Știri
Știri din categoria Companii
Creșterea producției de smartphone-uri din India în 2025 a fost împinsă de exporturi, dar industria intră într-o zonă de risc în 2026, pe fondul scumpirii componentelor și al tensiunilor geopolitice, potrivit GSMArena, care citează datele Counterpoint („Make in India” tracker).
Conform Counterpoint, producția de smartphone-uri din India a urcat cu 8% în 2025 față de anul anterior. Motorul a fost exportul: livrările externe au crescut cu 28% de la an la an, în timp ce livrările pe piața internă au avansat cu doar 1%. Exporturile au ajuns să reprezinte o treime din toate smartphone-urile fabricate în India.
În zona de asamblare pentru Apple, Foxconn Hon Hai (principalul contractor) a raportat o creștere de 48% de la an la an, iar Tata Electronics, un alt asamblor important pentru Apple, a contribuit la exporturi. În schimb, exporturile Samsung au crescut cu numai 4% comparativ cu 2024.
Pe partea de producție pentru mai multe branduri, Dixon Technologies (care produce telefoane pentru Motorola, Realme și Xiaomi) a înregistrat o creștere de 89% a comenzilor. Bhagwati Products Limited a beneficiat de decizia vivo de a externaliza o parte din producție, iar comenzile de la Oppo și Realme au contribuit, de asemenea, la evoluția companiei.
Industria de producție electronică a devenit a treia cea mai mare categorie de export în anul fiscal 2025, în principal datorită smartphone-urilor. Counterpoint se așteaptă ca aceasta să urce pe locul al doilea în anul fiscal 2026.
În perspectivă, analiza indică mai multe „vânturi potrivnice” pentru producția de smartphone-uri: creșterea prețurilor la cipurile de memorie, războiul SUA–Iran și așteptările privind o scădere a pieței de smartphone-uri din India.
În acest context, analiștii citați recomandă diversificarea liniilor de producție și orientarea către laptopuri și tablete, segmente pe care le consideră mai potrivite pentru succes pe termen mai lung.
Recomandate
Tim Cook își leagă retragerea de o tranziție „de manual”, iar cea mai mare lecție de management rămâne eșecul Apple Maps , pe care îl descrie drept un produs lansat nepregătit, potrivit CNMO , care relatează despre un discurs intern susținut de CEO la o întâlnire cu angajații în Steve Jobs Theater . Cook, în vârstă de 65 de ani, le-a spus angajaților că plecarea din funcția de CEO nu are legătură cu sănătatea și că se consideră „sănătos” și „plin de energie”. El a precizat că intenționează să rămână în companie ca președinte executiv al consiliului de administrație, un rol nou, din care ar urma să se concentreze pe consolidarea relațiilor globale ale Apple. De ce pleacă acum: trei condiții și un trimestru record În intervenția sa, Cook a explicat că a ales momentul predării conducerii după ce au fost îndeplinite trei condiții: afacerea „trebuie să meargă foarte bine”; foaia de parcurs a produselor „trebuie să fie uimitoare”; succesorul, John Ternus , „trebuie să fie pregătit” pentru rol. Cook a mai spus că Apple a avut „cel mai bun rezultat din istorie” într-un trimestru de sărbători recent, fără a oferi cifre în materialul citat de CNMO. El și-a exprimat dorința ca tranziția să devină un exemplu „de manual”, care să fie studiat inclusiv în școli de afaceri. Apple Maps, „prima mare greșeală”: impact operațional și schimbări la vârf Cook a numit lansarea Apple Maps pe iPhone, în 2012, drept „prima greșeală cu adevărat majoră” din mandatul său de CEO. Potrivit relatării, aplicația a funcționat defectuos în multe regiuni, oferind rute greșite și etichetări eronate ale reperelor, iar experiența era sub nivelul serviciului de hărți furnizat atunci de Google. Cook a explicat că produsul „nu era pregătit”, iar compania a supraestimat nivelul de maturitate al aplicației deoarece testarea s-a concentrat prea mult pe conținut local. Incidentul a dus, în cele din urmă, la prima remaniere majoră de management din mandatul său, inclusiv demiterea șefului departamentului software, Scott Forstall. Ce urmează: John Ternus preia conducerea, Cook rămâne în rol executiv John Ternus, viitorul CEO, a transmis angajaților că este „entuziasmat” să preia conducerea și a susținut că Apple are o foaie de parcurs „extrem de puternică”. El a spus că va păstra în centru designul și experiența utilizatorului și va continua eforturile companiei în zona de confidențialitate, securitate și mediu. Cook a punctat și o regulă de guvernanță internă: „la un moment dat poate exista un singur CEO”, în timp ce el se va concentra, din noul rol, pe relațiile globale ale companiei. [...]
Tim Cook își începe acum retragerea din funcția de CEO Apple pentru a asigura o succesiune „cât mai perfectă” , explicând că momentul este ales astfel încât tranziția către John Ternus să se facă în condiții operaționale și financiare solide, potrivit IT Home . Într-o întâlnire internă cu toți angajații, organizată la Steve Jobs Theater din campusul Apple, Cook și Ternus au discutat despre planul de predare a conducerii, la o zi după ce compania anunțase oficial că Ternus va prelua funcția de director general mai târziu în acest an. De ce acum: trei condiții pentru „cea mai bună predare” Cook, în vârstă de 65 de ani, a spus că își dorește o „predare perfectă în istorie”, iar acest obiectiv ar depinde de îndeplinirea a trei condiții: foaia de parcurs a produselor Apple să fie „extrem de bună”; situația financiară a companiei să „performeză excelent”; John Ternus să fie „pregătit să își asume rolul”. Cook respinge speculațiile despre sănătate și își definește rolul viitor Cook a negat zvonurile privind posibile probleme de sănătate, apărute după ce Bloomberg relatase anterior că unii angajați ar fi observat „tremurături inexplicabile” ale mâinilor sale. În cadrul întâlnirii, Cook a afirmat că este sănătos, energic și că intenționează să rămână pe termen lung în noua poziție de președinte executiv al consiliului (executive chairman). El a mai spus că îi va oferi sprijin lui Ternus ori de câte ori va fi nevoie, inclusiv pe teme de politici publice la nivel global, și că ar putea ajuta și în alte chestiuni. Ce urmează: Ternus preia oficial la 1 septembrie 2026 John Ternus a declarat, la rândul său, că este entuziasmat să preia funcția și a susținut că Apple este pe punctul de „a schimba din nou lumea”. Totodată, a indicat că firma va continua să se concentreze pe design, pe care l-a numit „nucleul” companiei. Conform anunțului oficial menționat în material, Ternus va deveni CEO Apple la 1 septembrie 2026 . [...]
Privatizarea companiilor de stat non-strategice ar trebui reluată ca măsură de eficientizare și de reducere a influenței politice , în condițiile în care modelul actual, bazat pe numiri temporare și costuri ridicate cu personalul, „nu mai este sustenabil”, a declarat președinta CONAF , Cristina Chiriac, potrivit Agerpres . Chiriac susține că restructurarea companiilor de stat este „departe de a fi încheiată” și că soluția pentru entitățile non-strategice este privatizarea sau vânzarea pachetelor de acțiuni deținute de stat „printr-un vehicul transparent”, indicând Bursa de Valori București ca exemplu de canal care ar putea crește lichiditatea pieței și, în același timp, ar putea forța eficientizarea companiilor. Guvernanța corporativă, ocolită prin mandate temporare Un punct central al criticii vizează modul de numire a conducerii în unele companii de stat. Potrivit președintei CONAF, în multe cazuri, inclusiv în transporturi și în sectorul feroviar, membrii consiliilor de administrație sunt numiți temporar, cu mandate reînnoite, pentru a evita regulile de guvernanță corporativă (setul de reguli și practici care ar trebui să asigure conducere profesionistă și control). În acest context, ea a indicat ca exemplu companiile aflate în coordonarea Ministerului Transporturilor, unde, spune Chiriac, „marea majoritate” a numirilor ar fi pe durată determinată, tocmai pentru a nu trece „prin filtrul guvernanței corporative”. Costurile cu personalul și blocajul politic al restructurărilor Chiriac a mai afirmat că problema majoră nu este dacă restructurarea este necesară, ci dacă există voință politică pentru măsurile care ar decurge din ea, inclusiv disponibilizări, în condițiile în care „peste 50%” din costurile acestor companii sunt costuri cu personalul. În opinia sa, optimizarea ar muta presiunea dinspre ministere și companii către șomaj, ceea ce ar face deciziile dificil de asumat politic. Două categorii: strategic vs. datorii mari Președinta CONAF propune împărțirea firmelor de stat în două categorii: companii strategice , care ar trebui păstrate în administrarea statului, în cadrul legal existent (Chiriac invocă Ordonanța 64 și posibilitatea numirii unui administrator special); companii cu datorii mari , unde ar trebui să intervină restructurarea sau privatizarea, inclusiv prin numirea unui administrator judiciar. Ea a mai susținut că un transfer mai rapid al proprietății de la stat către privat ar fi putut accelera dezvoltarea economică a României, invocând exemple precum Polonia sau Germania. Ce ar urma, în viziunea CONAF În declarațiile citate, Chiriac cere finalizarea procesului de privatizare și renunțarea la companiile folosite ca „surse de funcții politice”, alături de aplicarea mai strictă a răspunderii administratorilor, mai ales în situațiile în care companiile acumulează arierate mari. În același timp, nu sunt indicate în material companii concrete vizate sau un calendar al unor măsuri, ci o poziție de principiu formulată în cadrul unei dezbateri despre piața muncii organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC). [...]
Microsoft își ajustează forța de muncă din SUA printr-un program de plecări voluntare care poate acoperi circa 8.000 de oameni , pe fondul presiunii de cost generate de investițiile mari în inteligență artificială (AI), potrivit Ziarul Financiar . Măsura vizează aproximativ 7% din angajații Microsoft din SUA și este o premieră în cei 51 de ani de existență ai companiei. Programul se adresează angajaților cu vechime mare, eligibilitatea fiind definită printr-un prag: suma dintre anii de serviciu și vârsta trebuie să fie de cel puțin 70. În total, peste 8.000 de angajați ar putea fi eligibili, dintr-un efectiv de 125.000 în SUA. De ce contează: investițiile în AI împing companiile spre „optimizări” de personal Programul de plecări voluntare vine după ce Microsoft a concediat peste 15.000 de angajați anul trecut și în contextul în care compania s-a angajat să cheltuiască 140 de miliarde de dolari (aprox. 610 miliarde lei) în investiții de capital în anul fiscal care se încheie în iunie. Într-un memo consultat de Financial Times, Amy Coleman , directorul de resurse umane al Microsoft, a justificat oferta ca o opțiune pentru angajații vizați de a face „următorul pas” cu „un sprijin generos din partea companiei”. Microsoft a refuzat să comenteze, potrivit informațiilor citate. Context de piață: presiune pe acțiune și întrebări despre monetizarea AI Acțiunile Microsoft au scăzut cu aproximativ 14% de la începutul anului, în condițiile în care investitorii ridică semne de întrebare privind capacitatea companiei de a monetiza o parte dintre investițiile în AI. Compania urmează să își publice rezultatele financiare trimestriale săptămâna viitoare. În paralel, Microsoft își extinde capacitatea centrelor de date pentru a deservi clienți mari, inclusiv Anthropic și OpenAI , în timp ce businessul său software este descris ca fiind amenințat de competiția start-up-urilor din AI. Tendință mai largă în tehnologie În același val de eficientizări, alte companii din tehnologie – inclusiv Amazon, Oracle și Meta – au făcut concedieri masive începând de anul trecut, invocând nevoia de a-și ajusta forța de muncă, pe măsură ce cresc investițiile în AI și redirecționează resurse din alte zone ale businessului. În SUA, concedierile asociate cu AI sunt prezentate ca un fenomen în creștere, cu îngrijorări privind impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă; în acest context este menționat și exemplul fintech-ului Block, care ar fi eliminat „aproape jumătate” din forța sa de muncă, susținând că AI poate acoperi rolurile pierdute. [...]
Electrolux își asumă un cost de restructurare de circa 600 de milioane de coroane suedeze (aprox. 65 de milioane de dolari) pentru închiderea unei fabrici din Ungaria , decizie care va duce la disponibilizarea a aproximativ 600 de angajați până la finalul anului, potrivit Libertatea . Fabrica vizată este unitatea din Jászberény , unde compania produce aparate frigorifice încorporabile și independente. Electrolux spune că producția va fi oprită cel târziu până la sfârșitul acestui an. De ce se închide fabrica: cerere slabă și presiune pe costuri Decizia a fost luată după o analiză internă care a urmărit soluții pentru creșterea competitivității. Compania indică drept motive principale: stagnarea cererii pentru produse frigorifice; presiunea asupra prețurilor; limitările legate de costuri. Libertatea notează că informațiile despre motivele invocate sunt prezentate „conform publicației Blic”, parte a grupului Ringier. Impact financiar: cheltuială unică raportată în T2 Electrolux estimează costuri de restructurare de aproximativ 600 de milioane de coroane suedeze (circa 65 de milioane de dolari), sumă care va fi raportată ca o cheltuială unică în rezultatele financiare aferente trimestrului al doilea. Potrivit companiei, impactul va fi resimțit la nivelul profitului operațional în regiunile Europa, Orientul Mijlociu și Africa, precum și Asia-Pacific. Aproximativ jumătate din costurile totale ar urma să fie plăți în numerar. Ce urmează: producția se mută, biroul din Budapesta rămâne neatins Electrolux afirmă că va acoperi cererea viitoare pentru aparate frigorifice prin producția din alte fabrici și prin colaborări cu parteneri externi. Compania mai precizează că activitățile de vânzări și marketing ale biroului din Budapesta nu vor fi afectate de această decizie. În context, Libertatea amintește că, în urmă cu trei ani, fabrica Electrolux din Satu Mare a demarat proceduri de concediere colectivă pe fondul scăderii vânzărilor, asociate războiului din Ucraina. [...]
CCIB își mută ofensiva de internaționalizare spre Africa de Nord , deschizând în 2026 prima misiune economică externă a anului în Tanger , pe ruta Maroc–Tunisia, cu o delegație de companii românești, potrivit Economica . Miza este operațională: crearea de canale instituționale și contacte directe care să faciliteze intrarea firmelor românești pe piețe emergente considerate strategice. Inițiativa continuă demersurile Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) de sprijinire a internaționalizării mediului de afaceri românesc și de consolidare a relațiilor economice cu piețe emergente, se arată într-un comunicat al CCIB citat de Agerpres . CCIB plasează această misiune în continuitatea celei din 2025, când delegația instituției a avut o misiune economică în Statele Unite și în regiunea Caraibelor (Barbados, Saint Vincent și Grenadinele și Cuba). Tanger: acorduri și forum bilateral, ca infrastructură pentru colaborare Prima oprire a delegației a fost la Camera de Comerț, Industrie și Servicii Tanger-Tetouan-Al Hoceima (CCISTTA), unde a participat la Forumul Româno-Marocan. În marja evenimentului, CCIB a semnat un Memorandum de Înțelegere cu CCISTTA și cu Camera Bilaterală de Comerț, Servicii, Turism și Industrie Maroc–România (CBCSTIMR). În aceeași etapă, delegația a continuat programul cu vizite economice și prezentări despre „motoarele de dezvoltare” ale regiunii, iar ulterior a fost primită de președintele CGEM Tanger-Tetouan-Al Hoceima, Omar El Kadaoui, context în care a fost semnat un nou Memorandum de Înțelegere între cele două instituții. De ce Maroc și ce urmează în program CCIB își justifică orientarea spre Maroc prin „complementaritatea” economiilor și prin potențialul de a consolida și echilibra comerțul bilateral. Președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a declarat: „Am ales să urmăm această cale alături de Regatul Maroc datorită complementarităţii evidente dintre economiile noastre, care oferă oportunităţi reale de extindere a orizonturilor noastre de afaceri, consolidând şi echilibrând în acelaşi timp comerţul bilateral. Suntem convinşi că această misiune în Africa de Nord va deschide perspective la fel de valoroase”. În continuarea misiunii, reprezentanții delegației CCIB vor participa la Salonul Internațional de Agricultură (SIAM) de la Meknes, unul dintre evenimentele majore din regiune pentru sectorul agricol și agroalimentar, care reunește actori internaționali din domeniu. [...]
