Știri
Știri din categoria Companii
Cargus pariază pe o creștere de 18% în 2026, într-o piață de curierat care intră în faza de maturizare, unde diferența o face experiența clientului și extinderea livrărilor „out-of-home” (ridicare/expediere din puncte dedicate), potrivit Ziarul Financiar.
Compania, unul dintre cei mai mari jucători locali din curierat, a raportat venituri de 618 milioane lei în 2025, în creștere cu circa 9% față de anul anterior, conform datelor furnizate de Cargus. Pentru 2026, managementul estimează un avans de 18% față de 2025, în pofida unui an pe care îl descrie drept dificil.
Cargus indică o schimbare de accent în industrie: nu mai este suficientă livrarea rapidă, ci contează „întreaga experiență” – urmărirea coletului, controlul asupra livrării, posibilitatea de a modifica opțiunile și proximitatea unui punct de ridicare sau trimitere.
În răspunsurile oferite pentru anuarul „Cei mai mari jucători din economie”, CEO-ul Cargus, Belgin Bactali, leagă această evoluție de maturizarea pieței și de preferința consumatorilor pentru opțiuni flexibile.
„Consumatorii vor să aleagă când, unde şi cum primesc coletele, iar soluţiile out-of-home răspund foarte bine acestei schimbări.”
Estimarea de +18% pentru 2026 sugerează că operatorul mizează pe creștere într-un context mai puțin „exploziv” decât anii anteriori, în care competiția se mută tot mai mult în zona serviciilor și a rețelelor de puncte de ridicare/expediere. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii suplimentare despre investiții sau ținte operaționale care să susțină această prognoză.
Recomandate
Piața de curierat a crescut cu 15% în 2025, dar profitul s-a evaporat , iar consolidarea prin achiziții schimbă ierarhia: după preluarea Cargus, grupul Sameday ajunge lider la nivel agregat, deși atât Sameday, cât și Cargus au raportat pierderi, potrivit unei analize Economedia . Creștere de volum, dar marje sub presiune Cei mai mari 10 jucători din curierat au cumulat în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 5,84 miliarde lei (aprox. 1,168 miliarde euro), față de 5,07 miliarde lei în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de circa 15,2%. Problema este profitabilitatea: dacă în 2024 profitul cumulat al top 10 a fost 79,2 milioane lei, în 2025 rezultatul net cumulat a coborât ușor sub zero, la -587.000 lei. În paralel, numărul mediu de angajați a urcat cu aproximativ 7,3%, la 9.249 persoane. Consolidarea schimbă liderul: Sameday + Cargus trec peste Fan Courier La nivel de companii individuale, Fan Courier rămâne lider după cifra de afaceri și cel mai mare angajator din piață, cu venituri de aproape 1,55 miliarde lei (aprox. 309,9 milioane euro) și 3.950 de angajați în 2025. Însă, odată cu integrarea Cargus în grupul Sameday (Delivery Solutions), liderul „agregat” al pieței devine Sameday-Cargus, cu un avans de aproximativ 100 de milioane de euro față de Fan Courier, conform analizei. Primii trei jucători (Fan Courier, Sameday și Cargus) însumează circa 3,61 miliarde lei (aprox. 721,5 milioane euro), adică aproximativ 61,8% din cifra de afaceri totală a top 10. Cine face profit și cine pierde bani în top 10 Din primele 10 companii, șapte au fost pe profit în 2025, cu un profit cumulat de 137,5 milioane lei (aprox. 27,5 milioane euro). Liderul de profit rămâne Fan Courier, cu 55,85 milioane lei (aprox. 11,2 milioane euro), deși în scădere cu 21% față de 2024. CEO-ul și cofondatorul Adrian Mihai a pus scăderea profitabilității pe seama creșterii cheltuielilor (combustibil, salarii și taxe suplimentare). Pe zona de pierderi, trei companii au fost pe minus, cu o pierdere cumulată de aproximativ 138 milioane lei (aprox. 27,6 milioane euro), cele mai mari valori fiind la: Cargus : -80,59 milioane lei (aprox. -16,1 milioane euro) Sameday (Delivery Solutions) : -35,53 milioane lei (aprox. -7,1 milioane euro) FedEx : -22,00 milioane lei (aprox. -4,4 milioane euro) În același timp, GLS se evidențiază drept „câștigătorul discret” al anului: a avut cea mai mare creștere a cifrei de afaceri din top (+27%) și un profit de 40,12 milioane lei (aprox. 8 milioane euro), în creștere cu 47%. Ce urmează: presiunea pe costuri și integrarea rețelelor Datele din 2025 arată o piață care crește ca volum, dar în care costurile și investițiile apasă puternic pe marje. În acest context, integrarea Cargus în Sameday (tranzacție finalizată după avizul Consiliului Concurenței , cu condiții) devine un test operațional: capacitatea de a combina rețele, depozite și fluxuri de livrare va conta nu doar pentru poziția de lider, ci și pentru revenirea la profit într-o industrie în care, la nivelul topului, rezultatul net a ajuns practic la zero. [...]
Eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria de la 1 septembrie 2026 accentuează diferența de competitivitate față de România , care a majorat TVA la medicamente de la 9% la 11% în august 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza este economică: Ungaria produce anual medicamente de circa 3,4 mld. euro (aprox. 17 mld. lei), în timp ce România nu depășește 1–1,4 mld. euro (aprox. 5–7 mld. lei). Balanța comercială: Ungaria pe excedent, România pe deficit Diferențele se văd în comerțul extern. Ungaria este pe excedent la medicamente, în timp ce România rămâne pe deficit: importă de 6 mld. euro (aprox. 30 mld. lei) și exportă sub 2 mld. euro (aprox. 10 mld. lei), conform datelor prezentate în articol. În acest context, decizia Budapestei de a elimina complet TVA la medicamentele cu prescripție (care era de 5%) este un semnal de politică fiscală orientată spre costuri mai mici în lanțul de distribuție și, indirect, spre susținerea pieței locale. Ce explică avansul Ungariei în producția de medicamente În oglindă cu România, unde TVA la medicamente a crescut, explicația pentru dezvoltarea producției locale din Ungaria ține de politici publice și de piața muncii, spune Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, citat de publicație: facilități fiscale „flexibile” care au atras investitori și dezvoltarea resursei umane. Un exemplu de scară: Gedeon Richter Un reper al industriei ungare este Gedeon Richter, descrisă drept cea mai mare fabrică de medicamente din Ungaria, cu istorie din 1900. Compania este listată la Bursa de la Budapesta, iar guvernul maghiar are 5% din acțiuni. În 2025, grupul a avut o cifră de afaceri de 2,3 mld. euro (aprox. 11,5 mld. lei) și 6.000 de angajați doar în Ungaria. Prin comparație, în toată producția românească de medicamente sunt aproape 10.000 de angajați, potrivit articolului. Ce urmează Pe termen scurt, eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria, de la 1 septembrie 2026, poate amplifica avantajul competitiv al pieței vecine într-un sector în care România are deja deficit comercial semnificativ. Articolul nu oferă estimări privind impactul bugetar sau efectul în prețuri, astfel că amploarea consecințelor rămâne de urmărit după intrarea în vigoare a măsurii. [...]
Google își reconfigurează lanțul de aprovizionare pentru Pixel, urmărind să scoată producția din China până în 2027 , pe fondul tensiunilor SUA–China și al extinderii capacităților de fabricație în Vietnam și India, potrivit Mobile World Live . Mutarea ar viza nu doar smartphone-urile Pixel, ci și ceasurile și căștile wireless ale companiei. În paralel, Google ar fi transmis furnizorilor că țintește o creștere a livrărilor Pixel cu 8%–10% în acest an, de la circa 12 milioane de unități în 2025, conform Nikkei Asia , citată de publicație. De ce contează: reducerea expunerii la China și acces la ecosisteme deja construite Dacă planul se confirmă, Google ar deveni al doilea mare producător de smartphone-uri după Samsung care își mută complet producția în afara Chinei. Surse citate de Nikkei Asia susțin că Google ar avea o tranziție mai ușoară decât Apple, deoarece nu vinde telefoane Pixel pe piața chineză, ceea ce ar reduce riscurile comerciale și politice asociate ieșirii din China. Aceleași surse indică faptul că avansul în Vietnam ar fi „lin”, întrucât Samsung a construit acolo un ecosistem de furnizori pentru smartphone-uri pe care Google l-ar putea folosi. Efecte operaționale: negocieri mai dure cu furnizorii de memorie Separat, Mobile World Live notează că Google ar combina comenzile de cipuri de memorie pentru divizia de cloud și pentru smartphone-uri atunci când negociază cu Micron, Samsung și SK Hynix, pentru a-și întări poziția de cumpărător. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al etapelor de mutare sau despre ponderea producției care ar urma să fie alocată Vietnamului față de Indiei, dincolo de ținta generală „până în 2027”. [...]
Raiffeisen Bank România își extinde aplicația Smart Business cu o funcție de conectare la contabili și consultanți , prin „Liga Contabililor GatadeBusiness”, o inițiativă care urmărește să reducă timpul și fricțiunea operațională pentru antreprenori atunci când caută expertiză în contabilitate, fiscalitate și consultanță financiară, potrivit Raiffeisen Bank România . Inițiativa este disponibilă direct în aplicația Raiffeisen Smart Business și vizează o nevoie recurentă în rândul companiilor: identificarea rapidă a unor profesioniști contabili „de încredere”, care pot susține administrarea corectă și eficientă a firmei. „Contabilii sunt printre cei mai apropiați parteneri ai antreprenorilor. Le cunosc businessul, îi ajută să ia decizii mai bine fundamentate și sunt, de multe ori, punctul de legătură între antreprenori și soluțiile de care au nevoie pentru administrarea și dezvoltarea companiei.” — Ionuț Pătrăhău, Vicepreședinte, Divizia Antreprenori, Raiffeisen Bank România Ce se schimbă, practic, pentru antreprenori Banca poziționează Liga Contabililor ca un instrument de acces la expertiză relevantă pentru activitatea curentă și pentru decizii de dezvoltare. În comunicat sunt menționate explicit ariile în care ar trebui să ajute: organizarea proceselor financiare; respectarea obligațiilor fiscale; luarea unor decizii informate, cu sprijin de consultanță financiară. Ce câștigă contabilii și consultanții financiari Pentru profesioniștii din contabilitate și consultanță financiară, inițiativa este prezentată ca un „canal suplimentar de vizibilitate” în aplicația Raiffeisen Smart Business, cu acces la o comunitate activă de companii. Liga Contabililor este integrată în comunitatea GatadeBusiness, unde antreprenorii pot găsi, potrivit băncii, soluții financiare, servicii complementare, parteneri și instrumente digitale pentru activitatea de zi cu zi. În comunicat nu sunt oferite detalii despre criteriile de selecție a contabililor, modul de înscriere sau eventuale costuri/condiții de utilizare în aplicație. [...]
Tim Cook predă conducerea Apple pe 1 septembrie 2026, într-o tranziție care pune accent pe producție și lanțul de aprovizionare din SUA , potrivit Mobilissimo . După aproape 15 ani ca CEO, Cook va rămâne „executive chairman”, iar funcția de director general va fi preluată de John Ternus . Miza pentru companie nu este doar schimbarea de nume de pe ușă, ci continuitatea unei strategii operaționale: extinderea treptată a capacităților de producție și a rețelei de furnizori în Statele Unite, într-un moment în care presiunile politice și economice pentru „relocalizare” (mutarea unor etape de producție mai aproape de piața finală) rămân ridicate. Tranziția de la „CEO de produs” la „CEO de operațiuni” În material, Cook este descris ca un lider care nu a încercat să reproducă stilul lui Steve Jobs, ci a consolidat Apple ca organizație „mai greu de destabilizat”, cu disciplină de execuție și accent pe profit. Mobilissimo notează și reversul: o Apple uneori „excesiv de prudentă”, cu lansări percepute ca incrementaliste. Producția în SUA, piesa centrală a finalului de mandat Interviul invocat de Mobilissimo, acordat CBS News și realizat la Houston, are loc în contextul deschiderii unui „ Advanced Manufacturing Center ” de aproximativ 20.000 de picioare pătrate (aprox. 1.860 mp), destinat instruirii companiilor, angajaților și studenților în producție avansată. În aceeași locație ar urma să fie produse servere pentru inteligență artificială, iar până la finalul lui 2026 Apple ar urma să înceapă acolo și producția de Mac mini în SUA. Publicația mai menționează un angajament de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru cheltuieli și investiții în SUA pe patru ani, printr-un program care include parteneri precum Corning, TSMC, Texas Instruments, GlobalFoundries, Broadcom și Amkor, subliniind că nu este vorba despre bani investiți exclusiv în fabrici Apple, ci într-un lanț extins de furnizori. Ce urmează după 1 septembrie John Ternus devine CEO de la 1 septembrie 2026, în timp ce Tim Cook rămâne executive chairman, cu implicare inclusiv în relația cu factorii politici. Mobilissimo prezintă această schimbare ca o retragere controlată, în linie cu stilul lui Cook: tranziții „fără zgomot”, cu accent pe continuitate operațională, nu pe rupturi spectaculoase. [...]
Băuturile cola locale au rămas o nișă viabilă, deși Coca-Cola domină global , iar unele branduri lansate chiar în comunism continuă să se vândă și astăzi, arătând că rețetele „adaptate” și identitatea locală pot susține afaceri pe termen lung într-o piață ultra-concurențială, potrivit G4Media . Materialul pornește de la ideea că prezența aproape universală a Coca-Cola nu a eliminat rivalii regionali. Dimpotrivă, în mai multe țări au apărut băuturi de tip cola fie prin inițiative ale statului, fie prin antreprenoriat privat, cu poziționări diferite față de „cola clasică”. De ce contează pentru companii: diferențierea de produs ține loc de buget Selecția prezentată de G4Food indică o strategie recurentă pentru jucătorii mici: diferențierea prin rețetă și poveste, nu prin forță de distribuție sau bugete de marketing comparabile cu ale multinaționalelor. În loc să copieze strict profilul standard, unele rețete includ ingrediente neobișnuite pentru segment: plante medicinale; măceșe; ghimbir; citrice rare; prebiotice (ingrediente care susțin flora intestinală). Această abordare mută competiția din zona „preț și volum” către „gust distinct și identitate”, ceea ce poate susține loialitatea pe piețe locale, chiar și atunci când liderul global este omniprezent. România: Quik Cola a existat, dar a dispărut În cazul României, articolul notează că pe piață s-a vândut Quik Cola, însă produsul nu mai este disponibil în prezent. Textul nu oferă detalii despre perioada exactă, producător sau motivele retragerii, astfel că nu se poate concluziona din sursă dacă ieșirea a fost cauzată de distribuție, cerere, costuri sau concurență. În ansamblu, mesajul economic al selecției este că segmentul băuturilor de tip cola rămâne deschis pentru formule locale, dar supraviețuirea depinde de o diferențiere credibilă și de capacitatea de a rămâne relevant în timp, nu doar de a replica liderul global. [...]
