Știri
Știri din categoria Companii
România a ajuns să concentreze o treime din exporturile Republicii Moldova, după ce livrările de bunuri peste Prut au depășit pragul de 1 miliard de dolari în 2025, potrivit Ziarul Financiar. Miza economică pentru companii este dublă: România este atât principala piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni, cât și principala sursă de importuri pentru Republica Moldova.
Într-o întâlnire cu presa din România, Irina Tolstousov, director adjunct al Agenției de Investiții din Moldova, a indicat că România este prima destinație în topul exporturilor de bunuri ale Republicii Moldova, cu o valoare de „un miliard de dolari” în 2025. În același clasament urmează Ucraina, Italia și Turcia, iar aceste patru piețe cumulează 52% din exporturile Moldovei; după ele vine Germania.
Datele prezentate arată o accelerare a comerțului extern al Republicii Moldova: exporturile totale de bunuri și servicii au ajuns la 7 miliarde de dolari în 2025, în creștere cu 65% în ultimii șase ani. Din total, exporturile de bunuri reprezintă 3,7 miliarde de dolari.
Pe această bază, România „concentrează 33% din exporturile totale” ale Republicii Moldova și este, totodată, principala țară din care Moldova importă, conform aceleiași surse.
Structura exporturilor moldovenești este dominată de produsele agroalimentare, care au o pondere de 40% în exporturile de produse. Pe locul al doilea se află sectorul auto, urmat de industria de modă.
Pentru companiile din România, aceste date conturează o piață vecină în care fluxurile comerciale sunt deja puternic ancorate, iar creșterea exporturilor moldovenești sugerează consolidarea lanțurilor de aprovizionare și a relațiilor comerciale bilaterale, în special în zona agroalimentară și industrială.
Recomandate
Grupul DIGI spune că a virat peste 712 milioane de lei la bugetul consolidat în ianuarie–mai 2026 , un nivel care indică o contribuție fiscală semnificativă a unuia dintre cei mai mari jucători din telecom la veniturile statului, potrivit DIGI Romania . Suma acoperă „taxele, contribuțiile și impozitele” aferente operațiunilor companiei de telecomunicații și ale tuturor entităților din Grup active pe plan local, pentru perioada ianuarie–mai 2026. Dincolo de cifra în sine, mesajul are relevanță economică prin prisma rolului pe care un operator cu amprentă mare în infrastructură îl are în alimentarea bugetului public, într-un sector în care investițiile și costurile de operare sunt ridicate, iar presiunea pe prețuri rămâne un element competitiv. Context: poziționarea grupului și aria de operațiuni În prezentarea inclusă în comunicat, DIGI se descrie drept lider pe piața locală pe segmentele de internet fix de bandă largă (broadband), distribuție TV (pay-TV) și telefonie fixă și menționează o cotă importantă pe comunicații mobile, precum și „cea mai mare acoperire la nivel național”. Grupul arată că derulează operațiuni în România, Spania, Italia, Portugalia, Belgia și Regatul Unit și că își bazează serviciile pe rețele de fibră optică și tehnologii de ultimă generație. [...]
Insolvențele se mută spre companiile cu „masă critică”, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și locurilor de muncă , arată datele citate de Stirile Pro TV dintr-o analiză CITR pentru primul trimestru din 2026. În total, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în T1, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025. Schimbarea relevantă pentru economie este creșterea numărului de insolvențe în rândul firmelor mari: 66 de companii cu active imobilizate de peste un milion de euro au intrat în insolvență în primele trei luni din 2026, față de 25 în T1 2025, echivalentul unei creșteri de 164% într-un an, potrivit CITR. Firme mari în insolvență: datorii mari și aproape 900 de angajați afectați direct Din entitățile intrate în insolvență, 19 sunt companii cu active cumulate de peste 187 milioane de euro (aprox. 935 milioane lei), adică peste patru milioane de euro (aprox. 20 milioane lei) fiecare, și cu datorii totale de 448 milioane de euro (aprox. 2,24 miliarde lei). În perioada similară a anului trecut, doar două companii de această dimensiune au intrat în insolvență. Intrarea acestor companii în procedură afectează direct 884 de angajați, conform aceleiași analize, pe lângă efectele indirecte în lanțurile de furnizori și creditori. Unde se vede cel mai puternic deteriorarea CITR indică agricultura drept sectorul cu „cea mai abruptă deteriorare”, cu o rată normalizată a insolvențelor care a crescut în T1 2026, aproape dublându-se într-un singur an. Explicațiile invocate: efectele climatice severe din 2024, costurile ridicate de finanțare și perturbările persistente din lanțurile globale de aprovizionare. În cazul companiilor mari, cele mai multe insolvențe provin din industrie și producție. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste patru milioane de euro activează în domenii precum: panificație; agro-alimentar; prelucrarea lemnului; construcții metalice. Presiunea este pusă pe suprapunerea unor factori precum costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare. În plus, încetinirea economiei germane – principalul partener comercial al României – este menționată ca factor care afectează companiile locale integrate în lanțurile industriale europene, mai ales în producție și componente industriale. Semnal de accelerare: 40% din insolvențele trimestrului, doar în martie Din totalul de 1.829 de insolvențe din T1, 738 au fost deschise în martie (aproximativ 40% din totalul trimestrului). CITR interpretează concentrarea ca un indiciu de accelerare a presiunii financiare și sugerează că ritmul insolvențelor ar putea continua să crească și în trimestrul al doilea. În același timp, analiza notează că numărul „brut” de insolvențe nu reflectă întotdeauna riscul real: raportat la numărul de companii active, construcțiile apar ca sector cu cea mai mare vulnerabilitate, în timp ce comerțul – deși conduce în clasamentele ca volum – are o rată normalizată apropiată de media economiei. IT și comunicații este indicat drept cel mai stabil sector, cu o rată de 4,3 insolvențe la 10.000 de firme active. CITR menționează și un scenariu de posibilă revenire în 2027, când România ar putea înregistra o scădere de 6% a insolvențelor. [...]
GLS România a urcat în 2025 la un record de venituri și profit , semnalând o accelerare a pieței de curierat și logistică pe fondul creșterii volumelor, potrivit Profit . Compania GLS General Logistics Systems România, parte din grupul controlat de Royal Mail , a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 530,21 milioane de lei, în creștere cu 26,8% față de 2024, când a avut 418,28 milioane de lei, conform calculelor publicației. Pe profitabilitate, GLS a obținut în 2025 un profit net de 40,12 milioane de lei, în urcare cu 46,9% față de anul anterior (27,3 milioane de lei). De ce contează Saltul simultan al veniturilor și al profitului indică nu doar creștere de volum, ci și o îmbunătățire a eficienței operaționale sau a mixului de servicii, într-un sector în care costurile de transport și livrare pot eroda rapid marjele. Context: prezența GLS pe piața locală Acesta este cel mai înalt nivel al businessului raportat de companie de la intrarea pe piața din România, în 2007, când a deschis la Sibiu prima filială locală, în urma unei investiții de circa 5 milioane de euro (aprox. 25 milioane de lei), conform datelor citate de Profit. [...]
O posibilă scumpire cu 15% a procesului de fabricație pe 3 nm al TSMC în a doua jumătate din 2026 riscă să lovească direct în marjele deja foarte subțiri ale Apple pentru MacBook Neo , iar compania ar putea fi împinsă spre noi creșteri de preț sau ajustări de configurație, potrivit Wccftech . MacBook Neo este prezentat ca cel mai accesibil laptop Apple, cu un preț de pornire de 599 de dolari (aprox. 2.750 lei). Publicația notează că Apple ia în calcul renunțarea la varianta de bază de 599 de dolari, ceea ce ar echivala cu o majorare „discretă” de 100 de dolari (aprox. 460 lei). De ce contează: costul pe 3 nm poate schimba economia unui produs „low-cost” Conform articolului, Apple a putut coborî prețul versiunii de bază folosind cipuri A18 Pro „selectate” (binned) – adică unități care îndeplinesc anumite criterii de performanță/consum și pot fi încadrate într-o categorie de produs. Între timp, cererea pentru MacBook Neo ar fi depășit așteptările, iar Apple ar plănui să crească producția pentru 2026 de la 5–6 milioane de unități la 10 milioane de unități. Pentru a susține acest volum, compania ar fi cerut TSMC reluarea producției de A18 Pro pe 3 nm, însă la un cost ridicat; în plus, faptul că noile cipuri nu ar mai fi „binned” ar adăuga presiune suplimentară pe costuri, potrivit aceleiași surse. Scumpiri în lanț: +15% în 2026 și încă +10% în 2027 (potrivit unui tipster) Articolul citează un tipster, Jukan, potrivit căruia TSMC s-ar pregăti să majoreze prețul pentru 3 nm cu până la 15% în a doua jumătate din 2026. În plus, ar putea urma o nouă scumpire de 10% anul viitor. Dacă aceste creșteri se materializează, impactul ar fi imediat pentru produse cu marje mici, precum MacBook Neo, unde spațiul de manevră pentru absorbția costurilor este limitat. În practică, Apple ar avea de ales între: creșteri de preț (directe sau prin eliminarea unei configurații mai ieftine), ajustări de specificații/configurații, acceptarea unor marje mai mici pe termen scurt pentru a menține prețul. Semnal intern la TSMC: CEO-ul își îndeamnă angajații să cumpere acțiuni În paralel cu presiunea pe clienți, TSMC ar beneficia de pe urma cererii pentru nodurile avansate, iar CEO-ul companiei le-ar fi cerut angajaților să cumpere acțiuni TSMC pentru a-și „asigura viitorul financiar”, mai notează publicația. Informațiile despre calendarul și amplitudinea scumpirilor sunt prezentate ca raportări din piață (via tipster), nu ca anunț oficial, astfel că rămâne de văzut dacă TSMC va confirma majorările și în ce formă vor fi transferate în prețurile produselor Apple. [...]
Sindicatul Poștei Române cere amânarea votului pe decizii „structurale” în AGA și solicită Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), ca acționar majoritar, să se abțină de la aprobarea unor proiecte cu impact strategic, pe motiv că România este condusă de un Guvern interimar demis de Parlament, potrivit Economica . Miza, din perspectiva sindicaliștilor, este una de guvernanță și legalitate: reprezentantul statului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) nu ar trebui să voteze măsuri care depășesc „administrarea curentă” și pot produce efecte economice, patrimoniale și sociale majore asupra companiei și a serviciului poștal universal. Ce proiecte sunt pe ordinea de zi și de ce sunt considerate „strategice” Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România arată că pe agenda Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor Poștei Române sunt incluse proiecte precum: aprobarea bugetului pentru anul 2026; aprobarea unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară; radierea sau desființarea unor puncte de lucru; desființarea Oficiului Zonal Poștal București; modificarea rețelei poștale; schimbarea obiectului principal de activitate; modificarea Actului Constitutiv; transferul unor competențe esențiale privind organizarea companiei. Sindicatul susține că astfel de decizii pot afecta locurile de muncă, structura organizatorică, rețeaua poștală națională, accesul populației la servicii poștale și obligațiile de serviciu universal. Schimbarea obiectului de activitate, un punct sensibil Unul dintre punctele evidențiate este intenția de schimbare a obiectului principal de activitate al Poștei Române din activități poștale desfășurate sub obligativitatea serviciului universal către activități de intermedieri financiare. Sindicatul afirmă că o astfel de modificare nu poate fi tratată ca o simplă actualizare de cod CAEN, deoarece ar putea schimba direcția companiei și ridică probleme de compatibilitate cu statutul de companie națională de interes public. Condițiile cerute pentru amânare și posibile sesizări Sindicatul solicită amânarea votului până la îndeplinirea cumulativă a unor condiții, între care: publicarea integrală a documentelor justificative, prezentarea analizelor de impact (inclusiv social și asupra serviciului universal), clarificarea mandatului reprezentantului statului, consultarea reală a organizației sindicale și constituirea unui Guvern cu puteri depline. În paralel, organizația cere ca măsurile privind desființarea/radierea punctelor de lucru, reorganizarea structurală, relocarea salariaților sau modificarea numărului de posturi să nu fie adoptate ori puse în aplicare înainte de finalizarea procedurii legale de informare și consultare. În lipsa remedierii, sindicatul își rezervă dreptul de a sesiza instituții precum AMEPIP , Inspecția Muncii, Ministerul Muncii, organele de control financiar și instanțele judecătorești, pentru verificarea legalității procedurii și a răspunderii persoanelor implicate. „Poșta Română nu este proprietatea temporară a unui Guvern demis. Este o companie națională de interes public, cu rol esențial pentru milioane de cetățeni și pentru mii de salariați.” „Consultarea salariaților nu este o opțiune. Este o obligație legală. Ea trebuie să aibă loc înainte de decizie, nu după ce hotărârile au fost pregătite pentru vot.” [...]
Hidroelectrica cere reducerea birocrației și stabilitate legislativă în guvernanța corporativă , avertizând că noile interpretări și modificări pot îngreuna activitatea companiilor de stat și pot afecta relația cu investitorii, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis de directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, într-o discuție despre cheltuielile de reprezentare și despre modul în care România își promovează companiile listate în fața capitalului internațional. Badea a criticat „birocratizarea excesivă” și schimbările din cadrul legislativ privind guvernanța corporativă, susținând că acestea creează fricțiuni operaționale și pot transmite semnale negative către piețe. În opinia sa, companiile românești trebuie să concureze direct pentru capital cu piețe din Africa, Asia sau America Latină, iar investitorii se uită mai întâi la știri și la contextul de țară, înainte de a decide dacă alocă bani. Cheltuielile de reprezentare, între reguli și realitatea piețelor financiare În intervenția sa, șeful interimar al Hidroelectrica a invocat o decizie a Curții Constituționale apărută „astăzi”, referitoare la un articol modificat anul trecut, care viza cheltuielile de reprezentare. El a explicat că întâlnirile cu investitorii (roadshow-uri – prezentări și discuții organizate cu investitori în centre financiare) au loc în marile hub-uri financiare, precum Londra și New York, și presupun costuri care nu pot fi tratate ca beneficii personale. Badea a arătat că, în urma discuțiilor cu Parlamentul, prevederea potrivit căreia deplasarea pentru reprezentarea companiei ar fi un „beneficiu al managementului” a fost corectată, iar ulterior a fost atacată la Curtea Constituțională. Concluzia clarificată acum, potrivit lui, este că aceste cheltuieli „nu reprezintă un beneficiu”. „Săraca fată bogată”: mesajul despre priorități și tratamentul companiilor de stat În același context, Badea a extins argumentul și la demnitarii statului, despre care a spus că sunt „subremunerați” când reprezintă România în exterior și că nu ar trebui să aibă „remunerații derizorii” sau să nu li se asigure cheltuielile de reprezentare. „Eu cred că țara asta este o țară bogată, dar noi suntem cumva săraca fată bogată, pentru că cheltuim foarte mulți bani în multe zone și după aceea ne uităm la cei 36 de euro diurnă pe care îi primește ministrul X, care se duce la Comisia Europeană să negocieze miliarde cu Comisia Europeană.” El a susținut că aceeași logică se aplică și în companii: dacă se dorește o reformă „serioasă” de guvernanță corporativă, România ar trebui să se raporteze la practici deja aplicate în alte jurisdicții, „nimic în plus, nimic în minus”, și să evite tratarea companiilor de stat ca instituții publice. De ce contează pentru piață Din perspectiva unei companii listate, discuția despre cheltuieli de reprezentare și despre cadrul de guvernanță corporativă are impact direct asupra: capacității managementului de a interacționa eficient cu investitorii internaționali; percepției de stabilitate și predictibilitate a mediului de reglementare; modului în care România își poziționează companiile în competiția globală pentru capital. Agerpres notează că declarațiile au fost făcute la conferința „Upgrade Romania: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027”. [...]
