Știri
Știri din categoria Companii
FAN Courier a eliminat interacțiunea la ghișeu în agențiile fizice, mutând operațiunile către lockere și servicii digitale, într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care clienții trimit și ridică colete, potrivit Mobilissimo. Decizia a intrat în vigoare pe 10 aprilie 2026, după o tranziție începută în octombrie 2025, când compania a redus treptat punctele de lucru cu publicul.
Miza operațională este reducerea dependenței de agenții și personal de front-office, în favoarea unui model „self-service” (autoservire) și disponibilitate extinsă. Compania își justifică direcția prin schimbarea comportamentului utilizatorilor, care ar prefera accesul la servicii la orice oră, fără cozi.
Pentru utilizatorii care foloseau agențiile FAN, modificările sunt structurale:
Rămâne o excepție limitată: unele foste recepții ar urma să funcționeze între 09:00 și 11:00, doar pentru situații speciale (de exemplu, colete nelivrate), fără a înlocui serviciile de ghișeu.
Impactul diferă în funcție de tipul de client. Pentru magazinele online, care foloseau ghișeele pentru predări rapide, schimbarea înseamnă reorganizarea fluxurilor logistice. Pentru clienții ocazionali, trecerea poate fi un avantaj dacă folosesc deja lockere, dar poate complica rezolvarea cazurilor „atipice”, unde sprijinul direct conta.
În paralel, FAN Courier își accelerează infrastructura de automatizare: compania indică o rețea de peste 3.000 de unități FANbox la nivel național, plus puncte de tip Collect Point (inclusiv PayPoint), cu livrări și ridicări disponibile non-stop.
Materialul notează că FAN Courier a crescut ca venituri, însă profitabilitatea a fost sub presiune. Sunt menționate următoarele repere pentru 2025:
În acest context, mutarea către lockere și servicii digitale poate reduce costurile asociate agențiilor (chirie, personal, logistică), sugerând o prioritizare a eficientizării operaționale.
Compania susține că nu vor exista concedieri, iar angajații vor fi relocați în alte zone operaționale, însă rămâne de văzut cât de ușor se va face tranziția în practică.
Recomandate
Gryphon Air intră pe piața cargo din România cu AOC și lansare în două săptămâni , un pas care poate adăuga capacitate nouă într-un segment unde accesul la operare este condiționat de certificare și de disponibilitatea aeronavelor, potrivit profit.ro . Gryphon Air, companie de transport aerian de marfă cu sediul în Georgia, a primit Certificatul de Operator Aerian (AOC) de la Autoritatea Civilă de Aviație a României, iar următorul pas este începerea operațiunilor „în aproximativ două săptămâni”, conform datelor analizate de publicație. AOC este autorizația care permite unei companii să opereze zboruri comerciale, după un proces de certificare. Ce capacitate aduce, din start Compania dispune de o aeronavă Boeing 737-400SF, fostă în flota CargoLogic din Germania. În forma actuală, acesta este activul operațional menționat în material, ceea ce sugerează un debut cu flotă redusă, dar cu posibilitate de extindere ulterior, în funcție de planurile comerciale și de accesul la aeronave. Context local și mesajul companiei Gryphon Air și-a deschis o sucursală în România în toamna anului 2023. După obținerea AOC, compania transmite că finalizarea certificării a fost rezultatul cooperării cu autoritatea de aviație și că își propune să construiască parteneriate și să contribuie la dezvoltarea pieței regionale de aviație și marfă. „Așteptăm cu interes să construim parteneriate solide și să contribuim la dezvoltarea pieței regionale de aviație și marfă”, este mesajul companiei. De ce contează pentru piață Intrarea unui operator nou cu AOC emis în România are relevanță operațională și de reglementare: certificarea este o barieră majoră de intrare, iar obținerea ei indică faptul că operatorul poate trece de la planuri la zboruri efective într-un termen scurt. Următoarea informație-cheie de urmărit este dacă Gryphon Air își extinde flota și ce rute/parteneriate va contracta după lansarea operațiunilor. [...]
Directorii Aumovio și Bosch avertizează că impredictibilitatea și reglementările UE apasă pe investiții și operațiuni , într-un moment în care ambele grupuri au anunțat anterior concedieri, inclusiv pentru România, potrivit profit.ro . Mesajele au fost transmise la Sibiu și au vizat instabilitatea economică, deciziile politice și reglementările de la nivel european, pe fondul acuzațiilor privind birocrația care blochează transporturile. În cazul Aumovio (fosta Continental), Matthias Wichtler, directorul financiar pentru România, a indicat importanța locală a operațiunilor: România ar fi devenit cea mai mare locație a companiei din afara Germaniei și „numărul unu” în dezvoltarea globală după țara de origine. Din partea Bosch, Bernhard Gehlert, director comercial al Robert Bosch Blaj, a avut un discurs mai critic, cu mesaje către zona politică, invocând lipsa de predictibilitate. El a criticat și reglementarea la nivelul UE, dar și politica de majorare a salariului în România, în comparație cu politica de impozitare, conform relatării citate de publicație. De ce contează pentru companii și economie Ieșirea publică a unor directori ai unor investitori germani majori din Transilvania pune accent pe un risc operațional și de planificare: când cadrul de reglementare și deciziile politice sunt percepute ca instabile, companiile își pot recalibra investițiile, costurile și planurile de personal. În același timp, acuzațiile privind birocrația care blochează transporturile indică un potențial impact direct asupra lanțurilor logistice. Ce urmează Articolul nu menționează măsuri concrete anunțate de companii după aceste declarații. Rămâne de urmărit dacă criticile se vor traduce în solicitări formale către autorități sau în ajustări ale planurilor de investiții și operațiuni în România. [...]
Dokia Air a închis primul an operațional complet cu afaceri de circa 17,5 milioane lei (3,4 milioane euro), obținute cu o singură aeronavă , unul dintre cele mai scumpe avioane private de mici dimensiuni înregistrate în România, potrivit Economica , pe baza datelor publicate la Ministerul Finanțelor. Compania a operat în 2025 doar cu un Dassault Falcon 2000LXS , avion livrat direct din fabrică. Prețul de listă pentru acest model este de circa 35–37 milioane dolari (aprox. 161–170 milioane lei), conform informațiilor din articol. CEO-ul Dokia Air, Florin Susanu, spune că proiectul a fost construit de la început pe o țintă de ore de zbor care să ducă la „break-even sau chiar mai mult”. „A fost un proiect calculat de la început; știam exact tipul de aeronavă și câte ore ar trebui zburate astfel încât să ieșim pe break-even sau chiar mai mult. Și am reușit să îndeplinim această țintă.” Costuri mai mari la combustibil și măsuri de eficientizare Un element care apasă pe operațiuni față de perioada pandemiei este costul kerosenului, despre care Susanu afirmă că „aproape că s-a dublat”. Pentru a limita impactul, compania spune că optimizează alimentarea în funcție de prețurile de pe rutele pe care operează, alegând să alimenteze acolo unde este mai convenabil. Extindere amânată: decizia pentru un avion cu autonomie mai mare, afectată de contextul regional Pentru 2026, Dokia Air ia în calcul achiziția unui avion cu autonomie mai mare, plan menționat anterior într-un interviu pentru publicația de profil CH Aviation . Potrivit CEO-ului, proiectul este într-un stadiu avansat, însă conflictul din Orientul Mijlociu a dus la amânarea deciziei, compania urmând să reevalueze oportunitatea în funcție de evoluția situației și de opțiunile de schimbare a tipului de aeronavă sau a zonei de operare. Ce anticipează compania pentru 2026 Susanu afirmă că se așteaptă ca, în acest an, atât numărul de ore de zbor, cât și cifra de afaceri să depășească nivelul din 2025, pe fondul consolidării bazei de clienți și al creșterii vizibilității în piață. Avionul companiei are zece locuri și a operat anul trecut către destinații din Europa, dar și către Orientul Mijlociu și unele zone din nordul Africii. Dokia Air a fost înființată în 2021 de omul de afaceri George Brăiloiu și a avut anul trecut un număr mediu de 13 angajați. [...]
Apple a încercat să atragă Samsung ca aliat în procesul antitrust, dar a fost refuzată , un semnal că presiunea de reglementare asupra ecosistemului iPhone nu mai produce automat front comun în industrie. Potrivit Android Headlines , Apple a apelat la Samsung pentru a-și susține poziția într-un proces de tip „monopol”, însă compania sud-coreeană a spus „nu”. Refuzul contează dincolo de rivalitatea comercială: în litigiile antitrust, sprijinul altor jucători mari poate întări argumentul că practicile contestate sunt „standard de piață” sau că intervenția ar produce efecte negative în lanț. Faptul că Samsung nu a acceptat să se alăture demersului lasă Apple mai expusă în fața acuzațiilor și reduce șansele de a construi o apărare bazată pe consensul industriei. De ce e relevant pentru companii și piață Miza principală este una de reglementare, cu potențiale efecte economice: un rezultat nefavorabil pentru Apple într-un proces antitrust poate însemna obligații de schimbare a regulilor din ecosistem (de exemplu, modul în care sunt controlate distribuția de aplicații sau plățile), cu impact asupra veniturilor și a relației cu dezvoltatorii. În același timp, poziționarea Samsung sugerează că marii competitori nu sunt neapărat dispuși să legitimeze modelul Apple în fața instanței, chiar dacă și ei operează ecosisteme închise sau semi-închise în anumite segmente. Ce urmează Materialul nu oferă detalii suplimentare despre forma exactă a sprijinului solicitat de Apple sau despre motivarea refuzului Samsung. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă Apple va încerca să obțină susținere de la alți actori din industrie și cum va influența acest episod strategia sa de apărare în dosarul antitrust. [...]
Amazon își leagă compensațiile de acțiuni, nu de salarii , iar cazul lui Jeff Bezos arată cât de mult contează structura pachetului de remunerare pentru conducerea unei companii listate. Potrivit Antena 3 , Bezos a rămas, practic, cu același salariu anual de 81.400 de dolari (aprox. 366.000 lei) încă din 1998, deși compania a plătit anul trecut 1,6 milioane de dolari (aprox. 7,2 milioane lei) pentru securitatea și călătoriile sale de afaceri. Bezos, fondatorul Amazon, are 62 de ani și o avere estimată la 254 de miliarde de dolari (aprox. 1.143 miliarde lei). În aproape întregul său mandat de 25 de ani ca CEO, el a primit același salariu de 81.400 de dolari, menționează articolul, care citează date ale Biroului american de Statistică a Muncii, preluate de Fortune. De ce contează: salariul e secundar când „miza” e participația În 1998, Bezos și-a majorat salariul la 81.400 de dolari, de la 79.197 de dolari în anul anterior, iar de atunci nivelul a rămas neschimbat. Documentele citate în material arată că Bezos ar fi solicitat să nu primească compensații suplimentare și că nu ar fi încasat niciodată o compensație anuală în numerar peste acest prag. În termeni reali, salariul nu a ținut pasul cu inflația: în 1998, cei 81.400 de dolari erau de peste două ori salariul mediu de 31.096 de dolari pentru bărbați, iar „anul trecut” același nivel era cu doar 16% peste media de 68.952 de dolari, conform datelor citate. Un motiv invocat pentru menținerea salariului scăzut este faptul că Bezos deținea deja o parte importantă din companie. Într-un interviu mai vechi acordat New York Times, el a explicat că nu se simțea confortabil să ia mai mult, în condițiile în care avea deja o participație semnificativă. Cum arată modelul Amazon pentru top management Bezos a fost înlocuit ca CEO de Andy Jassy în 2021 și este acum președinte executiv. El deține aproximativ 8% din Amazon și este cel mai mare acționar al companiei; la prețul actual al acțiunilor, participația ar valora aproximativ 225 de miliarde de dolari (aprox. 1.012 miliarde lei), adică cea mai mare parte a averii sale nete. În același timp, Amazon își construiește pachetele de remunerare ale directorilor cu accent pe acțiuni, nu pe numerar, potrivit declarației de împuternicire citate. Compania spune că salariile sunt intenționat „semnificativ mai mici” decât în firme comparabile, pentru a lega compensația totală de valoarea pe termen lung pentru acționari. Pentru comparație, Jassy a avut anul trecut un salariu de bază de 365.000 de dolari (aprox. 1,64 milioane lei), nivel descris drept „salariul de bază” pentru directorii executivi numiți ai Amazon, inclusiv pentru șefii Amazon Web Services și Worldwide Amazon Stores. În plus, compensația pe bază de acțiuni a lui Jassy ar fi crescut cu aproape 473.000 de dolari (aprox. 2,13 milioane lei) între 2024 și 2025, conform documentului depus. [...]
Valul de insolvențe din 2025 a tras în incapacitate de plată companii cu afaceri cumulate de peste 12,3 mld. lei , iar în vârful clasamentului intră inclusiv un furnizor de utilități locale: Electrocentrale Craiova, responsabilă de căldură și apă caldă în Craiova, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar . În total, în 2025 au intrat în insolvență „mai bine de 7.500 de firme”, pe fondul presiunilor financiare care au lovit atât servicii către populație, cât și producție și construcții. În topul celor mai mari 50 de companii intrate în insolvență sau faliment în 2025, Electrocentrale Craiova este cea mai mare intrare, după cifra de afaceri din anul anterior (2024), fiind și singura companie din listă cu afaceri de peste 500 mil. lei, conform datelor financiare publice disponibile pentru majoritatea firmelor. Compania a cerut insolvența în decembrie 2025. Cine completează podiumul și ce sectoare apar în listă Pe locurile următoare în clasament se află, potrivit analizei, Trico RO (producător de componente auto din București, parte a unui grup american) și Galaxy Distribution (distribuitor din București), ambele cu afaceri care „se apropie sau chiar depășesc 300 mil. lei”. În aceeași listă apar și nume cunoscute din consum și servicii, alături de companii din construcții și producție, între care: retailerul de modă Kenvelo; restaurantele Noodle Pack; constructorul Master Build; producătorul de măști Techtex. De ce contează: pierderi mari la companiile „răsunătoare” Dincolo de numărul mare de insolvențe, analiza indică și dimensiunea problemelor financiare la vârful listei: cele mai „răsunătoare” 50 de companii au cumulat afaceri de aproape 5 mld. lei și au raportat pierderi de 800 mil. lei. Ce urmează Materialul se bazează pe date de la Registrul Comerțului (RECOM). Articolul menționează existența unui infografic asociat, disponibil pe platforma ZF Corporate, însă detaliile complete ale clasamentului nu sunt incluse în textul extras aici. [...]
