Știri
Știri din categoria Companii
Cargus pariază pe o creștere de 18% în 2026, într-o piață de curierat care intră în faza de maturizare, unde diferența o face experiența clientului și extinderea livrărilor „out-of-home” (ridicare/expediere din puncte dedicate), potrivit Ziarul Financiar.
Compania, unul dintre cei mai mari jucători locali din curierat, a raportat venituri de 618 milioane lei în 2025, în creștere cu circa 9% față de anul anterior, conform datelor furnizate de Cargus. Pentru 2026, managementul estimează un avans de 18% față de 2025, în pofida unui an pe care îl descrie drept dificil.
Cargus indică o schimbare de accent în industrie: nu mai este suficientă livrarea rapidă, ci contează „întreaga experiență” – urmărirea coletului, controlul asupra livrării, posibilitatea de a modifica opțiunile și proximitatea unui punct de ridicare sau trimitere.
În răspunsurile oferite pentru anuarul „Cei mai mari jucători din economie”, CEO-ul Cargus, Belgin Bactali, leagă această evoluție de maturizarea pieței și de preferința consumatorilor pentru opțiuni flexibile.
„Consumatorii vor să aleagă când, unde şi cum primesc coletele, iar soluţiile out-of-home răspund foarte bine acestei schimbări.”
Estimarea de +18% pentru 2026 sugerează că operatorul mizează pe creștere într-un context mai puțin „exploziv” decât anii anteriori, în care competiția se mută tot mai mult în zona serviciilor și a rețelelor de puncte de ridicare/expediere. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre investiții sau ținte operaționale care să susțină această prognoză.
Recomandate
Symfonia Group își consolidează operațiunile din România prin integrarea Softeh Plus și NextUp într-o singură organizație, condusă de Roxana Epure , într-o mișcare care urmărește să accelereze implementarea la scară a capabilităților de inteligență artificială și cloud pe piața locală, potrivit Economica . Noua entitate deservește peste 30.000 de utilizatori activi zilnic din sectoare precum sănătate, farma, construcții, asigurări, producție și servicii. Consolidarea combină poziția Softeh Plus în healthtech – prezentă în 8 dintre cele mai mari 10 spitale private din România – cu expertiza NextUp în soluții cloud de ERP (planificarea resurselor întreprinderii) și salarizare, folosite de peste 6.000 de IMM-uri. De ce contează: o platformă unificată pentru scalarea AI și cloud Integrarea este prezentată ca o „platformă unificată” prin care capabilitățile de inteligență artificială dezvoltate la nivelul grupului pot fi implementate mai rapid și la scară largă în România. În același timp, portofoliul local include soluții cloud de ERP, salarizare și resurse umane, plus aplicații dedicate unor industrii, inclusiv una dintre cele mai importante platforme de healthtech din România, implementată în majoritatea marilor spitale private. În acest context, Symfonia mizează și pe un potențial de creștere al pieței: România este pe locul 25 din 27 în UE la adopția serviciilor cloud în mediul de afaceri, iar doar 24,9% dintre companii folosesc servicii cloud plătite, față de media UE de 52,7%, conform Eurostat (2025). Conducere și poziționare regională Roxana Epure preia conducerea noii organizații ca CEO Symfonia în România. La nivel de grup, CEO-ul Symfonia, Piotr Ciski, descrie România drept „un pilon strategic” în construirea unui „campion regional” în software bazat pe inteligență artificială, cu rădăcini în Europa Centrală. „România este un pilon strategic în construirea unui campion regional în software bazat pe inteligență artificială, cu rădăcini în Europa Centrală.” (Piotr Ciski, CEO Symfonia Group) „Astăzi, beneficiind de amploarea europeană a Symfonia și de capabilitățile sale de cloud și inteligență artificială, putem face toate acestea mai rapid și mai inteligent decât oricând.” (Roxana Epure, CEO Symfonia în România) Symfonia Group este una dintre principalele companii poloneze de software, cu sediul central la Varșovia, și sprijină peste 55.000 de companii și birouri de contabilitate din Europa Centrală cu soluții ERP, financiare, de salarizare și resurse umane. [...]
Apple pregătește o reorganizare majoră a funcției de design , după ce studioul intern a pierdut aproape toți designerii din era Jony Ive, iar influența echipei a scăzut puternic în ierarhia companiei, potrivit The Next Web , care citează o analiză a lui Mark Gurman de la Bloomberg. Publicația descrie o degradare treptată a rolului designului în Apple, până la punctul în care studioul de design industrial nu mai are „un loc real la masa executivă” și funcționează mai mult ca un „birou de servicii” pentru alte echipe. În acest context, viitorul CEO John Ternus ar pregăti o „zguduire” a organizației de design înainte să preia oficial conducerea companiei, pe 1 septembrie, când îl va înlocui pe Tim Cook. Cum a ajuns designul Apple din centru de putere în funcție de suport Declinul ar fi început în 2015, când Jony Ive s-a retras din managementul de zi cu zi pentru a deveni chief design officer, o schimbare pe care Apple a prezentat-o drept promovare, dar care ar fi accelerat erodarea culturii „design-first” asociate cu perioada Steve Jobs. Ive a părăsit Apple în 2019 și a fondat LoveFrom , firmă care, potrivit articolului, lucrează în prezent cu OpenAI. După o perioadă de tranziție, Evans Hankey a preluat conducerea designului industrial, însă Apple nu i-a oferit un loc în echipa executivă, un semnal că importanța designului scădea. Hankey raporta către Jeff Williams (director operațional), fără experiență de design — o alegere care, în lectura lui Gurman, arată schimbarea de priorități în era Cook. Când acordul de consultanță cu Ive s-a încheiat în 2022, Hankey a plecat la rândul ei, iar plecările s-au accelerat: aproape toți designerii din era Ive ar fi migrat către LoveFrom, și-ar fi deschis propriile studiouri sau s-ar fi retras. Articolul menționează, între alții, retragerea lui Bart Andre (în februarie 2024) și plecările lui Colin Burns, Peter Russell-Clarke și Shota Aoyagi în aceeași perioadă. Efecte operaționale: ritm mai lent al schimbărilor de design Materialul leagă direct slăbirea studioului de consecințe vizibile în produse: Apple ar fi continuat actualizările la timp, dar cu un ritm mai lent al redesignurilor și al schimbărilor majore de formă. Ca exemple, sunt indicate perioade lungi în care: iPhone-ul a arătat „în mare parte la fel” timp de aproximativ o jumătate de deceniu (până anul trecut, potrivit textului); Apple Watch, AirPods și Mac au păstrat în esență aceleași linii de design industrial circa un deceniu, cu excepții punctuale precum Watch Ultra și MacBook Neo. În logica articolului, o astfel de stagnare ar fi fost greu de imaginat în perioada Jobs–Ive, când redesignurile majore erau mai frecvente și aveau o greutate strategică mai mare. Ce promite John Ternus și de ce miza e mai mare decât „estetica” John Ternus — descris ca provenind din zona de inginerie de produs și design — ar fi preluat supravegherea grupului de design industrial la finalul lui 2025 și ar fi petrecut deja „considerabil timp” cu echipa. Într-o întâlnire internă, el le-ar fi spus angajaților: „Vom continua să ne concentrăm pe design, pentru că designul este esențial pentru ceea ce facem la Apple.” Din perspectiva lui Gurman, pasul următor ar fi recrutarea unui lider suficient de puternic pentru a reconstrui organizația și recâștigarea unui „loc real” în conducerea executivă — nu doar o soluție de continuitate. Articolul notează și că Apple a numit-o pe Molly Anderson vicepreședinte pentru design industrial (apărută pe pagina de leadership în martie 2026), însă Bloomberg susține că aceasta nu mai condusese o echipă înainte, iar compania ar fi preferat continuitatea în locul unei căutări extinse pentru „cel mai realizat” lider disponibil. În același timp, presiunea pe Ternus e amplificată de alte dosare: decalajul față de competitori în AI, acțiuni de aplicare a regulilor UE în baza Digital Markets Act și necesitatea de a livra un iPhone pliabil în septembrie, alături de gama obișnuită. Concluzia implicită a analizei: refacerea culturii de design este un proiect pe ani, dar Ternus are doar câteva săptămâni până la preluarea mandatului de CEO. [...]
Moartea lui Claude Guillemot, cofondator Ubisoft , lasă un gol în conducerea operațională a grupului : executivul, care era și director general adjunct responsabil cu operațiunile, a murit într-un accident aviatic în Franța, potrivit HotNews . Claude Guillemot, în vârstă de 69 de ani, se afla într-un avion de mici dimensiuni care s-a prăbușit vineri lângă orașul La Baule, pe coasta atlantică a Franței; în accident a murit și o a doua persoană. Ubisoft a confirmat decesul și a transmis, într-un comunicat, că este „profund îndurerată” de moartea cofondatorului și președinte al Guillemot Corp. Ce s-a întâmplat și ce se știe despre accident Potrivit unor surse citate de Le Figaro, Claude Guillemot își pilota propriul avion, un Cessna 421 , care s-a prăbușit vineri după-amiază într-un câmp de grâu, în apropierea aerodromului La Baule. El decolase de la Rennes și se îndrepta spre aerodromul unde, în acel weekend, urmau să se adune peste o sută de avioane. Primarul orașului La Baule, Franck Louvrier, a declarat presei că aeronava era în manevrele de aterizare când, potrivit martorilor, a virat brusc și s-a prăbușit. Relevanța pentru companie: rol în guvernanță și operațiuni Dincolo de statutul de cofondator, Guillemot avea o poziție executivă în grup: era membru al Consiliului de Administrație și director general adjunct responsabil cu operațiunile Ubisoft, ceea ce face ca dispariția sa să aibă o componentă directă de continuitate operațională și de guvernanță. Ubisoft a fost fondată în 1986 de Claude Guillemot împreună cu cei patru frați ai săi și a devenit una dintre cele mai mari companii de jocuri video din lume. El a condus și Guillemot Corporation, companie specializată în soluții audio sub marca Hercules și accesorii pentru jocuri sub marca Thrustmaster. [...]
Peste 1.400 de hoteluri pregătesc un proces colectiv care poate reduce comisioanele din turismul online , într-o dispută cu Booking ce riscă să schimbe raportul de forțe dintre platformele de rezervări și unitățile de cazare, potrivit Libertatea . Miza este în primul rând economică: hotelierii reclamă costurile ridicate ale intermedierii și vor nu doar compensații, ci și un precedent care să limiteze practicile considerate abuzive într-o piață dependentă de platforme. În paralel, presiunile de reglementare din Uniunea Europeană, prin Digital Markets Act (legea privind piețele digitale), au început să restrângă anumite clauze contractuale folosite de platforme. Ce reclamă hotelurile și ce bani spun că ar putea recupera În procesul colectiv, peste 1.400 de companii hoteliere contestă modelul de comisionare și condițiile impuse de platformă. Conform articolului, comisioanele practicate de marile platforme de rezervări (OTA – agenții de turism online) pornesc de la 15% și pot depăși, în anumite cazuri, 25% din prețul fiecărei camere. Calculele preliminare menționate indică faptul că hotelurile ar putea recupera până la 7,3% din comisioanele plătite de-a lungul anilor către Booking, ceea ce, în exemplele invocate, ar însemna „mii sau chiar zeci de mii de euro” pentru fiecare unitate de cazare. Clauza care a alimentat conflictul: „paritatea tarifelor” Principala nemulțumire este legată de clauzele de „paritate a tarifelor”, prin care hotelurile nu ar fi putut afișa pe propriile site-uri prețuri mai mici decât cele listate pe platformă. Efectul practic: limitarea discounturilor pentru clienții care rezervă direct și, implicit, menținerea dependenței de intermediar. Articolul plasează schimbarea de context în zona de reglementare, arătând că noile reguli europene încep să limiteze astfel de practici considerate anticoncurențiale. Cum se repoziționează hotelurile și ce ar putea vedea consumatorii Pe fondul acestui conflict, hotelurile își mută o parte din eforturi către canalele proprii: modernizează platformele de rezervare directă și oferă beneficii exclusive (precum mic dejun gratuit, spa sau check-out târziu) pentru clienții care evită intermediarii. În plus, turiștii sunt încurajați să rezerve direct, inclusiv prin contactarea recepției, cu promisiunea unor tarife mai avantajoase. Pentru consumatorul final, articolul indică un posibil efect: prețuri mai mici la rezervările directe și o competiție mai intensă între platforme și hoteluri, pe măsură ce puterea de negociere se „reechilibrează”. Efecte în piață: presiune și pe acțiunile Booking Libertatea notează că schimbarea de paradigmă a avut ecou și pe piețele financiare, unde investitorii privesc cu prudență noile dinamici, iar acțiunile Booking au resimțit presiunea incertitudinii. În același timp, analiștii citați în articol nu vorbesc despre dispariția platformei, ci despre o reechilibrare a puterii într-o industrie în care Booking rămâne un canal major de marketing și căutare. Materialul citează și publicația Mundiario , care descrie situația drept o „revoltă” ce ar putea sparge monopolul și rescrie regulile jocului în turismul mondial. [...]
Fotbaliștii de top își mută tot mai mult câștigurile în afaceri, nu doar în salarii , pe măsură ce fotbalul global intră într-o nouă etapă de monetizare, arată o analiză preluată de Economedia . Miza economică este dublă: sportivii își construiesc venituri care să funcționeze și după retragere, iar industrii precum ospitalitatea, fitnessul, tehnologia sau deținerea de cluburi atrag capital și notorietate dinspre vedetele terenului. Cupa Mondială 2026 este prezentată ca un catalizator al acestei tendințe, cu venituri estimate de FIFA la aproximativ 13 miliarde de dolari (aprox. 59,8 miliarde lei). În paralel, jucătorii devin „branduri” globale, iar averile lor sunt tot mai mult influențate de afaceri și contracte comerciale, nu doar de remunerația sportivă. De la salarii la participații și branduri proprii Potrivit unei analize Business Insider bazate pe date Forbes, Cristiano Ronaldo și Lionel Messi au depășit pragul de 1 miliard de dolari avere, într-un clasament care include salarii, contracte comerciale, afaceri și participații, dar exclude „majoritatea câștigurilor din investiții financiare”. Diferențele dintre sportivi sunt explicate, în această logică, de două variabile: contractele cu cluburile și succesul proiectelor dezvoltate în afara terenului. Cine sunt „miliardarii” și ce tip de afaceri fac Cristiano Ronaldo (41 de ani) a câștigat în ultimele 12 luni aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), din care 235 de milioane de dolari (aprox. 1,08 miliarde lei) provin din contractul cu Al-Nassr, iar restul din sponsorizări și afaceri. Averea sa este estimată la circa 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,52 miliarde lei). Economedia menționează, între altele, brandul CR7 (produse de consum), hoteluri în parteneriat cu Pestana (Lisabona, Madrid, Marrakech, New York), o rețea de fitness cu Crunch Fitness și cofondarea Insparya (clinici de transplant de păr). Lionel Messi are o avere estimată la aproximativ 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,06 miliarde lei) și venituri de circa 140 de milioane de dolari (aprox. 644 milioane lei) în ultimele 12 luni, împărțite aproape egal între sport și comercial. Mutarea la Inter Miami este descrisă ca o decizie financiară majoră, contractul incluzând beneficii comerciale și o opțiune de a deveni acționar. În 2026, Inter Miami a devenit cel mai valoros club din MLS, cu o valoare estimată de Forbes la 1,35 miliarde de dolari (aprox. 6,21 miliarde lei), iar aprecierea este relevantă pentru valoarea participației pe care Messi ar putea-o obține. În zona de business, sunt menționate MiM Hotels (operat de Meliá), colaborări comerciale (Adidas, Lay’s, Michelob Ultra, Lowe’s), plus extinderea în media și băuturi sportive (compania 525 Rosario și marca Mas+). Noua generație: mai multă tehnologie, mai puține imobiliare Pentru jucătorii mai tineri, direcția se schimbă: mai puține investiții în imobiliare și mai mult interes pentru tehnologie și active digitale, potrivit analizei citate. Kylian Mbappé (27 de ani) a câștigat aproximativ 95 de milioane de dolari (aprox. 437 milioane lei) în ultimul an, dintre care 70 de milioane de dolari (aprox. 322 milioane lei) din contractul cu Real Madrid. Prin Coalition Capital, a devenit în 2024 acționar majoritar la Stade Malherbe Caen și a investit în SailGP și în Sorare (platformă de colecționare digitală bazată pe blockchain). Erling Haaland a încasat aproximativ 80 de milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei) în ultimele 12 luni și este asociat cu o investiție în Norway Chess, proiect care urmărește dezvoltarea unui circuit internațional de șah mai atractiv comercial pentru sponsori și televiziuni. Vinícius Júnior a obținut venituri estimate la aproximativ 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) și, pe lângă contracte comerciale (Nike, Gatorade, Pepsi, EA Sports), a intrat într-un grup de investitori care a preluat pachetul majoritar al clubului portughez FC Alverca. De ce contează pentru economie Dincolo de spectacolul sportiv, modelul descris indică o profesionalizare a gestionării averilor: vedetele încearcă să transforme notorietatea în active și participații care pot crește în valoare în timp. Pentru piețe, efectul se vede în direcționarea capitalului către sectoare precum hoteluri, fitness, media, tehnologie și în special către deținerea de cluburi , unde câștigul potențial vine din aprecierea valorii, nu doar din fluxuri curente de numerar. [...]
DAN Air își extinde rețeaua spre Orientul Mijlociu și Caucaz, mizând pe rute noi și pe aprobări bilaterale , într-o mișcare care poate susține creșterea traficului și a veniturilor după avansul puternic raportat în 2024, potrivit Ziarul Financiar . Compania aeriană fondată de pilotul Dan Iuhas va introduce, de la 1 iulie, zboruri către trei destinații: Amman (Iordania), Erevan (Armenia) și Tbilisi (Georgia). Extinderea vine după ce operatorul a intrat anul trecut pe o rută rară pentru companiile europene: Damasc (Siria), unde a început să zboare din iunie, iar ulterior a adăugat Alep, care „devine de anul acesta destinaţie permanentă în programul de zbor”. Ținta: rol de „punte” între UE și regiuni cu conectivitate limitată Strategia declarată este poziționarea ca operator de legătură între Uniunea Europeană și Orientul Mijlociu și Caucaz. În acest sens, compania a solicitat aprobări de la autoritățile naționale pentru a fi desemnată operator de curse regulate în baza tratatelor bilaterale pentru destinații precum: Bagdad Baku Beirut Cairo Aceste aprobări sunt relevante operațional și comercial: desemnarea pe tratate bilaterale poate condiționa accesul la rute regulate, în funcție de acordurile dintre state și de drepturile de trafic disponibile. Creștere de trafic și venituri, pe fondul schimbării bazei operaționale DAN Air a transportat anul trecut circa 272.000 de pasageri, în creștere cu peste 30% față de anul anterior. La nivel financiar, în 2024 (ultimul an cu date publice), compania a raportat venituri de 176 milioane lei, în creștere cu 76% față de anul anterior, conform datelor Ministerului Finanțelor citate de publicație. Pe partea operațională, compania și-a început zborurile regulate de pe Aeroportul Internațional Ghimbav – Brașov, însă ulterior și-a mutat operațiunile pe Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău la finalul lui 2023. În prezent, DAN Air operează zboruri din Bacău și București. Context: de la ACMI la zboruri regulate sub marcă proprie Fondată în 2017 sub numele Just Us Air, compania a operat inițial zboruri în regim ACMI (Aircraft, Crew, Maintenance, Insurance – adică pune la dispoziție avionul, echipajul, mentenanța și asigurarea pentru alți operatori). Printre clienții menționați se numără Air Cote D’Ivoire, Jazeera Airways, Transavia, TUI, Air Moldova, Air Baltic, Air Serbia, Wizz Air și Anima Wings. În 2021, compania a devenit Dan Air și a trecut la operarea de zboruri regulate sub brand propriu. [...]
