Știri
Știri din categoria Companii
Autoritatea maghiară a amendat eMAG cu 235 milioane HUF pentru practici comerciale neloiale și încălcări ale legislației de protecție a consumatorilor, potrivit Economica.net. Investigația a fost derulată de GVH (autoritatea de concurență din Ungaria) și a vizat modul în care operatorul local al magazinului online eMAG a informat și a promovat ofertele către consumatori.
Procedura de supraveghere a fost lansată în februarie 2024. GVH a concluzionat că societatea, descrisă în material ca având sediul în România, a încălcat legea în mai multe privințe, prin practici considerate neloiale în relația cu consumatorii.
Un punct central al deciziei îl reprezintă promoțiile cu reduceri: autoritatea a constatat că, în campania „Crazy Days” din 25–28 iulie 2023, eMAG a promovat numeroase produse din categoria modă cu reduceri false, atât pe site, cât și în aplicație. În plus, începând cu 31 octombrie (anul nu este precizat în textul sursă), compania nu ar fi respectat cerința de „diligență profesională” în modul de informare privind termenul estimat de livrare.
GVH a mai reținut că, din 22 iulie până în aprilie 2024, anumite produse au fost listate prezentând dreptul legal de retragere de 14 zile și drepturile de garanție ca un „avantaj” al ofertei companiei, deși acestea sunt drepturi prevăzute de legislație. De asemenea, din 17 aprilie, costurile de livrare și de plată la livrare ar fi fost afișate „vag, incomprehensibil și neclar” pe site și în aplicația mobilă.
Ancheta a atins și moderarea recenziilor consumatorilor, însă autoritatea nu a constatat încălcări pe acest palier, cerând totuși companiei să își respecte un angajament de revizuire a regulilor de evaluare, aplicarea lor mai consecventă și comunicarea mai clară către consumatori. Compania a cooperat în timpul procedurii, iar amenda totală de 235 milioane HUF trebuie plătită la bugetul central al Ungariei în 30 de zile; în paralel, eMAG a fost obligată să implementeze măsuri de conformitate, inclusiv un program general de conformitate în protecția consumatorilor și îmbunătățiri ale sistemului de estimare și informare privind livrările.
Cazul se adaugă unor investigații anterioare: autoritatea maghiară a investigat eMAG și în 2021, când a amendat retailerul online cu 200 milioane forinți și a cerut despăgubiri de aproximativ patru miliarde de forinți, iar în februarie 2025 a fost deschisă o nouă anchetă de urmărire, aflată încă în derulare. Separat, grupul eMAG a raportat pentru perioada aprilie 2024 – martie 2025 afaceri de 11,4 miliarde lei, în creștere cu 11%, și investiții de 900 de milioane de lei.
Recomandate
Brandurile românești își consolidează poziția în preferințele consumatorilor , iar Dedeman urcă pe primul loc în evaluarea brandurilor de consum, într-un top unde șapte mărci locale intră în primele 20, potrivit cercetării Superbrands România 2026–2027 citate de Economedia . Semnalul economic: companiile locale câștigă vizibilitate și capital de încredere într-o competiție dominată tradițional de nume globale. În clasamentul primelor 20 de branduri de consum apar, în ordine: Dedeman, Uber, Strongbow, eMAG, Netflix, Glovo, Samsung, Bolt, Dr. Max, Apple, Banca Transilvania, OMV, Borsec, Regina Maria, Sameday, Pampers, Lidl, FAN Courier, IKEA și Coca-Cola. Dintre acestea, șapte sunt branduri românești: Dedeman, eMAG, Banca Transilvania, Borsec, Regina Maria, Sameday și FAN Courier. Prezența lor în top sugerează o întărire a competitivității locale în raport cu branduri internaționale cu bugete mari și notorietate globală. Preferințele se mută spre servicii și tehnologie Cercetarea indică și o schimbare de structură a preferințelor: 16 dintre primele 20 de branduri activează în domenii precum retail, mobilitate, servicii, tehnologie, comerț online, curierat, livrări sau platforme digitale. Doar patru provin din sectorul bunurilor de larg consum (FMCG – produse de larg consum cu rotație rapidă). Inovația devine criteriu de alegere Studiul mai arată că inovația contează tot mai mult în decizia de cumpărare: 76% dintre respondenți consideră important ca brandurile prezente în România să lanseze produse și servicii inovatoare; 75% spun că ar prefera un brand inovator în locul unuia deja familiar, dacă prețul este similar. Brandurile asociate cel mai puternic cu inovația sunt eMAG, Samsung, Lidl, Dedeman, Coca-Cola, Kaufland, Nike și Dacia. „Consolidarea prezenței mărcilor românești pe primele poziții ale catalogului Superbrands arată că mărcile românești reușesc să inverseze fluxul tradițional al exportului de inovație, produse și servicii, fiind acum rândul Europei de Est să exporte valoare adăugată către Vest”, a declarat Dorian Cazacu, Senior Client Director Ipsos România. Cum a fost făcut studiul Cercetarea Consumer Superbrands a fost realizată pe un eșantion de 1.500 de consumatori din mediul urban, după ce un Consiliu Onorific format din 30 de specialiști în marketing și business a selectat 1.246 de branduri eligibile dintr-un total de 1.935 analizate. Studiul a fost realizat împreună cu Ipsos România. [...]
Temu riscă o amendă de peste 600 de milioane de euro în UE , într-o investigație care testează cât de dur poate aplica Bruxelles-ul Regulamentul privind subvențiile străine și obligațiile de cooperare ale companiilor, potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: sancțiunea ar putea ajunge la 1% din cifra de afaceri a grupului chinez PDD Holdings , care a avut afaceri de peste 60 de miliarde de euro în 2025. Ancheta este derulată în baza Regulamentului UE privind subvențiile străine și urmărește să stabilească dacă Temu a beneficiat de sprijin de stat care i-ar fi oferit un avantaj concurențial incorect pe piața europeană. Temu este deținută de PDD Holdings. Ce reproșează Comisia Europeană Comisia Europeană susține că, în timpul inspecției, Temu nu a răspuns mai multor solicitări de informații, inclusiv despre: organizarea operațiunilor sale din Uniunea Europeană; sistemele informatice utilizate; documente referitoare la activitatea companiei în blocul comunitar. În acest context, publicația notează că amenda pentru distorsionarea concurenței este de 1% din cifra de afaceri, ceea ce ar duce sancțiunea la peste 600 de milioane de euro. Poziția Temu și contextul mai larg al măsurilor UE Temu respinge acuzațiile și afirmă că a cooperat pe deplin cu autoritățile europene și că nu a beneficiat de subvenții care să denatureze concurența. Compania susține că își finanțează operațiunile europene exclusiv din fluxurile proprii de numerar și nu depinde de ajutoare de stat. Reuters amintește că UE a intensificat măsurile împotriva importurilor ieftine din China prin platforme precum Temu, Shein și AliExpress. În acest context, de la 1 iulie UE aplică o taxă de 3 euro (aprox. 15 lei) pentru coletele de mică valoare provenite din China, iar în luna mai Temu a fost amendată cu 200 de milioane de euro pentru că nu a luat măsuri suficiente împotriva comercializării produselor ilegale pe platforma sa. Decizia Comisiei Europene privind cazul actual urmează să fie luată, conform informațiilor prezentate de Economica. [...]
Intel accelerează calendarul pentru fabrica din Ohio prin bonusuri de ore suplimentare , în încercarea de a menține ținta de operaționalizare și de a ajunge la producție de volum pe 14A până în 2031, potrivit Wccftech . Mișcarea indică presiune pe execuție într-un proiect industrial major, într-un moment în care compania încearcă să își consolideze capacitățile de producție și ambalare avansată (advanced packaging). Complexul din Ohio este descris ca un proiect de 1.000 de acri (aprox. 4 km²), construit pentru nodurile de proces din „era Angstrom” ale Intel, 18A și 14A. Publicația notează că obiectivul este operaționalizarea complexului până în 2031, iar plata de bonusuri pentru ore suplimentare ar fi menită să grăbească lucrările. De ce contează: execuția din teren și capacitatea de producție Pentru Intel, ritmul de implementare al fabricii este un element operațional critic: întârzierile într-un astfel de proiect pot împinge în timp disponibilitatea capacităților de producție și pot afecta planurile companiei de a livra volume mari pe 14A. În acest context, stimulentele pentru ore suplimentare sunt un semnal că Intel încearcă să reducă riscurile de calendar prin măsuri directe de resurse umane și organizare a muncii. Context: ambalarea EMIB-T avansează, dar substratul rămâne blocaj În paralel, Wccftech relatează că Intel se apropie de un randament (yield) de aproape 90% pentru pachetele EMIB-T și se așteaptă să ofere această soluție „în masă” în 2027. EMIB este o tehnologie de interconectare a mai multor cipuri (chiplet-uri) într-un singur pachet, folosind „punți” de siliciu integrate în substrat; varianta EMIB-T adaugă TSV (Through-Silicon Vias), canale verticale care permit rutarea semnalelor și alimentării pentru integrare 3D. Totuși, publicația indică un punct slab: randamentul substratului ar fi „blocat” la 50%, acesta fiind „singura piesă nerezolvată” care frânează planurile pentru servicii EMIB-T la scară. Substratul din EMIB-T include, conform articolului: panoul organic de bază cu cavități pentru punțile de siliciu, realizat de Ibiden (principal), Shinko, Unimicron și AT&S; straturi de izolație (Dielectric Build-up Layer) care folosesc filmul ABF (Ajinomoto Build-up Film); punțile de siliciu cu TSV pentru rutare verticală. Wccftech mai notează că Unimicron ar fi reiterat că EMIB-T este încă o platformă în stadiu incipient, iar creșterea rapidă a producției și îmbunătățirea randamentelor sunt priorități. Ce urmează Pe termen scurt, indicatorul de urmărit este dacă măsurile de accelerare a lucrărilor din Ohio se traduc în menținerea țintei de 2031 pentru producția de volum pe 14A. În zona de ambalare avansată, rămâne esențial dacă Intel reușește să ridice randamentul substratului peste nivelul menționat, pentru ca planurile de ofertare EMIB-T „în masă” din 2027 să nu fie constrânse de acest blocaj. [...]
FIFA abandonează planul de a deschide competițiile către capital privat , după opoziția fermă a trei confederații continentale care reunesc majoritatea federațiilor membre, potrivit Biziday . Retragerea proiectului arată limitele de guvernanță ale președintelui Gianni Infantino într-un moment în care contestarea internă s-a amplificat. Planul viza permiterea investitorilor privați să cumpere participații într-o entitate care ar fi urmat să administreze Cupa Mondială și celelalte competiții FIFA. Infantino a recunoscut că proiectul „a creat diviziuni” și a anunțat că propunerea nu va fi pusă în aplicare, spunând că intenționează să „reunească toate părțile interesate” în următoarele zile și săptămâni. Opoziția internă a blocat proiectul Decizia vine după ce confederațiile din Europa, Asia și America s-au opus public planului. Aceste trei structuri reprezintă 143 din cele 211 federații membre ale FIFA, ceea ce a făcut practic imposibilă împingerea proiectului mai departe fără o ruptură majoră în interiorul organizației. Miza: viitorul lui Infantino la conducerea FIFA The Guardian notează că atenția se mută acum asupra viitorului lui Gianni Infantino, pe fondul „amploarei revoltei” din cadrul FIFA. Publicația arată că nemulțumirile existau deja în rândul asociațiilor membre, inclusiv legat de modul în care a fost gestionat cazul Folarin Balogun (cartonaș roșu anulat) la Cupa Mondială, iar planul privind vânzarea de participații către investitori privați a intensificat tensiunile, putând duce, în final, la schimbarea lui din funcție. [...]
Apple a depășit 1,5 miliarde de utilizatori cu abonamente plătite la nivel global , un prag care întărește ponderea veniturilor recurente din servicii în modelul de business al companiei, potrivit IT Home , care relatează declarațiile făcute de CEO-ul Tim Cook în cadrul conferinței cu analiștii pentru rezultatele trimestriale. Informația a fost comunicată în contextul celui de-al treilea trimestru al anului fiscal 2026 al Apple (intervalul 28 martie–27 iunie 2026), în care compania a raportat că numărul total de „abonamente plătite” (paid subscriptions) a trecut de 1,5 miliarde. Creștere accelerată în trei ani Apple anunțase în 2023 că depășise pragul de 1 miliard de abonamente plătite. Asta înseamnă un plus de 500 de milioane în aproximativ trei ani, conform aceleiași surse. Ce intră în „abonamente plătite”, după metodologia citată IT Home notează că în această raportare sunt incluse atât serviciile proprii Apple, cât și abonamentele din aplicații terțe distribuite prin App Store . În categoria serviciilor proprii sunt menționate explicit: Apple TV Apple Music iCloud+ Apple One Prin includerea abonamentelor din aplicații terțe, indicatorul reflectă nu doar performanța serviciilor Apple, ci și rolul ecosistemului App Store în generarea de plăți recurente. De ce contează pentru business Pragul de 1,5 miliarde sugerează o extindere a bazei de venituri recurente, într-o perioadă în care marile companii de tehnologie încearcă să reducă dependența de ciclurile de vânzări ale hardware-ului. În același timp, articolul nu oferă detalii despre venitul mediu per abonament sau despre ponderea serviciilor proprii în total, astfel că impactul financiar exact nu poate fi cuantificat din datele prezentate. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
