Știri
Știri din categoria Companii
Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România, intră în conservare, iar aproximativ 2.500 de persoane riscă să rămână fără loc de muncă, după declanșarea procedurii de concediere colectivă. Decizia vine în contextul incertitudinilor privind viitorul combinatului și al negocierilor încă nefinalizate cu compania de stat Romgaz, potrivit Economica.net.
Conducerea Azomureș a anunțat oficial declanșarea procedurii de consultare cu sindicatele pentru concedieri colective. În prima etapă, aproximativ 865 de angajați ai companiei vor fi afectați direct de restructurare.
În total, impactul social ar putea fi mult mai mare. Potrivit sindicatelor, circa 2.500 de persoane, incluzând salariații contractorilor care lucrează pe platforma industrială, ar putea ajunge în șomaj dacă nu se găsește rapid o soluție pentru continuarea activității.
Deja 620 de persoane se află în șomaj, iar angajații disponibilizați vor primi salarii compensatorii în funcție de vechimea în muncă, conform contractului colectiv.
Procedura legală prevede o perioadă de aproximativ 45 de zile de consultări între conducere și sindicate. În acest interval se încearcă identificarea unor soluții pentru reducerea impactului social sau pentru salvarea activității combinatului.
Sindicatele avertizează că amânarea deciziilor privind viitorul companiei poate avea efecte ireversibile, inclusiv închiderea completă a unei platforme industriale considerate strategice pentru economia României.
În paralel cu procesul de restructurare, discuțiile dintre companie, autoritățile române și Romgaz continuă. Scopul negocierilor este găsirea unui cadru care să permită menținerea capacității industriale a combinatului și reluarea producției.
În ultimul an, Azomureș a cheltuit peste 70 de milioane de euro pentru a menține infrastructura și personalul în stare operațională, în speranța unei relansări a activității.
Reprezentanții sindicatelor atrag atenția că o eventuală închidere definitivă ar avea consecințe importante:
Sindicatele solicită Guvernului o decizie rapidă privind viitorul combinatului și clarificarea procesului de achiziție sau restructurare, pentru a evita dispariția uneia dintre cele mai importante platforme industriale din România.
Recomandate
Cei mai mari angajatori „pe hârtie” din fiecare județ adună peste 165.000 de salariați , iar harta arată cât de dependentă rămâne piața muncii locală de câțiva jucători mari, mai ales din industrie, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele raportate pentru 2025 și furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) . Miza economică nu este doar dimensiunea forței de muncă, ci și riscul de concentrare: când un singur angajator domină un județ, orice ajustare de producție sau restructurare se propagă rapid în economie (furnizori, servicii, consum local). În plus, analiza arată că numărul mare de salariați nu garantează automat performanță financiară: unele companii au profituri de sute de milioane sau miliarde de lei, în timp ce altele raportează pierderi, chiar și la cifre de afaceri ridicate. Un detaliu important de interpretare: clasamentul nu indică numărul de angajați care lucrează efectiv în județ, ci numărul mediu de salariați raportat de compania cu sediul social în județul respectiv. Asta înseamnă că o parte din personal poate fi distribuit în mai multe județe. Unde se vede cel mai bine concentrarea: București și câteva județe industriale În București, cel mai mare angajator cu sediu este CFR S.A, cu 23.666 de salariați, compania raportând o cifră de afaceri de 1,187 miliarde de lei și o pierdere de 548,897 milioane de lei. În județe industriale, vârful de clasament este ocupat de companii auto și din lanțul de componente: Argeș: Automobile Dacia – 10.556 salariați (cifră de afaceri 29,92 miliarde de lei; profit net 629,2 milioane de lei). În context, sindicatul a avertizat că uzina de la Mioveni se confruntă cu reducerea volumelor de producție și că aproximativ 1.200 de angajați ar urma să plece în 2026 (inclusiv plecări voluntare). Dolj: Ford Otosan România – 6.481 salariați (cifră de afaceri 21,04 miliarde de lei; profit net 399,9 milioane de lei). Brașov: Autoliv România – 8.150 salariați (cifră de afaceri 6,16 miliarde de lei; profit net 290,4 milioane de lei). Timiș: Aumovio Technologies România – 8.304 salariați (cifră de afaceri 7,37 miliarde de lei; pierdere netă 435,4 milioane de lei). Profitabilitatea diferă puternic, chiar și la companii cu mii de angajați Analiza pune în oglindă companii mari ca personal, dar cu rezultate financiare foarte diferite. Exemple relevante din datele prezentate: Bacău: Dedeman – 12.702 salariați (cifră de afaceri 13,16 miliarde de lei; profit net 1,64 miliarde de lei). Sibiu: Romgaz – 5.227 salariați (cifră de afaceri 7,58 miliarde de lei; profit net 3,14 miliarde de lei). Gorj: Complexul Energetic Oltenia – 7.950 salariați (cifră de afaceri 3,47 miliarde de lei; pierdere netă 1,11 miliarde de lei). Buzău: Aaylex One (Cocorico) – 1.686 salariați (cifră de afaceri 1,16 miliarde de lei; pierdere netă 110,9 milioane de lei). În text este menționat că, potrivit Termene.ro, există pe rol o cerere de deschidere a procedurii de insolvență, iar compania a intrat în concordat preventiv la începutul anului. Ce arată harta despre structura economiilor locale Pe ansamblu, distribuția celor mai mari angajatori sugerează o piață a muncii locală împărțită între câteva „motoare” sectoriale: auto și componente în mai multe județe din vest, centru și sud-vest; energie în județe cu companii mari din sector; retail și servicii în zone unde sediile sociale ale marilor rețele sau operatori sunt înregistrate; industrie alimentară în județe cu producători mari. Concluzia practică pentru mediul de afaceri și autorități locale este că, dincolo de numărul de salariați, contează sănătatea financiară și stabilitatea operațională a acestor angajatori „ancoră”: acolo unde un singur nume domină, orice schimbare de strategie sau de volum se poate transforma rapid într-un șoc local pe piața muncii. [...]
Profi și Mega Image își extind infrastructura SGR cu 600 de automate de colectare , într-un contract care se întinde până la începutul lui 2028, pe fondul creșterii volumelor de ambalaje returnate și al presiunii operaționale din retail, potrivit Economica . Contractul prevede livrarea a 600 de aparate RVM (Reverse Vending Machines – automate care preiau ambalaje și emit vouchere/bonuri), din gamele Optima și Flex. Primele echipamente sunt programate pentru trimestrul al patrulea din 2026, iar întregul contract ar urma să fie finalizat până la începutul anului 2028. De ce contează pentru retail: capacitate mai mare de colectare în magazine Comanda sugerează că Profi și Mega Image își pregătesc rețelele pentru un flux mai mare de ambalaje returnate prin Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), administrat de RetuRO . În practică, mai multe RVM-uri înseamnă: reducerea aglomerației la punctele de returnare din magazine; o colectare mai eficientă (și mai predictibilă) pentru operatorii de retail; o integrare mai bună a SGR în operațiunile de zi cu zi, pe măsură ce sistemul se maturizează. Envipco, furnizorul echipamentelor, spune că SGR „a avut un succes remarcabil” și că în 2025 a depășit obiectivele de colectare, cu o rată de colectare de 83%, „pornind de la o bază de peste 6.000 de aparate RVM”. „Suntem bucuroși că am fost selectați din nou ca furnizor pentru Profi și Mega Image în România, adăugând această comandă la mai multe contracte câștigate și anunțate în ultimii ani.” Context: SGR, volume mari și producție locală SGR a fost lansat la 30 noiembrie 2023, iar de la începutul funcționării și până în prezent au fost colectate 11,5 miliarde de ambalaje pentru reciclare, conform datelor citate. Envipco are producție locală la Sebeș (județul Alba), unde fabrica deschisă în 2022 produce modelele „Flex” și „Optima”, investiție gândită pentru cererea generată de implementarea SGR. CEO-ul grupului, José Matthijsse, afirmă că firma beneficiază în România de producție locală, lanț de aprovizionare, cercetare și dezvoltare, precum și de o organizație comercială și operațională locală. Cine sunt actorii implicați Ahold Delhaize are prezență în România prin Profi și Mega Image: Profi : aproape 28.700 de angajați și aproximativ 1.700 de magazine la nivel național, inclusiv peste 1.500 operate de parteneri. Mega Image : peste 980 de magazine sub mărcile Mega Image și Shop&Go și peste 12.000 de angajați. Pentru Envipco, România rămâne o piață importantă în lanțul SGR. Potrivit datelor financiare disponibile în platforma Termene , firma din România a raportat în 2024 o cifră de afaceri de 220,8 milioane de euro și un profit de „puțin peste 50 milioane de lei”, cu un număr mediu de 153 de angajați. Ce urmează Primele livrări sunt așteptate în trimestrul al patrulea din 2026, iar finalizarea contractului este indicată pentru începutul lui 2028. Ritmul instalărilor și distribuția efectivă a automatelor în rețelele Profi și Mega Image nu sunt detaliate în informațiile disponibile. [...]
SpaceX mizează pe contracte de găzduire a puterii de calcul pentru AI, care ar urma să-i aducă din decembrie circa 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei) pe lună , potrivit CNMO . Directorul financiar Bret Johnsen a spus că, dacă nivelul din decembrie este anualizat, compania „are încredere” că poate ajunge până la finalul anului la un obiectiv de 100 de miliarde de dolari (aprox. 460 miliarde lei) venit anualizat. Informațiile au fost prezentate pe 10 septembrie (ora locală) la conferința Goldman Sachs Communacopia+Technology Conference 2026 , unde Johnsen a precizat că SpaceX a semnat la începutul lui septembrie un nou contract de „hosting” pentru putere de calcul destinată AI, care intră în vigoare la 1 decembrie. Numele clientului nu a fost dezvăluit. Portofoliu de contracte mari, dar cu venituri „neblocate” complet CNMO notează că nu este prima comandă majoră de acest tip obținută recent de SpaceX. În iulie, compania ar fi semnat un acord pe șase luni, în valoare totală de 6,7 miliarde de dolari (aprox. 30,8 miliarde lei), pentru putere de calcul. Totodată, SpaceX ar avea contracte multianuale și cu: Anthropic : aproximativ 1,25 miliarde de dolari (aprox. 5,8 miliarde lei) pe lună, până în mai 2029; Alphabet (Google) : din octombrie, aproximativ 920 milioane de dolari (aprox. 4,2 miliarde lei) pe lună, care ar include circa 110.000 de GPU-uri Nvidia; Reflection AI (detalii financiare neprecizate în material). Johnsen a avertizat însă că multe dintre aceste contracte nu reprezintă venituri complet garantate: părțile pot, de regulă, să le închidă anticipat după câteva luni, inclusiv pentru că produsele AI ale SpaceX au ele însele nevoie de cantități mari de putere de calcul. Extindere accelerată a infrastructurii: de la 2 GW la 10 GW pe Pământ Pe partea de infrastructură la sol, SpaceX ar estima că va depăși 2 GW capacitate instalată până la finalul acestui an, urmând ca anul viitor să urce la 5–10 GW , conform aceleiași surse. În paralel, compania ar planifica să intre și pe „putere de calcul în spațiu”: primele sateliți de calcul pe orbită ar urma să fie lansați anul viitor, cu extinderea capacității în jurul anului 2028. Starship: pragul economic și primele venituri comerciale Johnsen a spus că, pe măsură ce reutilizarea Starship se îmbunătățește și costurile de lansare scad, ar putea apărea în jurul anului viitor un punct în care „economia” calculului pe orbită devine comparabilă cu cea a centrelor de date terestre. Separat, Starship ar urma să intre în etapa de comercializare: a 14-a misiune, așteptată „mai târziu în această lună”, ar putea fi prima care generează venituri, prin transportul versiunii de producție a sateliților Starlink V3. SpaceX ar urmări, tot în acest an, recuperarea atât a treptei întâi, cât și a treptei a doua a rachetei. Telefon–satelit: trecerea de la SMS la servicii 5G Pentru serviciile de conectivitate directă telefon–satelit, Johnsen a indicat că următoarea generație de sateliți ar urma să fie lansată treptat în 2027, cu obiectivul ca serviciile să înceapă în prima jumătate din 2028. Ținta este trecerea de la capabilitățile actuale (SMS și voce „ușoară”) la servicii de calitate „5G complet”, potrivit CNMO. [...]
Guvernul a aprobat creșterea cheltuielilor salariale și a personalului la 22 de operatori locali , o decizie care mută presiunea pe bugetele companiilor și regiilor din subordinea primăriilor, fără finanțare directă de la bugetul de stat, potrivit HotNews . Măsura vizează 22 de companii și regii aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea primăriilor din 18 județe. Executivul prezintă decizia ca efect al „dezvoltării activității” acestor operatori. Cât costă și din ce se acoperă Cuantumul total al cheltuielilor aprobate este de 22.942.218 lei , sumă împărțită astfel: 5.062.675 lei – majorări salariale pentru 16 operatori ; 4.390.593 lei – cheltuieli aferente pentru 103 posturi vacante (în cazul a 13 operatori ); 13.488.948 lei – cheltuieli aferente pentru 380 de posturi nou-înființate . Cheltuielile sunt suportate integral din bugetele operatorilor economici , conform informațiilor din actul normativ. Ce tip de servicii sunt vizate Actul normativ, analizat de Profit.ro (menționat de HotNews ), justifică intervenția prin faptul că operatorii vizați desfășoară activități considerate esențiale la nivel local, între care: servicii comunitare de utilități publice; transport public local; alimentare cu apă și canalizare; salubrizare; administrarea domeniului public; energie termică; administrarea parcurilor publice; servicii edilitar-gospodărești și alte activități de interes public local. În materialul citat nu sunt detaliate numele celor 22 de operatori sau calendarul exact al angajărilor și aplicării majorărilor. [...]
Samsung își intensifică ofensiva de marketing împotriva Apple printr-o reclamă care sugerează, în mod voit ambiguu, că „Tim Cook” ar fi cumpărat un Galaxy Fold, mizând pe confuzia de nume și asemănare pentru a atrage atenția asupra noului Galaxy Z Fold 8, potrivit The Verge . În spot, personajul prezentat drept „Tim Cook din Palmerston North” (Noua Zeelandă) promovează Galaxy Z Fold 8, iar mesajul și estetica imită stilul cinematografic al lansărilor Apple, inclusiv replica „viitorul este aici”. Reclama a fost publicată chiar în momentul în care Apple a anunțat iPhone Duo, iar Samsung include și o înțepătură la adresa CEO-ului Apple, printr-o referire la fotografia de profil actualizată recent a acestuia. O tactică veche, cu miză actuală: diferențiere într-o piață saturată Materialul se înscrie în tradiția Samsung de a-și ataca direct principalul rival prin campanii care ridiculizează comportamente asociate cu ecosistemul Apple sau lipsa unor funcții. Publicația amintește exemple mai vechi, de la reclame despre fanii iPhone care stau la cozi, până la seria „Ingenius ”, care ironiza suportul din magazinele Apple și compara dotări precum mufa de căști sau încărcarea rapidă inclusă. Nu toate campaniile au fost însă strict comice: The Verge amintește și o reclamă din 2024 care a venit ca reacție la controversa legată de spotul Apple „Crush” pentru iPad, cu mesajul „Creativitatea nu poate fi zdrobită”. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă detalii despre performanța campaniei (audiență, bugete sau impact în vânzări). Cert este că Samsung continuă să folosească rivalitatea cu Apple ca instrument de poziționare, de data aceasta legând direct promovarea unui pliabil (Galaxy Z Fold 8) de momentul de comunicare al unui produs nou Apple (iPhone Duo). [...]
Micron își majorează puternic costurile cu personalul în Taiwan prin bonusuri echivalente cu 35–68 de luni de salariu pentru anul fiscal 2026, într-un demers care vine pe fondul tensiunilor cu sindicatele și al riscului de grevă, potrivit Reuters . Compania a precizat că angajații „direct labour” din Taiwan vor primi aceste bonusuri, cu o compensație minimă în numerar de 1,7 milioane dolari taiwanezi (aprox. 245.000 lei), după ceea ce Micron a numit „un an extraordinar”. Plățile îi vizează, între alții, pe operatori, tehnicieni și ingineri de tură, iar Micron le descrie drept cele mai puternice din istoria sa. La nivel global, peste 60.000 de angajați ar urma să primească recompense pentru anul fiscal 2026. În pachet intră și un bonus în numerar de 1 milion dolari taiwanezi (aprox. 144.000 lei) pentru angajații din Taiwan care s-au alăturat companiei înainte de 29 august 2025. Pentru inginerii la nivel de intrare, recompensele totale ar urma să fie, în medie, de 3,4 milioane dolari taiwanezi (aprox. 490.000 lei), din care 2,9 milioane dolari taiwanezi (aprox. 418.000 lei) în numerar, restul fiind acțiuni la valoarea de acordare. Micron a mai spus că fiecare angajat va primi și o alocare anuală de acțiuni. Context: presiune sindicală și risc de întreruperi Anunțul vine după ce sindicate care reprezintă aproximativ două treimi din forța de muncă a Micron din Taiwan au indicat un sprijin larg în rândul membrilor pentru o grevă. Sindicatele nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Micron are circa 15.000 de angajați în Taiwan, unul dintre cele mai importante hub-uri de producție ale companiei, și spune că a investit peste 1,6 trilioane dolari taiwanezi în insulă (aprox. 230 miliarde lei). Negocieri fără acord, cu o nouă rundă de mediere Micron și sindicatul din Taoyuan nu au ajuns la un acord la o întâlnire de mediere de săptămâna trecută, iar o a doua rundă de mediere este programată, potrivit informațiilor din articol. Reuters notează că Micron încearcă să evite un scenariu similar cu cel al rivalului sud-coreean Samsung Electronics , unde o grevă planificată de 18 zile a fost anulată după negocieri de ultim moment și un acord care a creat un fond special de bonusuri, legat de profitabilitate. În cazul Micron, sindicatele taiwaneze au invocat anterior că aranjamentele de împărțire a profitului la Samsung și SK Hynix au mărit diferența dintre angajații Micron și colegii lor din Coreea de Sud. [...]
