Știri
Știri din categoria Companii
Vânzările inițiale ale Samsung Galaxy S26 sunt mai slabe în China și Japonia decât la S25, deși seria a crescut per total la nivel global, potrivit unei analize citate de IT Home. Diferența de performanță între piețe indică o presiune mai mare pe Samsung în Asia de Est, într-un moment în care dinamica cererii rămâne incertă după primele săptămâni de la lansare.
Counterpoint Research arată că, raportat la primele șase săptămâni de la intrarea pe piață și pe baza vânzărilor globale, seria Galaxy S26 a înregistrat o creștere de 13% față de seria S25. Totuși, aceeași analiză notează o evoluție „fragmentată” pe regiuni: în Coreea de Sud și SUA, seria S26 a avut creșteri de două cifre, în timp ce în China și Japonia cererea a fost sub nivelul generației anterioare, Galaxy S25.
Potrivit lui Jan Stryjak, director adjunct responsabil de piața europeană în cadrul Counterpoint, avântul din primele patru săptămâni a fost împins în principal de modelul Galaxy S26 Ultra. În Europa, ponderea acestui model în mixul seriei Galaxy S a atins un maxim istoric local, semn că cererea s-a concentrat pe varianta de vârf.
În același timp, Counterpoint semnalează că în săptămâna a șasea vânzările seriei S26 au coborât sub cele ale seriei S25, iar menținerea „momentumului” inițial rămâne de văzut.
Publicația amintește și o informație raportată anterior: Samsung ar fi crescut planurile de producție pentru luna mai la două modele din gamă:
În evaluarea citată, Jan Stryjak avertizează că deteriorarea mediului macroeconomic, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, a început deja să apese asupra consumului în regiune. În acest context, rămâne deschis dacă seria S26 poate susține ritmul de vânzări din debut, mai ales în piețele unde cererea a fost mai slabă decât la S25.
Recomandate
Samsung a început să reducă din timp producția de cipuri, într-o mișcare de limitare a pierderilor înaintea unei greve de 18 zile anunțate pentru 21 mai, potrivit Tom's Hardware . Compania ar fi intrat într-un „mod de gestionare de urgență”, iar materialul indică faptul că pierderile zilnice ar putea ajunge la 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei). Ce schimbă Samsung în fabrici și de ce contează operațional Înaintea acțiunii sindicale legate de nemulțumiri privind bonusurile, Samsung ar fi început să „frâneze” producția de semiconductori prin reducerea introducerii de noi plachete (wafer) în fluxul de fabricație și prin trecerea în așteptare a unor echipamente-cheie, inclusiv pentru litografie, gravare și curățare. Ajustările sunt descrise drept „mod de gestionare de urgență” și urmăresc să limiteze pierderile în unități care, în mod normal, funcționează non-stop. Consecința imediată este că producția de cipuri începe să scadă cu zile înainte de data programată a grevei, ceea ce mută impactul operațional mai devreme decât ar sugera calendarul oficial al conflictului de muncă. Greva din 21 mai: amploare și risc de oprire de facto Potrivit informațiilor citate de publicație din Korea Herald și Seoul Economic Daily , până pe 14 mai peste 43.000 de angajați s-ar fi înscris pentru a participa la grevă, apropiindu-se de ținta sindicatului de 50.000. O sursă citată de Seoul Economic Daily susține că, „chiar și la nivelul actual”, ar participa „mai mult de jumătate” din forța de muncă a diviziei de semiconductori (DS), iar compania ar evalua că o oprire „de facto” este iminentă. „Chiar și la nivelul actual, mai mult de jumătate din întreaga forță de muncă a diviziei de semiconductori (DS) participă, iar compania apreciază că o oprire de facto este iminentă.” Miza: reducerea pierderilor, cu prețul unei scăderi anticipate a producției Decizia de a reduce din timp alimentarea liniilor cu plachete și de a pune echipamente pe standby indică o abordare defensivă: compania încearcă să-și controleze costurile și riscul de pierderi într-un scenariu în care operațiunile ar putea fi perturbate semnificativ. Ce urmează depinde de desfășurarea negocierilor și de amploarea efectivă a participării la grevă începând cu 21 mai; sursa nu oferă detalii suplimentare despre un calendar de reluare a producției la capacitate normală. [...]
Samsung își schimbă conducerea la Visual Display pentru a accelera transformarea diviziei de televizoare , într-o mișcare cu impact operațional asupra uneia dintre liniile sale de business orientate direct către consumatori, potrivit Samsung News . Won-Jin Lee a fost numit noul director al diviziei Visual Display Business, după ce a condus anterior Global Marketing Office. În același timp, Seok Woo Yong , care a condus până acum divizia, va prelua rolul de consilier al șefului diviziei Device eXperience (DX). Ce profil aduce noul șef al Visual Display Samsung îl descrie pe Won-Jin Lee drept un specialist în conținut, servicii și marketing, cu un rol important în dezvoltarea și consolidarea fundației business-urilor de televizoare și servicii mobile ale companiei. Pe baza experienței și a înțelegerii pieței, compania spune că acesta este așteptat să accelereze transformarea business-ului și să identifice noi oportunități de creștere, pentru întărirea competitivității diviziei Visual Display. Ce urmează pentru fostul șef al diviziei Seok Woo Yong va avea un rol de consultanță strategică în cadrul diviziei DX, unde Samsung indică drept arii de interes „tehnologiile-cheie ale viitorului”, inclusiv inteligența artificială și robotica. Compania precizează că acesta își va folosi expertiza în cercetare și dezvoltare, precum și experiența de business, în noua poziție. [...]
Acțiunile Samsung au scăzut cu până la 7,6% după ce cel mai mare sindicat a refuzat negocieri înaintea unei greve de 18 zile , potrivit The Next Web . Deși compania a renunțat la condițiile prealabile și a cerut reluarea discuțiilor, National Samsung Electronics Union (NSEU) spune că ar accepta noi oferte abia din 7 iunie, la trei zile după încheierea grevei pe care intenționează să o înceapă pe 21 mai. Propunerea Samsung, confirmată de sindicat și recunoscută de companie într-o declarație scurtă, a venit la două zile după ce negocierile mediate de guvern au eșuat la National Labor Relations Commission. Reacția pieței a fost negativă: titlurile Samsung au fost tranzacționate cu până la 7,6% mai jos vineri dimineață pe Korea Exchange, în timp ce indicele de referință KOSPI scădea cu 1,1%, înainte ca pierderile să se mai reducă pe parcursul ședinței. Miza: formula bonusurilor, nu salariul de bază Disputa nu este centrată pe salarii, ci pe modul de calcul al bonusurilor. NSEU cere: eliminarea plafonului actual de 50% din salariul de bază pentru bonusurile de performanță; introducerea în contract a unui mecanism de împărțire a profitului, la nivelul a 15% din profitul operațional al diviziei de cipuri. Samsung a propus o plată unică pentru 2026 și o cotă de împărțire a profitului „de aproximativ 13%”, însă fără angajamentul unei schimbări structurale permanente. Ca termen de comparație, SK Hynix a convenit în septembrie anul trecut să elimine plafonul de bonus și să aloce 10% din profitul operațional anual către angajați, pentru zece ani. De ce contează operațional: riscul de oprire a liniilor de memorii pentru AI Momentul tensionării conflictului este sensibil pentru Samsung, deoarece divizia de cipuri a fost principalul motor al capitalizării bursiere de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), prag depășit la începutul lunii, iar sindicatul amenință cu oprirea liniilor de HBM și server DRAM — produse-cheie în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura de inteligență artificială. JPMorgan estimează că o oprire de 18 zile ar costa Samsung peste 4.000 miliarde won (aprox. 12,8 miliarde lei) în venituri directe din semiconductori. Estimarea sindicatului este mai ridicată, de până la 30.000 miliarde won, iar publicația notează că cifrele nu sunt direct comparabile. Presiune și dinspre autorități Guvernul sud-coreean și-a exprimat public îngrijorarea: semiconductorii au reprezentat aproximativ 37% din exporturile totale ale țării în aprilie, potrivit datelor ministerului comerțului, iar premierul și ministrul de finanțe au spus că o grevă la cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume ar trebui evitată. Ministrul muncii nu a recurs, deocamdată, la arbitrajul de urgență — un mecanism rar folosit care ar îngheța acțiunea sindicală pentru 30 de zile. Samsung a transmis că rămâne deschisă dialogului și regretă decizia sindicatului de a continua. NSEU, care are aproximativ 36.000 de membri și reprezintă circa 30% din forța de muncă, spune că va analiza orice propunere nouă în scris înainte de 21 mai, dar nu va amâna greva pentru a negocia; data de 7 iunie este, în formularea sindicatului, „calendarul”, nu o poziție de deschidere. [...]
China accelerează producția în serie de nave mari de croazieră , după ce al doilea vas construit intern, Adora Flora City , a ieșit în probe pe mare, un pas operațional esențial înaintea livrării planificate pentru finalul anului, potrivit Global Times . Nava a plecat sâmbătă dimineață de la cheiul Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding pentru testele pe mare, iar People’s Daily notează că momentul marchează trecerea industriei chineze de nave mari de croazieră de la „1” la „N”, adică spre producție în loturi, nu doar proiecte punctuale. Probe comprimate și testare extinsă înainte de livrare Testele pe mare vin după andocarea reușită din 20 martie și reprezintă „ultima etapă-cheie” înainte de livrare. Față de prima navă, programul a fost reorganizat: cele două ieșiri separate pe mare folosite anterior au fost comasate într-una singură, iar calendarul a fost redus la 12 zile și 11 nopți. Echipa de probe numără 937 de persoane, inclusiv 54 de ingineri străini din 12 țări. În total, sunt prevăzute 149 de elemente de test, care acoperă: propulsia; centrala electrică a navei; sistemele de automatizare. Scopul este verificarea completă a siguranței, confortului și fiabilității, conform People’s Daily. Capacitate și stadiu de execuție Adora Flora City este „navă soră” cu Adora Magic City și are 341 metri lungime, un tonaj brut de 141.900 și 2.130 de cabine pentru o capacitate maximă de 5.232 de pasageri. Publicația menționează modernizări la nivel de design al spațiilor, tehnologie „inteligentă” și experiență la bord, iar progresul punerii în funcțiune a ajuns la 86,22%. Calendar: livrare în noiembrie 2026 și operare din Guangzhou Nava este programată pentru livrare pe 6 noiembrie 2026, urmând să opereze din Guangzhou Nansha International Cruise Homeport. People’s Daily indică faptul că vasul va oferi o rută de „explorare culturală maritimă”, în linie cu ambiția Chinei de a avansa de la statutul de mare constructor de nave la o putere maritimă de vârf. [...]
Pierderile Al Dahra Agriculture România au urcat la 77 mil. lei în 2025 , de 2,5 ori peste nivelul din 2024, pe fondul unei scăderi a veniturilor și al unui context dificil pe piața cerealelor, potrivit Ziarul Financiar , care citează calcule realizate pe baza datelor de la Ministerul de Finanțe. Al Dahra Agriculture România, controlată de investitori din Emiratele Arabe Unite, a încheiat 2025 cu afaceri de aproape 927 milioane de lei, în scădere cu 10% față de anul anterior. Compania este unul dintre cei mai mari traderi de cereale din piața locală. De ce contează: pierderi în creștere și semnal de retragere din trading Publicația notează că acesta este al patrulea an consecutiv în care subsidiara locală a grupului din Abu Dhabi raportează pierderi. În acest context, la finalul lui 2025, Bloomberg a relatat că investitorii ar vrea să iasă din România în 2026, ceea ce ar indica o schimbare de strategie după mai mulți ani de rezultate negative. Contextul pieței: producții mai mici și prețuri mai slabe O posibilă explicație pentru deteriorarea performanței este evoluția pieței regionale de cereale, descrisă ca una dintre cele mai complicate perioade: producții mai mici, pe fondul secetei, și prețuri mai mici pe bursele internaționale, potrivit informațiilor sintetizate de Ziarul Financiar. În lipsa altor detalii financiare în materialul citat, rămâne de urmărit dacă intenția menționată de Bloomberg privind 2026 se va concretiza și în ce formă — ieșire completă sau doar reducerea expunerii pe tradingul de cereale. [...]
Declarația premierului interimar Ilie Bolojan despre un posibil proiect industrial al grupului Schwarz ridică, deocamdată, mai multe necunoscute decât certitudini pentru economie , în lipsa unor detalii despre tipul investiției, tehnologie și calendar, potrivit Ziarul Financiar . Bolojan a spus că grupul german Schwarz, proprietarul Lidl, Kaufland și „mai nou, La Cocoș”, ar fi interesat să construiască o fabrică în România. Afirmația a fost făcută într-un interviu video pentru HotNews.ro, unde premierul interimar a argumentat că, atunci când companii mari sunt interesate să investească local și să aducă tehnologie, „nu mi se pare anormal să verifici dacă este fezabilă”. „Așadar, atunci când astfel de companii sunt interesate să investească în România, să facă o fabrică, să aducă o anumită tehnologie, nu mi se pare anormal să verifici dacă este fezabilă.” Ce lipsește din anunț și de ce contează pentru companii Miza economică a unei investiții de tip „fabrică” poate fi semnificativă (lanțuri de aprovizionare, locuri de muncă, substituirea importurilor), însă declarația nu precizează elementele care ar permite evaluarea impactului: despre ce fabrică este vorba și ce tehnologie ar urma să fie adusă în România. În lipsa acestor informații, rămâne neclar dacă discuția vizează: o unitate de producție pentru bunuri de larg consum (inclusiv alimente/băuturi), având în vedere profilul de retail al grupului; sau un proiect din zona de infrastructură digitală, cum ar fi un centru de date (data center), în contextul extinderii diviziei IT a grupului. Context: dimensiunea grupului și planurile pe IT Grupul Schwarz este prezentat ca cel mai mare jucător din retailul european, cu afaceri anuale de peste 175 mld. euro, potrivit celor mai recente date publice citate de ZF. Grupul are și 23 de fabrici proprii de dulciuri, băuturi și patiserie în Germania (22) și Marea Britanie (1). Pe componenta IT, ZF notează că Schwarz Digits (divizia sub care operează grupul în zona digitală) „nu este în topul celor mai mari jucători europeni” și că nu este lider, așa cum a sugerat Bolojan, conform informațiilor publice. Totuși, grupul se extinde rapid și a anunțat investiții de 11 mld. euro în zona centrelor de date. În 22 mai 2025, Schwarz a comunicat că veniturile Schwarz Digits pe anul anterior au fost de 1,9 mld. euro. România: investitor major în retail și imobiliare, cu discuții anterioare despre producție locală În luna martie, Bolojan s-a întâlnit cu Gerd Chrzanowski , CEO-ul Schwarz Group, companie cu afaceri anuale de 175 mld. euro, echivalentul a aproape 45% din PIB-ul anual al României, potrivit ZF. Local, grupul deține trei retaileri alimentari din top 10: Lidl (lider după rezultatele din 2024), Kaufland (numărul 2) și La Cocoș (10). ZF mai arată că nemții sunt și printre cei mai mari proprietari imobiliari locali, cu proprietăți estimate la peste 20 mld. lei (4 mld. euro), și au în România și un centru de IT. La solicitarea ZF, reprezentanții Schwarz au confirmat întâlnirea din martie, dar au spus că nu comentează subiectele discutate, invocând caracterul confidențial al întâlnirii. Guvernul a comunicat atunci că discuțiile au vizat investiții în producția alimentară din România și promovarea producătorilor români pe piețele europene, fiind menționată și zona de IT. Ce urmează Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție exprimată public, fără detalii despre proiect. Pentru mediul de afaceri, relevanța va depinde de clarificarea rapidă a câtorva puncte: domeniul investiției (producție vs. infrastructură digitală), amplasamentul, dimensiunea și calendarul, respectiv dacă proiectul presupune facilități sau parteneriate cu statul. [...]
