Fibran mizează pe investiții în România în 2026, dar își leagă prognoza de riscul geopolitic, potrivit Ziarul Financiar. Mesajul transmis de conducerea locală este că piața românească rămâne „importantă” și „în creștere”, însă vizibilitatea pentru anul viitor depinde de evoluțiile externe.

Fibran este o companie pornită din Grecia, care s-a extins în regiune și a intrat în România în 2007. Grupul are prezență în 60 de țări și fabrici de producție în șapte țări europene.

De ce contează: investițiile sunt condiționate de incertitudini externe

Boris Radulov, managing director al Fibran România, spune că firma este optimistă pentru 2026 și are „fabrici noi” și „planuri de investiții”, dar că rămâne dificil de anticipat impactul situației geopolitice asupra pieței.

„În general suntem optimişti că va fi un an bun, dar este greu de prevăzut cum va afecta situaţia geopolitică. Avem fabrici noi, planuri de investiţii (...)”

În același mesaj, Radulov indică și ambiția de poziționare pe piața locală, făcând o comparație cu Bulgaria, unde compania spune că este lider.

Ce produce Fibran și unde se poziționează

Compania produce materiale de izolație folosite în construcții, cu aplicații în mai multe segmente:

• polistiren extrudat;
• vată minerală bazaltică;
• polistiren expandat.

Acestea sunt destinate izolării termice și fonice și protecției la foc, pentru aplicații civile, industriale, agricole și navale. Radulov le leagă și de economiile de energie, într-un context pe care îl descrie ca relevant „mai ales în situația din acest moment”.

Context: lecțiile din 2008 și mesajul de reziliență

Radulov amintește că, în ultimii 20 de ani, compania a trecut prin criza financiară din 2008, experiență care ar fi contribuit la stabilizarea businessului.

„În ultimii 20 de ani am mai avut o criză financiară semnificativă în 2008, ceea ce ne-a făcut să devenim o companie stabilă. Cred că vom trece şi peste această criză fără probleme serioase.”

Articolul nu oferă detalii despre dimensiunea investițiilor sau calendarul lor, astfel că rămâne neclar ce proiecte concrete sunt vizate în România și în ce măsură pot fi accelerate sau amânate în funcție de evoluțiile geopolitice.