Știri
Știri din categoria Companii
Hidroelectrica își schimbă conducerea executivă până în 2027, într-un moment în care compania e sub presiune pe tema guvernanței corporative, după acuzațiile publice de „presiuni politice” formulate de fostul CEO interimar. Potrivit HotNews, Consiliul de Supraveghere l-a numit pe Iulius-Dan Plaveti președinte al Directoratului (CEO) începând cu 29 mai 2026, iar pe Mihail-Dan Stan în funcția de director financiar (CFO), ambele mandate urmând să dureze până la 7 noiembrie 2027.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a raportat pentru 2025 venituri de 10 miliarde de lei și un profit net de 3,37 miliarde lei (peste 600 de milioane de euro), ceea ce face ca stabilitatea conducerii și credibilitatea procesului de selecție să fie relevante nu doar pentru companie, ci și pentru piața de capital, având în vedere raportarea către Bursa de Valori București.
Consiliul de Supraveghere a aprobat numirea noilor membri ai Directoratului după finalizarea unui proces de selecție derulat conform legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Plaveti urmează să preia oficial funcția după ce renunță la toate pozițiile de administrator sau director deținute în consilii de administrație, consilii de supraveghere și directorate, atât în companii de stat, cât și private, conform informațiilor din raportarea citată.
Procesul de selecție a fost reluat în toamna trecută, după ce o procedură anterioară fusese anulată. În noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a decis anularea procesului de numire a unui director general și a unui director financiar, chiar dacă acest lucru însemna pierderea unor bani din PNRR, iar ulterior procedura a fost reluată.
Numirea vine după ce Bogdan Badea, director general interimar, a anunțat că se retrage din cursa pentru un nou mandat, invocând presiuni politice în procesul de selecție și în conducerea companiei. Într-o conferință de presă, Badea a declarat:
„Am luat decizia de a mă retrage din cursă văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Nu a fost o decizie ușoară. Am fost forțați să facem investiții care nu au niciun sens economic. Suntem umiliți, hărțuiți de decidenții politici. Nu doresc să conduc într-un mod specific anilor 50. Nu există guvernanță corporativă în România, este o glumă”.
Tot el a susținut că, după învestirea noului Guvern, ar fi necesară o discuție despre guvernanța corporativă în companiile de stat, în contextul „amestecului” politic în politicile comerciale.
Plaveti are un parcurs îndelungat în companii și instituții de stat, potrivit datelor prezentate: este președintele Consiliului Complexului Energetic Oltenia și a mai fost, între altele, director la Hidroserv, membru în consiliul de administrație al Transelectrica și Tulcea Gaz, președinte al ANRE, președinte al consiliului de administrație al CFR Călători, director general al TAROM și președinte al consiliului de administrație al Companiei Naționale de Aeroporturi București. Este absolvent al Universității Politehnice București, Facultatea de Aeronave.
Adevărul a relatat separat despre numire și a menționat că pe lista scurtă au fost doi candidați, Bogdan Badea și Iulius Plaveti, însă informațiile esențiale privind decizia și mandatul sunt cele raportate către BVB.
Schimbarea conducerii executive fixează, cel puțin formal, un orizont de management până în noiembrie 2027, după o perioadă cu proceduri anulate și reluate și cu acuzații publice privind intervenții politice. Într-o companie cu rezultate financiare semnificative și expunere pe piața de capital, modul în care este percepută guvernanța corporativă poate influența încrederea investitorilor și capacitatea managementului de a lua decizii investiționale fără blocaje interne.
Recomandate
Hidroelectrica își extinde rapid echipele de furnizare prin leasing de personal, pe fondul restricțiilor la angajări în companiile de stat , după ce și-a dublat numărul de clienți într-un an, potrivit Profit . Compania a demarat o nouă achiziție pentru „punerea la dispoziție” a până la 90 de salariați temporari, pentru activitățile Departamentului Furnizare, pe o perioadă de până la 18 luni. Valoarea totală estimată a contractului este de 1,782 milioane lei plus TVA. De ce recurge Hidroelectrica la personal temporar În documentația de atribuire, compania invocă presiunea operațională generată de creșterea accelerată a portofoliului de clienți, volumele mari asociate proceselor automatizate (care, în practică, generează solicitări suplimentare de monitorizare și verificare), precum și complexitatea crescută a solicitărilor, inclusiv în contextul ajustărilor de facturare și al neconcordanțelor apărute la integrarea datelor. Miza este evitarea unor riscuri precum depășirea timpilor de răspuns impuși de legislație, scăderea indicatorilor de performanță, creșterea reclamațiilor către ANRE și ANPC, afectarea imaginii și supraîncărcarea personalului existent, cu risc de fluctuație și scădere a productivității. Ce posturi vizează contractul și unde vor fi folosiți oamenii Hidroelectrica vrea să acopere, cu personal temporar, activități din mai multe zone ale furnizării, între care: Contractare Casnic; Contractare Business și Prognoze; Derulare Facturare; Raportări și Relații Instituționale; Operațiuni Suport; CX&Marketing; Relații cu Clienții și Reclamații. Separat, compania lansase la finalul lunii aprilie o primă procedură de achiziție de servicii de asigurare de personal temporar pentru furnizare (neatribuită încă), estimată la 264.000 lei plus TVA, pentru cel mult 20 de persoane, pe 12 luni, inclusiv pe recuperări creanțe back-office, relații cu clienții, raportări și monitorizări KPI (indicatori-cheie de performanță), implementări de soluții de tip Business Intelligence (analiză de date pentru decizii), automatizări, contabilitate, bugetare, deconectări și operațiuni financiare curente. Detalii despre această primă procedură apar în articolul anterior al publicației, Profit . Context: creștere accelerată, dar angajări blocate fără memorandum Ordonanța de Urgență nr. 89/2025 prevede că, în 2026, companiile de stat pot crește numărul de angajați și cheltuielile salariale față de 2025 doar în cazul dezvoltării activității și după aprobarea Guvernului prin memorandum, pe baza unei „analize temeinic justificate”. Potrivit sursei, Hidroelectrica nu a obținut aprobarea unui astfel de memorandum, iar bugetul pe 2026 indică menținerea aceluiași efectiv ca la 31 decembrie 2025: 3.601 salariați (fără detalierea numărului din Furnizare). Fostul CEO interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea , în prezent director de investiții, a criticat public această condiționare, într-o declarație redată de publicație: „Nu mi se pare normal (...) să fim condiționați cu bugetul și cu memorandumul, pentru că vorbim de guvernanță corporativă. Nu mai există guvernanță corporativă în România. Este o glumă! Din momentul în care ajungem să depindem, ca să angajăm un om într-o centrală, să ne ducem să ne rugăm de guvern, să ne lase, să explicăm de ce ne trebuie în tură doi oameni, de ce ne trebuie oameni la furnizare, când suntem cel mai mare furnizor din România. Mai vorbim de guvernanță corporativă? Nu mai există așa ceva. Ne-am întors în anii 90”. Dimensiunea problemei: clienți mai mulți, creanțe mari, facturare cu procesare manuală Hidroelectrica și-a dublat portofoliul de clienți finali de furnizare între 31 martie 2025 și 31 martie 2026, la peste 1,31 milioane locuri de consum, dintre care peste 1,24 milioane sunt clienți casnici. La nivelul lunii martie 2026, compania era pe primul loc între furnizorii români după cantitățile de electricitate vândute clienților finali, cu cote de piață de aproape 18% per total și de peste 19% pe segmentul concurențial, conform datelor ANRE citate de sursă. Pe partea financiară, anul trecut Hidroelectrica a încasat venituri totale de peste 5,5 miliarde lei din furnizare. La 31 decembrie 2025, creanțele comerciale brute pe furnizare erau de aproape 1,75 miliarde lei, din care „facturi de întocmit” de 595,6 milioane lei; la 31 martie 2026, „facturile de întocmit” au urcat la 633,5 milioane lei. În raportul auditorului independent E&Y asupra situațiilor financiare consolidate pe 2025, citat de sursă, se arată că grupul „nu s-a putut baza” pe sistemul informatic pentru a determina automat suma „facturilor de întocmit”, calculul implicând un nivel ridicat de procesare manuală din cauza volumului mare de date din surse diverse, ceea ce a fost considerat „un aspect cheie de audit”. Ce urmează Contractul pentru până la 90 de salariați temporari este în procedură de achiziție, iar prima procedură lansată la finalul lunii aprilie nu era atribuită la momentul relatării. În paralel, compania încearcă să limiteze riscurile operaționale și de conformare (inclusiv reclamații către ANRE și ANPC) într-un context de creștere rapidă a bazei de clienți, fără posibilitatea de a majora efectivul permanent fără aprobarea Guvernului. [...]
Revenirea românilor din Spania începe să se vadă în economie, inclusiv prin afaceri mutate sau extinse în România , pe fondul scăderii accelerate a comunității românești din Peninsula Iberică, potrivit Libertatea . Datele Institutului Național de Statistică din Spania (INE) arată că numărul românilor rezidenți în Spania a scăzut cu 32% între 2012 și 1 ianuarie 2025, de la aproape 897.203 persoane (vârful înregistrat) la 609.270. Tendința continuă: conform datelor provizorii ale INE, aproximativ 29.600 de români au părăsit Spania între începutul lunii ianuarie și 1 aprilie 2025. Ce alimentează întoarcerea și de ce contează economic În material sunt indicate mai multe cauze care împing decizia de întoarcere: accesul dificil la locuințe în Spania, șocul pandemiei de COVID-19 și îmbunătățirea nivelului de trai din România. În paralel, românii rămân o comunitate importantă în Spania: reprezintă 8,8% dintre persoanele născute în alte țări care locuiesc acolo, fiind depășiți doar de marocani (14%). Sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea din București, pune accent pe efectul pandemiei asupra economiei spaniole și pe diferențele care s-au redus între România și Spania prin creșterea salariilor și a prestațiilor sociale în România. El avertizează că fenomenul poate afecta economia spaniolă prin pierderea de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată. Semnalul din mediul de afaceri: antreprenori care își mută centrul de greutate în România Un exemplu prezentat este cazul lui Marius și al soției sale, Andreea, care s-au întors în România în vara lui 2021, după ce pandemia le-a lovit activitățile din Barcelona, în timp ce afacerea lor cu cafea de specialitate din România a crescut puternic pe fondul comenzilor online. În prezent, compania lor are o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), operează trei cafenele și are aproximativ 30 de angajați, potrivit aceleiași surse. „Aveam agenda plină cu evenimente pentru mai bine de un an, dar totul s-a prăbușit brusc. Veniturile au scăzut dramatic și am reușit să rezistăm doar un an din economii”, povestește Marius. Întoarcerea, reflectată și în datele din România Libertatea notează că statisticile din România indică 47.044 de cetățeni întorși din Spania în 2024, după 51.316 persoane în anul precedent. Tot anul trecut au fost depuse aproape 10.000 de cereri pentru ajutoare familiale la Ministerul Muncii din România de către familii venite din Spania. În plus, un sondaj realizat de Cult Market Research în 2023 arăta că 59% dintre românii stabiliți în Spania își doreau să revină în România, cu 11 puncte procentuale mai mult decât românii din Italia și Germania. La ce să ne așteptăm Din informațiile prezentate, fenomenul pare susținut de factori structurali (locuințe, costuri, piața muncii) și de diferențe care s-au redus între România și Spania. Pentru companiile din România, miza este dublă: creșterea disponibilității de forță de muncă și apariția unor inițiative antreprenoriale aduse „acasă”, în timp ce pentru Spania riscul este pierderea unei părți din lucrătorii care au acoperit ani la rând deficitul de personal în mai multe sectoare. [...]
Creditorii Romaero au aprobat planul de reorganizare, care mizează pe ștergerea a circa 467 milioane lei datorii bugetare prin conversie în acțiuni , un pas esențial pentru evitarea falimentului și pentru menținerea capacităților operaționale ale companiei, potrivit Profit . Planul a fost validat de trei dintre cele patru categorii de creanțe de la masa credală: creditorii garantați, salariații și creditorul bugetar. Votul favorabil cumulat a fost echivalent cu 740.970.866 lei, dintr-un total de 785.592.700 lei. Miza economică: conversia datoriei AAAS și testul „fără ajutor de stat” în sensul UE Esența reorganizării este ștergerea de datorii bugetare de circa 467 milioane lei, adică aproape 60% din masa credală totală de 790 milioane lei. Ștergerea ar urma să se facă prin convertirea în acțiuni a creanței de 467 milioane lei a Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) , care a preluat datoriile Romaero către ANAF. Administratorul special susține, conform documentului, că măsura nu reprezintă ajutor de stat incompatibil cu legislația Uniunii Europene (ajutor de stat = sprijin public care poate distorsiona concurența și este limitat de regulile UE). Ce urmează procedural Planul a fost depus după aprobarea de către acționarii Romaero și urmează votul adunării generale a creditorilor. Ulterior, reorganizarea trebuie încuviințată de judecătorul-sindic. Componenta operațională: răscumpărarea activelor din Băneasa, considerate critice pentru mentenanță Documentul analizat de publicație prevede necesitatea ca Romaero să răscumpere terenuri și clădiri din Băneasa executate silit de Hidroelectrica pentru facturi neplătite la energie electrică și vândute ulterior la licitație, cu circa 4 milioane euro plus TVA (aprox. 20 milioane lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro), către One Băneasa Airpark, vehicul investițional controlat de One United Properties. Activele menționate includ: 3 terenuri, cu o suprafață totală de circa 1,5 hectare; o platformă de parcare a avioanelor; un hangar și mai multe ateliere. În plan se argumentează că pierderea acestor active afectează direct activitatea de MRO (mentenanță, reparații și revizii), prin limitarea accesului la infrastructură specializată, reducerea capacității de a atrage contracte și blocarea unor proiecte industriale și parteneriate. Vânzări de active „neesențiale” pentru finanțare și eficientizare Ca măsură de eficientizare, planul mai prevede vânzarea unor active imobiliare considerate neesențiale pentru activitatea companiei, cu: valoare contabilă de 65,6 milioane euro (aprox. 328 milioane lei), valoare de piață evaluată la circa 54,3 milioane euro (aprox. 272 milioane lei), valoare de lichidare (în caz de faliment) de 40,7 milioane euro (aprox. 204 milioane lei). Context juridic: semnal că recuperarea în instanță nu mai este așteptată Menționarea expresă a „răscumpărării” activelor executate de Hidroelectrica și achiziționate de One United sugerează, potrivit analizei, că Romaero nu se bazează pe recuperarea lor în instanță. Compania a pierdut în primă instanță un proces pe această speță, iar pe rol mai există un litigiu în care Romaero cere anularea contractului de ipotecă încheiat cu Hidroelectrica în 2022 pentru terenuri și clădiri din Băneasa. Sursa informațiilor privind votul și conținutul planului: Buletinul Procedurilor de Insolvență , conform Profit. [...]
Dedeman își extinde infrastructura pentru mobilitate electrică printr-un parteneriat cu PPC Blue , care aduce peste 600 de puncte noi de încărcare în rețeaua sa națională. Potrivit Libertatea , stațiile vor fi instalate în peste 60 de magazine Dedeman, cu o putere totală instalată de peste 30 MW, inclusiv în locații viitoare. Rețeaua va acoperi și două depozite logistice Dedeman, unde vor exista stații dedicate camioanelor electrice. Primele instalări sunt programate pentru luna decembrie, în Câmpulung Moldovenesc, Roman, Alexandria, Târgu Jiu și Onești. Ce se schimbă operațional în rețeaua Dedeman Pe lângă punctele noi, aproximativ 60 de stații de încărcare deja existente în rețeaua Dedeman vor fi integrate în aplicația PPC Blue, pentru „continuitate și standarde unitare de calitate” pentru utilizatori, conform informațiilor din articol. Până la finalul anului 2026, 21 de locații prioritare din comunități cu infrastructură insuficient dezvoltată ar urma să beneficieze de aceste facilități. Context: poziționarea PPC Blue și dimensiunea Dedeman PPC Blue operează în prezent peste 1.100 de puncte de încărcare în toate județele din România, cu o putere totală instalată de peste 36 MW, după ce și-a dublat numărul de stații în ultimii ani, mai notează publicația. Dedeman, companie fondată în 1992 și parte a grupului Pavăl Holding, are peste 13.500 de angajați și operează 65 de magazine fizice, un magazin online, cinci depozite logistice și un parc auto propriu. [...]
Grampet își menține ritmul investițiilor în 2026, cu peste 60 mil. euro (aprox. 300 mil. lei) bugetate, deși piața de transport este în scădere , mizând pe modernizarea materialului rulant și pe digitalizare pentru a-și apăra competitivitatea, potrivit Ziarul Financiar . Grup Feroviar Român (GFR), compania fanion a grupului, rămâne lider pe transportul feroviar de marfă, cu afaceri de peste 1 miliard de lei. Planul de investiții pentru 2026 este parte dintr-un program mai amplu de expansiune, estimat la peste 400 milioane de euro (aprox. 2 miliarde lei) în următorii cinci ani (2026–2030). Mesajul central al grupului este că, în ciuda încetinirii unor sectoare economice și a unei piețe de transport aflate în scădere în ultimii ani, investițiile rămân „prioritate strategică”, cu o abordare „prudentă și flexibilă”. Unde se duc banii: material rulant, fabrici și IT Prioritatea rămâne divizia de transport, unde GFR continuă modernizarea și extinderea parcului de material rulant. În acest sens, compania are în derulare achiziția a 25 de locomotive Clasa 66 de la DB Cargo UK, o investiție de „câteva milioane de lire sterline”, destinată creșterii capacității și eficienței operaționale (valoarea exactă nu este detaliată în material). În paralel, grupul investește în modernizarea capacităților industriale din România, vizând creșterea eficienței, modernizarea liniilor de producție și dezvoltarea expertizei tehnice, în special în: Electroputere VFU Pașcani; RELOC Craiova; REVA Simeria. Digitalizarea este a treia direcție, cu obiective operaționale: automatizarea fluxurilor, trasabilitate mai bună și timpi de reacție mai mici. În 2025, la GFR a fost implementată platforma RailCube (soluție „cloud”, adică găzduită și operată prin infrastructură online, pentru planificare și monitorizare în timp real), iar la RELOC Craiova a fost introdus Microsoft Dynamics 365, un ERP (sistem informatic integrat pentru gestionarea proceselor interne), pentru reducerea erorilor și optimizarea costurilor prin control mai bun al resurselor și achizițiilor. Ce a livrat grupul în 2025: proiecte industriale și PNRR În 2025, grupul indică drept realizare majoră lansarea trenului Leon, descris ca primul automotor DMU (unitate diesel multiplă) construit integral în România după mai bine de 80 de ani, certificat CE și pregătit să circule la nivel european. Pe zona de modernizări și livrări, sunt menționate mai multe proiecte, inclusiv finanțate prin PNRR: la Electroputere VFU Pașcani au fost recondiționate 38 din 50 de rame „Săgeata Albastră” asumate în proiectul de revizii capitale R9; au fost livrate 36 din 42 de vagoane de călători modernizate prin PNRR, proiect de peste 66 milioane de euro (aprox. 330 milioane lei), cu dotări inclusiv pentru persoane cu mobilitate redusă și spații pentru biciclete și schiuri; la RELOC Craiova, grupul vizează modernizarea a 19 locomotive electrice Elasmo, proiect PNRR evaluat la peste 91 milioane de euro (aprox. 455 milioane lei), dintre care 16 locomotive au fost deja livrate beneficiarului. De ce contează: investiții contra-ciclice într-o piață în scădere Miza economică este că Grampet încearcă să compenseze presiunea din piață prin eficiență operațională (locomotive, modernizări, digitalizare) și prin consolidarea bazei industriale locale, inclusiv prin proiecte cu finanțare PNRR. În transportul feroviar de marfă, unde costurile și disponibilitatea materialului rulant pot decide rapid competitivitatea, aceste investiții pot influența capacitatea de a menține volumele și marjele într-un context de cerere mai slabă. GFR este prezentă puternic în transportul produselor petroliere și are poziții importante și pe segmente precum materiale de construcții, cereale și alte mărfuri industriale, ceea ce o expune direct la ciclurile din economie—un motiv în plus pentru accentul pus pe controlul costurilor și pe creșterea productivității. [...]
Meta admite intern că moralul a ajuns la un minim al ultimelor două decenii , pe fondul concedierilor și al reorganizărilor accelerate legate de investițiile în inteligență artificială, potrivit WinFuture . Tehnologul-șef al companiei, Andrew „Boz” Bosworth , le-ar fi spus angajaților la începutul lunii iunie, într-o întâlnire internă, că situația este „definitiv printre cele mai rele”, conform relatărilor mai multor participanți citate de Business Insider. Singurul moment pe care l-ar fi indicat ca fiind mai grav ar fi fost scandalul Cambridge Analytica , legat de folosirea datelor a milioane de utilizatori Facebook pentru influențarea politică în campania electorală din SUA din 2016. Reorganizarea pentru IA, cu costuri directe în personal și mobilitate internă În acest an, Meta a făcut schimbări cu impact imediat asupra forței de muncă. În mai, compania a concediat aproximativ 10% din angajați, justificând decizia prin nivelul ridicat al investițiilor în inteligență artificială. În plus, circa 10% dintre cei rămași au fost mutați pe proiecte de dezvoltare și antrenare a modelelor de IA. O parte dintre angajați ar fi perceput aceste mutări ca fiind involuntare; intern s-ar fi vorbit chiar despre o „încorporare”. Unii au descris sarcinile mai degrabă ca activități de etichetare a datelor (pregătirea seturilor de date pentru antrenarea modelelor), nu ca muncă de dezvoltare avansată. Măsuri contestate și promisiuni de „reparare” a culturii organizaționale Nemulțumirea ar fi fost amplificată și de o inițiativă din aprilie, criticată intern, care viza colectarea mișcărilor mouse-ului și a tastelor apăsate de angajați, date ce urmau să fie folosite pentru îmbunătățirea sistemelor de IA. Într-un mesaj intern, Bosworth a transmis că Meta trebuie să redevină „cel mai bun loc pentru cei mai buni oameni” și a promis mai multă transparență și sprijin mai puternic pentru dezvoltarea profesională. Concret, angajații mutați în zona de IA ar urma să poată candida din nou pe alte poziții în companie, iar bugetele pentru deplasări, evenimente și beneficii precum alimentația ar urma să fie majorate. [...]
