Știri
Știri din categoria Companii
British American Tobacco taie circa 20% din forța de muncă globală, într-un program de automatizare și reducere de costuri care ridică semne de întrebare și pentru operațiunile din România, unde compania avea aproape 3.000 de angajați la finalul anului trecut, potrivit Biziday.
British American Tobacco (BAT) a anunțat că va elimina 5.500 de locuri de muncă și va transfera alte 3.500 de posturi către companii partenere. În total, măsurile vizează aproximativ 9.000 de angajați, echivalentul a aproape 20% din forța de muncă globală a grupului. Nu este clar în ce măsură vor fi afectați și angajații din România.
Restructurarea face parte din programul „Fit2Win”, prin care BAT urmărește simplificarea operațiunilor, reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței, inclusiv prin automatizare și utilizarea inteligenței artificiale.
Compania estimează economii suplimentare de aproape 700 de milioane de euro pe an până în 2028, peste ținta de 580 de milioane de euro pe care și-a propus deja să o economisească până în 2027.
În România, BAT este prezentă prin:
Conform datelor de pe site-ul companiei, BAT avea la finalul anului trecut aproape 3.000 de angajați și în România, însă anunțul nu detaliază dacă și câte posturi locale ar putea intra în zona de concedieri sau externalizări.
Concedierile și externalizarea vor afecta toate piețele în care BAT operează, cu excepția Statelor Unite (cea mai mare piață a companiei). Grupul spune că majoritatea angajaților vizați au fost deja informați, iar în unele țări continuă consultările cerute de legislația locală.
Directorul general al BAT, Tadeu Marroco, a spus că transformarea urmărește o companie „mai agilă, mai disciplinată din punct de vedere al costurilor și mai bine pregătite tehnologic” și că angajații afectați vor primi sprijin în procesul de restructurare.
În urma anunțului, acțiunile BAT au scăzut cu peste 1% la bursa din Londra.
Recomandate
Peste 6.700 de firme și-au suspendat activitatea în primele patru luni din 2026 , un semnal de presiune operațională care se vede cel mai puternic în marile centre economice și în câteva județe cu accelerări peste medie, potrivit datelor prezentate de Economica . Bucureștiul a avut cele mai multe suspendări de activitate: 835 de companii, în creștere cu 10,01% față de perioada ianuarie–aprilie 2025. Urmează Cluj (399, în scădere cu 2,92%), Bihor (360, +19,6%), Iași (350, +16,28%), Brașov (282, +6,42%), Timiș (268, +7,2%) și Sibiu (266, +0,38%). Unde se văd cele mai mari schimbări La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în Giurgiu (32, -43,86% față de primele patru luni din 2025), Tulcea (33, -36,54%), Ialomița (33, -25%), Brăila (39, -26,42%), Covasna (48, +11,63%) și Caraș-Severin (53, +39,47%). Ca dinamică, cele mai mari creșteri ale numărului de suspendări au fost raportate în Caraș-Severin (+39,47%), Teleorman (+23,91%) și Ilfov (+21,33%). Cele mai mari scăderi au fost în Giurgiu (-43,86%), Tulcea (-36,54%) și Vrancea (-31,82%). Domeniile cele mai afectate Pe sectoare, cele mai multe suspendări s-au înregistrat în: comerț cu ridicata și cu amănuntul: 582 (-43,66%); activități profesionale, științifice și tehnice: 244 (-41,2%); transport și depozitare: 227 (-40,89%). Situația din aprilie În aprilie 2026 au fost consemnate 1.362 de suspendări de activitate, cele mai multe în București (169) și în județele Cluj (84), Bihor (77), Brașov (76) și Iași (70). Datele sunt atribuite Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) , conform informațiilor preluate și de Economedia, care citează Agerpres . [...]
Un proces colectiv în SUA acuză Samsung, SK Hynix și Micron că au restrâns intenționat oferta de DRAM, într-un moment în care prețurile au ajuns la maxime istorice , potrivit IT之家 . Plângerea a fost depusă de consumatori americani la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei , pe fondul unei piețe descrise ca fiind în continuare „cerere peste ofertă”. Acțiunea în instanță (dosar „3:26-cv-06345”) susține că cei trei mari furnizori ar fi limitat artificial livrările de cipuri de memorie DRAM pentru a crea o penurie și a împinge prețurile în sus, în detrimentul consumatorilor. În paralel, în industrie există percepția că scumpirile ar putea continua și că finalul ciclului de creștere nu este aproape. De ce contează: riscul juridic nu schimbă, deocamdată, dinamica prețurilor În pofida procesului, publicația notează că, cel puțin în acest stadiu, prețurile DRAM nu vor înceta să crească doar din cauza depunerii plângerii, iar cererea ar urma să rămână peste ofertă „în următorii ani”. Cu alte cuvinte, chiar dacă litigiul adaugă presiune reputațională și juridică asupra producătorilor, nu există încă un semnal că piața se va reechilibra rapid. Context: acuzații similare au mai existat, cu sancțiuni în trecut IT之家 amintește că Samsung și alți furnizori au mai fost acuzați de manipularea prețurilor la DRAM în urmă cu peste 20 de ani. În 2005, Departamentul de Justiție al SUA a sancționat Samsung cu o amendă penală de 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru manipularea prețurilor la memorie în perioada aprilie 1999 – iunie 2002. Deznodământul actualului proces rămâne incert, iar efectele economice imediate asupra pieței DRAM sunt, deocamdată, limitate la nivelul de risc și la potențiale costuri juridice, nu la o corecție a prețurilor. [...]
Costurile Apple cu memoria pentru iPhone urcă spre 200 de dolari, erodând o sursă de marjă care ani la rând a alimentat profitabilitatea companiei , potrivit unei analize publicate de Wccftech . Schimbarea vine pe fondul presiunii din lanțul de aprovizionare, unde „hiperscalatorii” din zona de inteligență artificială ar fi împins Apple într-o poziție mai slabă la negociere. În 2023–2024, Apple ar fi plătit, de regulă, aproximativ 17 dolari (aprox. 78 lei) pentru 8GB LPDDR5X (memorie RAM mobilă) și încă 22 de dolari (aprox. 101 lei) pentru un modul de stocare flash de 256GB, adică un total de 39 de dolari (aprox. 179 lei) pentru componentele de memorie. În același timp, compania percepea în jur de 99 de dolari (aprox. 455 lei) pentru trecerea la un nivel superior de stocare, ceea ce îi lăsa spațiu consistent de marjă pe opțiunile de configurare. Pentru viitorul iPhone 18 Pro , publicația estimează însă o creștere abruptă a costurilor: Apple ar urma să plătească aproximativ 145 de dolari (aprox. 667 lei) pentru 12GB DRAM și 51 de dolari (aprox. 235 lei) pentru un modul flash de 256GB. Totalul ajunge astfel la 196 de dolari (aprox. 902 lei), de circa cinci ori peste nivelul indicat pentru 2023–2024. De ce contează: presiune directă pe marje și pe politica de preț Wccftech susține că „trenul” de marjă asociat memoriei s-a încheiat „în toate scopurile practice”, iar acest lucru ar explica reacții recente ale companiei: majorări de preț „pe linie” pentru Mac, iPad și Vision Pro. În același timp, analiza afirmă că Apple ar fi cerut administrației Trump să ridice interdicția pentru producătorul chinez de DRAM CXMT, în încercarea de a-și lărgi opțiunile de aprovizionare. În context, publicația notează și că directorul general Tim Cook ar fi acceptat o reducere de 40% a remunerației, ca parte a măsurilor de reducere a costurilor. „Ajutorul” din China nu este garantat Chiar dacă o eventuală relaxare a restricțiilor ar avea loc, Wccftech avertizează că CXMT ar putea să nu fie o soluție completă pentru Apple, deoarece China ar prioritiza propria dezvoltare de infrastructură pentru inteligență artificială, ceea ce ar putea împinge Apple mai jos pe lista de priorități. Publicația mai precizează că un citat vehiculat într-o postare pe X, folosit în articol ca ilustrare a situației, „nu este” al directorului general al Micron, deși ar surprinde „esența” problemei: Apple nu ar fi obișnuită să fie tratată ca un client cu prioritate redusă în lanțul de aprovizionare. [...]
Întârzierile și problemele de durabilitate ale motorului GE9X blochează practic programul Boeing 777X , fără alternativă de propulsie , arată o analiză Jalopnik . Miza este una operațională și financiară: 777X este deja mult întârziat, iar motorul – cel mai mare turbofan comercial construit – a generat o serie de dificultăți tehnice care au împins costurile și calendarul proiectului. GE9X, dezvoltat de General Electric pentru Boeing 777X, are un ventilator frontal cu diametrul de 134 de inch (aprox. 3,4 metri), aproape cât diametrul fuselajului unui Boeing 737. Motorul poate produce până la 134.300 de livre-forță de tracțiune (thrust), potrivit sursei. De ce dimensiunea motorului a devenit o problemă operațională Eficiența unui turbofan este legată de „raportul de bypass” (cantitatea de aer care ocolește miezul motorului față de cea care trece prin el). Pentru a obține un raport de bypass de 10:1, GE a mers pe un ventilator uriaș, iar asta a adus efecte secundare pe care motoarele mai mici nu le au în aceeași măsură. Jalopnik notează că, din cauza diametrului foarte mare, vârfurile celor 16 pale din fibră de carbon ajung la viteze supersonice chiar și la turații relativ mici, ceea ce amplifică forțele centrifuge și vibrațiile. Modificări de design, greutate mare și software specializat Dimensiunea nacelei (carcasa motorului) a creat o problemă de gardă la sol, iar Boeing a fost nevoit să proiecteze 777X cu tren de aterizare mai înalt și o montare specială pe aripă, pentru a evita atingerea pistei. Greutatea este un alt factor: GE9X depășește 21.000 de livre (aprox. 9,5 tone), în pofida utilizării fibrei de carbon și a unor componente realizate prin imprimare 3D. Masa mare înseamnă inerție ridicată la rotație – motorul are nevoie de multă energie pentru a accelera ventilatorul și de și mai multă pentru a-l încetini – iar sursa menționează necesitatea unui software specializat pentru ca avionul să funcționeze optim. Crăpături, aeronave stocate și „chirurgie” pe circa 30 de avioane Cea mai vizibilă consecință practică este că Boeing ar efectua intervenții pe aproximativ 30 de aeronave stocate, după ce a început să construiască fuselaje 777X înainte de certificare, rezultând o flotă de avioane „tehnic depășite” aflate la Paine Field , potrivit articolului. Problemele punctuale menționate: în 2024, flota de test a fost consemnată la sol după ce inspectorii au găsit „thrust links” (elemente structurale care fixează motorul de aripă) cu fisuri; la începutul lui 2026, a fost identificată o nouă problemă de durabilitate: o fisură în „mid-seal” (o etanșare intermediară între treptele turbinei), care nu ar fi rezistat presiunilor și temperaturilor din miezul motorului. Costul întârzierilor: ani pierduți și peste 15 miliarde de dolari Boeing 777X trebuia să intre în serviciu în 2020, dar este acum programat pentru 2027, conform sursei. Jalopnik indică un cost de dezvoltare de peste 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei) până în prezent, ceea ce plasează campania de certificare printre cele mai scumpe din istoria aviației. Întârzierea lovește și General Electric, dar și Boeing, pentru că 777X este proiectat în jurul GE9X și nu are „plan B”: spre deosebire de 777-ul original, oferit cu motoare de la mai mulți producători, 777X va avea GE9X ca singură opțiune. Consecința, în logica sursei, este că orice problemă de durabilitate a motorului poate opri întregul program. Jalopnik menționează și anulări de comenzi, inclusiv 15 aeronave 777X de la Etihad Airways. De ce Boeing și GE merg mai departe Argumentul economic rămâne consumul: când GE9X va intra în serviciu cu clientul de lansare Lufthansa, în 2027, ar urma să aducă o îmbunătățire de 10% a consumului de combustibil față de GE90, potrivit sursei. Într-o industrie cu marje mici, această diferență poate conta, însă analiza concluzionează că pariul tehnologic crește odată cu dimensiunea motorului. [...]
DJI neagă orice scumpire a întregii game cu 3–8% de la 15 iulie 2026 , după ce în piață au circulat zvonuri privind o ajustare de prețuri care ar fi urmat să intre în vigoare la jumătatea lunii viitoare, potrivit iThome . Compania spune că informația este falsă și că nu există un plan de majorare. Conform publicației, zvonul susținea că toate produsele DJI ar urma să fie „reprețuite” începând cu 15 iulie 2026, cu o creștere între 3% și 8%. DJI a transmis, însă, că „mesajul nu este adevărat, este doar un zvon”, iar prețurile oficiale recomandate rămân stabile. De ce contează: presiunea pe stocuri alimentează speculațiile, nu o schimbare de preț iThome notează că, în paralel cu aceste zvonuri, mai multe produse DJI au ajuns recent în situații de cerere peste ofertă pe platformele de comerț electronic, ceea ce poate amplifica așteptările de scumpire în rândul consumatorilor. Publicația amintește și un exemplu recent: Osmo Pocket 4P a fost pus în vânzare pe 23 iunie, la un preț de pornire de 3.799 yuani. Mulți cumpărători care au încercat să comande imediat au constatat că stocurile s-au epuizat rapid pe mai multe canale. Context operațional: DJI spune că a mărit semnificativ aprovizionarea și a vizat revânzarea speculativă În același context, DJI a indicat că primul lot de stocuri pentru produsul menționat a fost mai mare de aproape 10 ori față de generația anterioară și că a „identificat” o parte dintre grupurile implicate în revânzare speculativă; poliția ar fi luat măsuri penale împotriva unor persoane din astfel de grupuri, potrivit informațiilor redate de iThome. Pentru piață, mesajul cheie rămâne că DJI nu confirmă nicio ajustare generală de prețuri, iar eventualele dificultăți de achiziție țin, cel puțin în acest moment, de disponibilitatea produselor, nu de o schimbare oficială a politicii de preț. [...]
CEO-ul Epic Games susține că industria jocurilor nu poate fi monopolizată , iar ieșirea din actuala perioadă de turbulențe ar depinde mai degrabă de interoperabilitate între platforme decât de „războaie” pentru cote de piață, potrivit iThome . Într-un context în care veniturile industriei cresc, dar costurile de dezvoltare pentru jocurile de tip AAA rămân ridicate și sunt așteptate noi valuri de concedieri la marile divizii de gaming, Tim Sweeney propune conectarea ecosistemelor Sony, Microsoft și ale altor jucători mari. Declarațiile au fost făcute în timpul Unreal Fest, într-un interviu acordat publicației PC Gamer (citată de iThome). Sweeney a argumentat că niciun actor nu are capacitatea de a controla complet piața, enumerând explicit Sony, Microsoft, Valve, Apple și Google. „Acum este deja foarte clar că nimeni nu va ajunge să monopolizeze complet industria jocurilor. Sony nu poate, Microsoft nu poate, Valve nu poate, Apple nu poate, Google nu poate.” De ce contează: o schimbare de accent, de la controlul ecosistemului la conectare Mesajul lui Sweeney vine pe fondul unei presiuni operaționale crescute în industrie: costuri mari pentru producțiile de top și ajustări de personal la platformele majore. În acest cadru, CEO-ul Epic susține că soluția nu este restrângerea activității și concedierile ca răspuns principal, ci „legarea” mai strânsă a platformelor și comunităților. În logica sa, chiar și companii cu poziții dominante pe segmente-cheie (inclusiv Apple și Google, pe distribuția mobilă) nu pot „închide” piața în jurul propriilor reguli, ceea ce ar face cooperarea mai valoroasă decât competiția de tip „ecosistem închis”. „ Team Open ”: interoperabilitate între jocuri și economii digitale Sweeney a reluat și inițiativa „Team Open”, descrisă ca un demers de a conecta jocuri și sisteme economice (monede, bunuri digitale, mecanisme comerciale) între dezvoltatori diferiți. iThome notează că, în opinia lui, atitudinea Microsoft și Sony s-ar fi schimbat după ce industria a intrat într-o perioadă mai dificilă: de la dorința de a controla întregul ecosistem, spre o disponibilitate mai mare pentru colaborare. Tot în acest registru, Sweeney a transmis un semnal de deschidere inclusiv către Valve, competitor important pe PC, afirmând că ar fi dispus să ajute compania să valorifice noi oportunități. [...]
