Știri
Știri din categoria Companii
McDonald’s își schimbă strategia globală pentru a ridica standardele de gust și consistență ale produselor, într-un moment în care lanțurile de fast-food pierd din avantajul tradițional „rapid și ieftin”, iar clienții devin mai prudenți cu cheltuielile, potrivit Focus. Planul, prezentat la întâlnirea globală a francizaților din Las Vegas, urmărește să readucă mai mulți clienți în restaurante printr-o repoziționare care atinge meniul, designul locațiilor și modul de servire.
Strategia este denumită „McDonald’s > Next”, iar, conform CNBC, compania o construiește pe patru direcții: un nou design de restaurant, un portofoliu revizuit de mâncare și băuturi, mai multă inovație orientată spre preferințele clienților și un accent mai puternic pe servicii.
În centrul planului se află meniul. McDonald’s vrea să „revizuiască și să îmbunătățească” în special produsele din pui, ofertele pe bază de carne de vită și băuturile. Într-o comunicare a companiei, directorul general Chris Kempczinski indică presiunea venită atât din partea competitorilor tradiționali, care și-au îmbunătățit deja meniurile, cât și din partea unei „noi generații de specialiști” care ridică ștacheta la gust și calitate.
Un obiectiv operațional explicit este standardizarea experienței: compania vizează ca un Big Mac sau un produs din pui să aibă „pe cât posibil” același gust peste tot în lume, dar și să fie perceput ca mai „premium”. Jill McDonald, responsabilă de experiența din restaurante, a vorbit despre standarde „semnificativ mai ridicate” și despre creșterea calității și a uniformității „la scară mare”, potrivit informațiilor citate de CNBC.
Contextul acestei repoziționări este o schimbare de comportament a consumatorilor și o intensificare a concurenței. Focus citează o analiză din revista Capital, care enumeră cinci tendințe ce afectează lanțurile consacrate:
Pe lângă meniu, „McDonald’s > Next” include un design de restaurant revizuit, menit să facă locațiile mai ușor recognoscibile și să întărească marca. În paralel, compania vrea să simplifice munca angajaților prin sisteme „din spatele tejghelei” (tehnologia din bucătărie și zona de operare) mai intuitive și mai bine conectate, pentru procese mai rapide și mai puține erori.
În zona de automatizare, McDonald’s testează în cinci restaurante din SUA un sistem automatizat de comandă numit Archy, care ar trebui să permită clienților să comande mai repede și mai autonom. Logica, potrivit companiei, este ca tehnologia să preia sarcinile de rutină, iar angajații să aibă mai mult timp pentru alte activități și pentru interacțiunea directă cu clienții.
Din informațiile prezentate, strategia este deja conturată la nivel global, iar compania are în derulare teste punctuale în SUA pentru automatizare. Ritmul extinderii și calendarul implementării pe piețe nu sunt detaliate în materialul citat.
Recomandate
Pragul de 5 miliarde de lei rulați prin SGR nu se traduce încă în transparență pe fluxurile de bani , iar RetuRO spune că datele agregate despre garanțiile nerevendicate și alte valori financiare sunt încă „în curs de validare”, urmând să fie publicate în raportările oficiale, potrivit Economica . Suma de 5 miliarde de lei corespunde celor 10 miliarde de ambalaje colectate de la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) până în prezent, la o garanție de 50 de bani per ambalaj. Economica a cerut administratorului SGR, RetuRO, să detalieze cât a intrat și cât a ieșit pentru fiecare verigă din lanț (producător/importator, comerciant, RetuRO, reciclator) și ce sume au rămas în sistem din garanțiile nerevendicate de consumatori, însă compania nu a furnizat valori punctuale. Cum circulă banii în SGR și cine plătește efectiv RetuRO explică faptul că rulajele financiare urmează traseul ambalajelor: de la punerea pe piață de către producători sau importatori, la cumpărarea de către consumatori, returnare și, în final, reciclare. Mecanismul are câteva componente-cheie: Garanția de 0,50 lei/ambalaj , plătită inițial de producători către RetuRO, apoi „mutată” pe lanț până la consumator și returnată la predarea ambalajului. Tariful de administrare , plătit de producători către RetuRO pentru fiecare ambalaj pus pe piață, stabilit prin lege, destinat acoperirii costurilor de implementare și funcționare (colectare, transport, procesare, administrare). Tariful de gestionare , plătit de RetuRO comercianților pentru a acoperi costurile retailerilor cu preluarea și stocarea ambalajelor; RetuRO îl descrie drept principala componentă de cost a sistemului. Veniturile din valorificarea materialelor (vânzarea materialelor către reciclatori) și garanțiile nerevendicate , care, potrivit legii, pot fi folosite exclusiv pentru funcționarea și dezvoltarea sistemului. Tarife noi de la 8 iunie 2026: costuri actualizate pentru producători și comercianți Începând cu 8 iunie 2026 , se modifică unele tarife menționate de RetuRO: Tarif de administrare (producători) : 0,2451 lei pentru sticla mică (≤500 ml) și 0,1190 lei pentru plasticul transparent. Tarif de gestionare (comercianți) pentru ambalaje mici: 0,1363 lei dacă sunt colectate prin RVM (automate de preluare), 0,0911 lei dacă sunt colectate manual. Pentru PET mai mare de 1.000 ml , tariful este 0,1518 lei (RVM) și 0,1121 lei (manual). RetuRO precizează că tarifele de gestionare sunt calculate anual și actualizate de un expert terț independent, pe baza informațiilor colectate de la comercianți, producători și furnizori de echipamente automate. Garanțiile nerevendicate: RetuRO confirmă rolul lor, dar nu dă încă sume RetuRO arată că garanțiile nerevendicate apar deoarece nu toate ambalajele cumpărate sunt returnate și reprezintă o sursă de venit pentru administrator, cu utilizare limitată prin lege la susținerea și dezvoltarea SGR. Compania spune însă că „valorile agregate” privind aceste garanții sunt în curs de consolidare și validare și vor fi comunicate public în raportările legale. În același timp, RetuRO indică o rată de colectare de aproximativ 83% în 2025 , ceea ce ar însemna, în mod natural, o scădere a nivelului garanțiilor nerevendicate, pe măsură ce consumatorii returnează mai multe ambalaje. Context operațional și financiar: volume mari, raportări financiare încă nepublicate pentru 2025 În cei doi ani și jumătate de la lansare, RetuRO a livrat către reciclatori peste 700.000 de tone de materiale (PET, aluminiu și sticlă). Pe partea de raportare financiară, compania afirmă că nu poate comunica încă cifra de afaceri sau rezultatul net pentru 2025, deoarece situațiile financiare sunt „în curs de finalizare” și nu au fost publicate. Potrivit Economica, ultima raportare financiară disponibilă pe site-ul Ministerului de Finanțe este pentru 2023, când RetuRO a avut cifră de afaceri netă de 3,3 milioane de lei și pierderi nete de 62 de milioane de lei . RetuRO funcționează pe principiul „not for profit” (fără distribuire de profit), iar eventualul profit ar urma să fie reinvestit în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu cu acționariat privat și public, statul român având 20% prin autoritatea centrală de mediu. [...]
O singură companie a ajuns la circa 450 milioane euro (aprox. 2,25 miliarde lei) din contracte publice , cumulând aproximativ 200 de achiziții în SEAP din 2018 până în iunie 2026, inclusiv un contract de aproape 110 milioane euro (aprox. 550 milioane lei) din Programul SAFE , potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: concentrarea cheltuielilor publice pe un furnizor și extinderea acestuia către proiecte de securitate cibernetică finanțate printr-un program guvernamental. Contractul SAFE menționat de Guvern vizează „achiziția de centre de date mobile și centre de operațiuni de securitate cibernetică”, în valoare de 109.907.000 euro, iar investiția ar urma să fie realizată integral în România. Conform unor surse guvernamentale citate, proiectul include construirea a cinci Centre de Operațiuni de Securitate (SOC), încă 11 centre de date mobile și o infrastructură HPC (High Performance Computing – calcul de înaltă performanță). Cine ia banii și cum se împarte proiectul Contractul SAFE a fost încheiat cu SC Logic Computer SRL. Potrivit informațiilor din material, compania va executa centrele SOC, iar restul componentelor ar fi atribuite unei alte firme, SC BULL ROMANIA SRL. Conform datelor de la Registrul Comerțului, Logic Computer SRL are doi asociați persoane fizice, Laurențiu Dumitrache (66 de ani) și Constantin Nica (59 de ani), ambii din București, fiecare cu câte 50% din capitalul social. Obiectul de activitate indicat este „comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații”. 200 de contracte cu statul, în special cu instituții de forță Centralizările din SEAP arată că, din 2018 până „luna aceasta” (iunie 2026), Logic Computer apare ca participant la 200 de contracte cu statul, cu o valoare cumulată de 1.831.125.237,91 lei fără TVA și 2.197.350.285,5 lei cu TVA (echivalentul a aproximativ 450 milioane euro, conform sursei). Printre autoritățile contractante enumerate se află, între altele: Ministerul Apărării Naționale UM 0929 București (Serviciul Român de Informații) Ministerul Afacerilor Interne Institutul pentru Tehnologii Avansate (SRI) Direcția Generală de Protecție Internă (structură a MAI) Serviciul de Telecomunicații Speciale ANCOM Ministerul Justiției Ministerul Finanțelor Camera Deputaților Complexul Energetic Oltenia Indicatori financiari: venituri mari, profituri relativ mici și 15 salariați În bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor, compania a raportat: cifră de afaceri de 358.549.661 lei (2025) și 208.288.099 lei (2026), potrivit sursei; profit net de 12.836.340 lei (2025) și 14.515.984 lei (2024), față de 1.611.026 lei (2023); datorii totale de 166.926.601 lei la 31 decembrie 2025. Antena 3 notează că derularea acestor contracte a avut loc în condițiile în care firma ar fi funcționat, în ultimii cinci ani, cu un număr mediu de 15 salariați, conform acelorași bilanțuri contabile citate. Context de concurență: investigație cu inspecții inopinate în 2024 Numele Logic Computer a apărut, potrivit materialului, într-o investigație a Consiliului Concurenței : în iunie 2024, instituția a anunțat inspecții inopinate la sediile a 14 companii de pe piața echipamentelor IT&C, în cadrul unei investigații privind posibile trucări de licitații având ca obiect comercializarea echipamentelor furnizate de Cisco Systems Romania SRL. Pentru piața de achiziții publice IT și proiectele de securitate cibernetică, combinația dintre volumele mari de contracte, numărul redus de angajați raportat și intrarea pe finanțări SAFE ridică, în primul rând, întrebări despre capacitatea de livrare și despre gradul de concentrare a cheltuielilor publice pe un număr mic de furnizori, în special în zona instituțiilor de forță. [...]
Memoria DDR5 de la CXMT nu vine cu discountul așteptat , iar prețurile sunt „aproape la același nivel” cu cele ale Samsung, SK Hynix și Micron, potrivit discuțiilor purtate de Wccftech cu mai mulți producători de module RAM la Computex 2026 . Miza pentru piață: intrarea unui nou furnizor chinez nu se traduce, cel puțin acum, într-o scădere automată a costurilor pentru consumatori și integratori. De ce nu se vede „ieftinirea” în DDR5 Publicația notează că, deși au existat așteptări ca CXMT să atenueze scumpirile din segmentul de consum, furnizorii cu care a discutat la Computex spun că DDR5 de la CXMT nu este „atât de ieftină” la achiziție. În consecință, avantajul competitiv nu ar fi prețul, ci disponibilitatea de stoc pentru piețele „client” (PC-uri și componente pentru consumatori). Explicația invocată de interlocutori: CXMT ar avea mai multă capacitate de DRAM disponibilă deoarece nu livrează sau nu prioritizează soluții premium precum HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită intens în acceleratoare pentru inteligență artificială) și SOCAMM pentru clienți din zona AI. Avantajul operațional: condiții mai flexibile pentru clienți Un alt element care ar conta în relația comercială este că CXMT „nu forțează penalități” asupra clienților săi de DRAM, conform sursei. În paralel, producătorii globali de memorie ar impune clienților plata integrală pentru a securiza livrări suplimentare, iar lipsa plății ar putea atrage penalizări la comenzi viitoare. În logica descrisă de Wccftech, rezultatul este un pachet comercial „aceleași prețuri”, dar cu mai multă flexibilitate contractuală din partea CXMT, ceea ce ar putea atrage producători de module RAM. Unde se oprește, deocamdată, oferta CXMT Din perspectiva produsului, DDR5 de la CXMT este prezentată ca fiind potrivită în special pentru module entry-level și mainstream. Cele mai mari viteze menționate în material ajung la 8000 MT/s, iar RDIMM-uri (module pentru servere/stații de lucru, cu registru) sunt deja în producție. În schimb, compania ar rămâne în urmă la soluții considerate premium, precum CUDIMM, CQDIMM, MRDIMM și CSODIMM, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: validare și lansare graduală pe piețe Mai mulți furnizori ar valida în prezent utilizarea DDR5 CXMT în propriile module, însă inițial doar pentru soluții de bază. Conform materialului, primele ținte sunt piețele din China, urmate de o intrare treptată în lanțurile globale de aprovizionare, pe măsură ce devin disponibile „bin-uri” mai bune (selecții de cipuri cu performanțe/parametri superiori, după testare). [...]
Google își externalizează masiv capacitatea de calcul pentru Gemini , într-un acord care ar urma să ducă plăți de circa 920 milioane dolari pe lună (aprox. 4,2 miliarde lei) către SpaceX, pe fondul presiunii tot mai mari pentru acces la cipuri NVIDIA și infrastructură de centre de date, potrivit Interesting Engineering . Într-un document depus la autorități, Google ar fi acceptat să plătească SpaceX aproximativ 920 milioane dolari lunar pentru acces la un „cluster” (grup) mare de cipuri NVIDIA dedicate inteligenței artificiale, până la jumătatea lui 2029. Acordul ar include acces la circa 110.000 de procesoare grafice (GPU) și hardware-ul aferent, găzduite în centre de date operate de SpaceX. La nivelul întregii perioade, în funcție de condițiile efective, înțelegerea „ar putea ajunge” la aproape 30 miliarde dolari (aprox. 138 miliarde lei), notează publicația. Miza economică este dublă: Google își asigură rapid resurse pentru a rula și antrena modele mari de inteligență artificială, iar SpaceX își consolidează o linie de business în infrastructura de calcul, dincolo de activitățile sale tradiționale. Calendar, condiții și opțiuni de ieșire Google ar urma să înceapă plățile lunare integrale în octombrie 2026, cu o structură de preț mai mică în perioada de „ramp-up” (creștere graduală a capacității) până în septembrie. Documentul menționat stabilește și un termen de livrare: SpaceX trebuie să furnizeze capacitatea convenită până la 30 septembrie 2026. Dacă nu respectă termenul, Google poate rezilia acordul după o perioadă de grație de o lună. În plus, Google poate accepta o capacitate mai mică de GPU în schimbul unor taxe lunare reduse. Un purtător de cuvânt al Google Cloud a descris acordul drept o măsură temporară pentru a susține cererea în creștere pentru serviciile Gemini Enterprise , precizând că cererea clienților a depășit estimările interne. După 31 decembrie 2026, oricare dintre părți poate ieși din acord cu un preaviz de 90 de zile, potrivit aceleiași surse. Ce câștigă SpaceX: un nou pilon de venituri înainte de listare Acordul cu Google vine după un contract similar semnat de SpaceX cu startup-ul de inteligență artificială Anthropic, „mai devreme în acest an”, care ar fi implicat plăți de peste 1 miliard de dolari lunar pentru centre de date operate de SpaceX în Memphis, Tennessee, conform articolului. Publicația mai notează că aceste facilități ar fi fost folosite inițial pentru compania de inteligență artificială a lui Elon Musk, xAI, iar ulterior SpaceX ar fi extins infrastructura într-un business comercial de calcul. În același context, documentul ar indica faptul că xAI a raportat o pierdere operațională de 6,4 miliarde dolari anul trecut, la venituri de 3,2 miliarde dolari. Context: presiunea pe GPU-uri și discuții despre centre de date „orbitale” Acordul este prezentat ca un semnal al tensiunilor din „cursa infrastructurii” din Silicon Valley, în condițiile în care GPU-urile NVIDIA rămân resursa critică pentru antrenarea și operarea modelelor mari de inteligență artificială. Separat de contractul de cloud, companiile ar continua discuțiile despre centre de date orbitale, care ar putea folosi rachete și sateliți SpaceX pentru a susține sarcini de calcul în afara atmosferei Pământului, potrivit articolului. Informația apare ca direcție de discuție, fără un calendar sau angajamente detaliate în material. [...]
Cristiano Ronaldo și Lionel Messi au depășit pragul de 1 miliard de lire sterline în câștiguri și avere estimată, iar diferența dintre ei este dată, în principal, de mixul dintre salariile din fotbal și monetizarea imaginii, potrivit G4Media , care citează un raport Forbes preluat de The Sun. Pentru piața de business, cazul celor doi arată cum sportivii de top funcționează ca „companii” globale, cu venituri recurente din sponsorizări și canale proprii. Forbes estimează că averea lui Ronaldo ajunge la 1,4 miliarde de lire sterline, iar cea a lui Messi la 1,2 miliarde de lire. Sumele sunt menționate ca fiind înainte de taxe și comisioanele agenților, care ar reduce semnificativ câștigurile nete. De unde vin banii: salarii record și contracte comerciale În cazul lui Messi, Forbes indică un total de 1,2 miliarde de lire sterline câștigate de-a lungul carierei, din contractele cu Barcelona, Paris Saint-Germain și Inter Miami. La Ronaldo, creșterea accelerată a veniturilor este legată de transferul la Al-Nassr , în 2023. Contractul este evaluat la 178 de milioane de lire sterline pe an, plus bonusuri, ceea ce ar fi dus veniturile sale din fotbal la aproximativ 1,26 miliarde de lire. Sponsorizări și „media proprie”: avantajul lui Ronaldo Pe lângă salariile din fotbal, ambii încasează anual zeci de milioane din parteneriate comerciale, însă raportul citat indică un avantaj pentru Ronaldo la capitolul monetizare în social media: aproximativ 48 de milioane de lire sterline pe an. În același timp, el are contracte cu Nike și Herbalife și își operează propriul brand, CR7. Messi este prezentat cu parteneriate corporative cu Pepsi și Hard Rock și cu un contract pe viață cu Adidas, care i-ar aduce 44 de milioane de lire sterline pe an. Context: intră într-un „club” select și se apropie CM 2026 Cei doi se alătură unei liste scurte de miliardari din fotbal, alături de David Beckham, despre care se relatează că ar fi atins miliardul în luna mai, devenind primul sportiv britanic care ajunge la acest prag. Materialul plasează aceste estimări înaintea Cupei Mondiale din 2026 (Canada, SUA și Mexic), considerată ultima pentru ambii jucători. Finala este programată pe 19 iulie, iar Portugalia ar urma să debuteze contra RD Congo pe 17 iunie, în Texas, în timp ce Argentina ar începe apărarea titlului contra Algeriei. [...]
Tinervis Group , compania din spatele lanțului de patiserii Luca, a accelerat creșterea în 2025, atât la venituri, cât și la personal , ajungând la cel mai mare număr mediu de salariați și la cea mai mare cifră de afaceri de la înființare, potrivit Economica , pe baza bilanțurilor comparate ale societății. În 2025, Tinervis Group a raportat o cifră de afaceri netă de peste 815 milioane de lei, în creștere cu 32% față de anul anterior (în textul sursă apare o formulare contradictorie privind anul de comparație). Ritmul de creștere a fost mai alert decât în 2024, când cifra de afaceri netă urcase cu 17% față de 2023. Pe partea de profitabilitate, compania a înregistrat un profit net de 54,4 milioane de lei în 2025, cu 40% peste nivelul din 2024. Evoluția vine după un recul în 2024, când profitul net scăzuse cu 16% față de 2023. Marja de profit net a ajuns la 6,67% în 2025, cu 0,37 puncte procentuale peste 2024, conform calculelor Economica pe baza bilanțurilor. Extinderea operațională: plus 465 de angajați într-un an Creșterea a fost susținută și de majorarea efectivului: numărul mediu de angajați a fost de 3.156 în 2025, cu 465 mai mulți decât în 2024. Pentru comparație, în 2024 compania își majorase numărul mediu de salariați cu 320 față de 2023, ceea ce indică o accelerare a angajărilor. Context: rețea de peste 180 de unități și presiune pe preț Tinervis Group este deținută de George Adragai și a fost fondată în 2010, potrivit informațiilor din Registrul Comerțului puse la dispoziția Economica de portalul de business intelligence Termene . Compania operează în România o rețea de peste 180 de unități proprii, iar în 2024 a intrat în Polonia, unde a inaugurat primele 10 unități. În plan comercial, Economica amintește că, din 24 martie 2026, Luca a redus prețul covrigului cu 20%, la 1,99 lei, sub media pieței de 2,5–3 lei, preț aplicat unitar în toate unitățile din București și din țară. [...]
