acel an. HotNews.ro a relatat, conform articolului, că Avram a fost menținut în funcție deși, potrivit contractului de mandat, ar fi trebuit suspendat de la data trimiterii în judecată (21 octombrie 2025). Conducerea PSD a Ministerului Energiei a susținut însă că nu ar fi știut de calitatea de inculpat, deși presa semnalase că este trimis în judecată. Contactat de jurnaliști, Silviu Răzvan Avram a refuzat să comenteze, mai scrie G4Media. [...]
România riscă să plătească scump guvernanța opacă din companiile de stat , după ce Comisia Europeană a sancționat țara cu 198 milioane euro (aprox. 990 milioane lei) pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor proceduri, pe fondul unui sistem de selecție a conducerilor dominat de foarte puțini actori privați, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că, deși legea prevede ca selecțiile să fie asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de „experți independenți” ( OUG nr. 109/2011 ), în practică piața este „concentrată covârșitor” în mâinile a doar trei firme private, care ar avea împreună zece angajați. O piață concentrată care validează numiri în companii cu active mari Gheorghiu afirmă că aceste structuri ajung să influențeze decizii cu impact major, deoarece „validează procedural” numiri în companii de stat care administrează active de „zeci de miliarde de lei” și care afectează sectoare esențiale pentru economia României. În această logică, problema nu este doar una de conformare formală, ci de încredere și funcționare a mecanismului care ar trebui să asigure profesionalism, competiție și independență în numiri. „Nu este o acuzație individuală, ci o problemă de sistem” Vicepremierul interimar insistă că nu vizează persoane sau firme anume, ci un mecanism care, în loc să deschidă competiția, a ajuns să concentreze „filtrul procedural” într-un grup restrâns de actori privați. „Aceasta nu este o acuzaţie individuală. Este o problemă de sistem.” Miza: costuri și presiune de reformă după sancțiunea Comisiei Europene Gheorghiu leagă direct riscurile de sancțiunea aplicată de Comisia Europeană, invocând că penalizarea de 198 milioane euro a venit „tocmai pentru deficienţe legate de transparenţa şi caracterul competitiv al unor astfel de proceduri”. În același timp, ea avertizează că, dacă rezultatul procedurilor produce neîncredere publică, suspiciuni repetate și sancțiuni europene, atunci problema depășește „hârtiile semnate la final”, iar reforma guvernanței corporative ar trebui să însemne criterii mai stricte și „transparență reală”. [...]
Aramis Invest reduce salariile cu 10%–30% pentru o parte din personalul TESA, punând angajații în fața alegerii între diminuări și plecări compensate , într-un context de scădere a comenzilor care apasă direct pe costurile celui mai mare angajator din Maramureș, potrivit Adevărul . Măsura se aplică din această lună, iar, conform unor surse interne citate de publicație, cei care nu acceptă reducerea pot opta pentru încetarea contractului de muncă în schimbul unor compensații în funcție de vechime, care pot ajunge la aproximativ două salarii. Decizia vine după ce, în februarie și martie, compania a redus temporar programul la patru zile pe săptămână, ceea ce a diminuat veniturile angajaților cu aproximativ 20%. Programul a revenit la normal înainte de Paște. Ce include planul de reducere a costurilor Pe lângă tăierile salariale, planul de optimizare menționat în material include și reconversia unei părți a personalului TESA, care ar urma să fie redistribuit în zonele de producție. În articol, personalul TESA este descris ca incluzând funcții administrative și de suport (aprovizionare, resurse umane, relații cu clienții), adică roluri care susțin operațiunile și fluxul de comenzi. Context financiar: profit în 2024, dar presiune din comenzi Aramis Invest, deținută de Vladimir Iacob și Marius Șelescu, avea 6.070 de angajați la finalul lui 2024 și o cifră de afaceri de 1,94 miliarde de lei. Conform informațiilor oficiale publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor , compania a raportat în 2024 un profit net de 34,63 milioane de lei, iar datele pentru 2025 nu sunt încă publicate. Semnal de piață: ajustări în industria mobilei și tensiuni pe piața muncii Consultantul în resurse umane Doru Șupeală, citat de publicație, spune că modul în care sunt operate reducerile ridică semne de întrebare privind protecția angajaților și rolul instituțiilor statului. „Sunt două discuții aici. În primul rând, felul în care acest angajator reduce salariile, mizând pe faptul că oamenii vor accepta pentru că nu își găsesc alt loc de muncă. Este o formă abuzivă și nu văd niciun fel de intervenție a instituțiilor statului.” În paralel, articolul descrie un efect social intern: reacții de satisfacție ale unor muncitori față de tăierile aplicate personalului din birouri, pe fondul percepției că munca administrativă „nu aduce valoare”. Șupeală avertizează că această lipsă de solidaritate între categorii de angajați poate face mai ușoară perpetuarea practicilor problematice pe piața muncii. Materialul plasează situația și într-un context mai larg: industria mobilei din România, puternic orientată spre export, trece prin ajustări pe fondul încetinirii cererii în Europa și al creșterii costurilor operaționale. [...]
Ericsson Telecommunications Romania a trecut în 2025 de 1 mld. lei cifră de afaceri, dar a redus accelerat personalul , ajungând la 1.416 angajați în medie, cu 454 mai puțini decât în 2024, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Compania – prin care grupul suedez Ericsson operează la București unul dintre cele patru centre globale de servicii – a raportat pentru 2025 venituri de 1.003,4 mil. lei, în creștere cu 10,9% față de 2024 (905,1 mil. lei). În același timp, profitul net a rămas aproape neschimbat: 27,4 mil. lei (aprox. 5,4 mil. euro), față de 27,5 mil. lei în 2024. Creștere de venituri, echipă mai mică Reducerea de personal din 2025 continuă o tendință pe mai mulți ani, care schimbă profilul operațional al subsidiarei: venituri mai mari cu un efectiv semnificativ mai redus. Evoluția numărului mediu de angajați, conform datelor publice citate, arată o scădere aproape la jumătate în patru ani: 2020 și 2021: circa 2.700 angajați 2022: 2.603 2023: 2.019 2024: 1.870 2025: 1.416 Indicatori financiari: profit stabil, datorii în creștere Pe lângă pragul de 1 mld. lei depășit la cifra de afaceri, compania a raportat și o creștere a datoriilor. Datoriile au urcat cu 17,9%, la 233,7 mil. lei (aprox. 46,4 mil. euro), conform aceleiași surse. Ce face centrul din București Ericsson operează la București, din 2007, un Global Service Center – unul dintre cele patru ale grupului la nivel mondial și singurul din Europa, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Din România, echipa furnizează servicii de rețele, dezvoltare și mentenanță de aplicații și operațiuni IT pentru operatori de telecomunicații din întreaga lume, pe lângă soluțiile pentru piața locală. [...]
Network One Distribution a trecut de 3 mld. lei cifră de afaceri în 2025, dar profitul net s-a înjumătățit , semn că volumul mai mare de vânzări nu s-a tradus automat în câștiguri mai bune într-o piață cu presiune pe marje, potrivit Ziarul Financiar . Network One Distribution (NOD), cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C din România, controlat de antreprenorul Iulian Stanciu , a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 3,03 mld. lei, în creștere cu 14,2% față de 2024, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. În același timp, profitul net a scăzut cu 48,2%, la 42,6 mil. lei, de la 82,2 mil. lei în 2024. Creștere de volum, comprimare de marjă Datele indică o deteriorare a profitabilității: marja netă (profitul raportat la vânzări) s-a redus la 1,4% în 2025, de la 3,1% în 2024. Evoluția vine în contextul în care compania a atins cel mai ridicat nivel al afacerilor din istorie, după ce în 2024 raportase 2,65 mld. lei. Pe termen mai lung, ritmul de creștere al veniturilor rămâne puternic: în 2019, afacerile erau de 1,35 mld. lei, ceea ce înseamnă că în șapte ani s-au majorat de peste două ori. Datorii peste 1 mld. lei și ușoară creștere a personalului În paralel cu avansul vânzărilor, datoriile companiei au crescut cu 17,3%, depășind pragul de 1 mld. lei, de la 903,5 mil. lei. Numărul mediu de angajați a urcat la 440 de persoane, cu 8 mai mulți decât în 2024. Contractul Apple, o schimbare importantă în distribuție 2025 a adus și o premieră comercială: de la 1 iulie, NOD a devenit distribuitor autorizat Apple în România, fiind primul jucător local care a spart exclusivitatea deținută anterior de Apcom IT (parte a grupului libanez Midis) pe distribuția produselor Apple. Prin contract, NOD distribuie întregul portofoliu Apple, de la iPhone și iPad la Mac, Apple Watch și AirPods. Network One Distribution (fosta Asesoft Distribution) este prezentă pe piață din 2002 și intermediază peste 175 de branduri internaționale către circa 3.200 de parteneri, având și mărci proprii precum Heinner, Serioux și Horizon. Iulian Stanciu deține și retailerul Flanco și este președinte și acționar minoritar al eMAG. [...]
Aproape jumătate dintre IMM-urile din UE nu găsesc angajați potriviți, iar costul se vede direct în capacitatea de a crește și de a rămâne competitive , în condițiile în care 46% dintre firmele mici și mijlocii spun că au dificultăți de recrutare, potrivit Digi24 , care citează un sondaj Eurobarometru și poziția Comisiei Europene. IMM-urile reprezintă aproximativ 99% din companiile din Uniunea Europeană, iar lipsa competențelor potrivite este prezentată ca una dintre provocările majore pentru economia europeană, pe fondul deficitului de forță de muncă în tot mai multe sectoare. Recrutarea din afara UE, încercată, dar greu de dus la capăt Sondajul arată că una din șapte companii a încercat să recruteze lucrători din afara Uniunii Europene în ultimii doi ani. Dintre firmele care au apelat la această soluție, peste jumătate descriu procesul drept dificil. Principalele obstacole invocate de angajatori sunt: complexitatea procedurilor administrative și de imigrare (31%); dificultatea de a găsi candidații potriviți (25%); barierele lingvistice (24%). Ce sprijin cer companiile și ce pregătește Comisia Europeană Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale și competențe, susține că sprijinirea IMM-urilor în recrutare este relevantă pentru competitivitatea UE. „Prin dotarea IMM-urilor cu canalele de informare și de sprijin adecvate, putem facilita angajarea de lucrători străini calificați pentru a atenua deficitul de forță de muncă și de competențe în UE. Viitoarea rezervă de talente la nivelul UE va contribui la corelarea locurilor de muncă vacante în profesiile cu deficit de forță de muncă cu lucrători calificați din afara UE.” Potrivit Eurobarometrului, majoritatea companiilor care recrutează din afara UE gestionează singure procesul și nu beneficiază de sprijin instituțional consistent, iar multe IMM-uri cunosc limitat programele publice disponibile. În acest context, Comisia Europeană pregătește lansarea „ Rezervei de Talente a UE ”, descrisă ca prima platformă europeană dedicată recrutării internaționale, menită să conecteze angajatorii cu deficit de personal cu lucrători calificați din state terțe, mai ales în domeniile cu lipsuri accentuate. Companiile participante la sondaj indică drept posibile îmbunătățiri: sprijin financiar, servicii de informare și orientare, asistență în identificarea candidaților și măsuri pentru imigrare, relocare și integrare la locul de muncă. Parteneriate externe pentru atragerea de competențe Comisia Europeană pune accent și pe extinderea inițiativelor existente și pe parteneriate cu țări din afara UE pentru atragerea de specialiști. Digi24 menționează ca exemplu un memorandum de înțelegere UE–India, care include măsuri pentru atragerea de talente și competențe către piața europeană, precum și lansarea unui birou-pilot al portalului juridic european, ca centru unic de informare pentru studenți, cercetători și specialiști IT interesați să studieze sau să lucreze în statele membre. [...]
