Știri
Știri din categoria Companii
Bolt Food România a crescut cifra de afaceri cu aproape 50% în 2025, într-un an marcat de presiune economică și consum prudent, potrivit Forbes România. Compania a mizat pe o strategie orientată spre „România reală” a industriei, cu accent pe restaurantele locale și pe menținerea accesibilității serviciului.
Într-un context în care costurile au crescut pe tot lanțul, iar valoarea medie a comenzii a urcat cu peste 10 lei față de 2024, Bolt Food a ales să nu transfere integral presiunea către parteneri. Contribuția restaurantelor a fost menținută la același nivel, iar investițiile proprii au vizat păstrarea unui serviciu competitiv, fără distorsiuni în piață.
Potrivit companiei, performanța operațională a rămas stabilă:
Alexandra Dinovici, general manager Bolt Food România, afirmă că o parte importantă din creștere a venit din segmentul restaurantelor mici și medii, mai expuse la volatilitatea economică. În 2025, platforma a ajuns în peste 40 de orașe și și-a consolidat poziția în centre precum Cluj, Constanța, Brașov, Craiova și Iași.
Extinderea a fost dublată de aproape dublarea numărului de restaurante listate, inclusiv unități care nu activaseră anterior în livrări. În paralel, compania a accelerat adopția abonamentului Bolt Plus, care oferă beneficii recurente în zona de transport și livrare, stimulând frecvența comenzilor.
Pentru 2026, România rămâne o piață strategică. Direcțiile anunțate sunt:
Mesajul companiei este că livrarea de mâncare poate rămâne un serviciu de zi cu zi chiar și într-un climat economic dificil, dacă este construit pe eficiență operațională și parteneriate sustenabile.
Recomandate
Uber revine în România cu serviciul de livrare mâncare, la șase ani după retragere , în cadrul unui plan de extindere în șapte noi piețe europene, potrivit HotNews.ro , care citează Financial Times . Compania americană mizează pe relansarea diviziei de „delivery” pentru a genera venituri brute suplimentare de 1 miliard de dolari în următorii trei ani. România, alături de Cehia și Grecia, se află printre țările unde Uber va reintroduce serviciul, după ce în 2020 a decis să închidă Uber Eats pe mai multe piețe considerate neperformante. Atunci, compania explica faptul că aceste operațiuni reprezentau doar 1% din veniturile totale ale serviciului, dar generau 4% din pierderi. Noua strategie include și lansări în Austria, Danemarca, Finlanda și Norvegia. Susan Anderson, șefa globală a departamentului de livrări la Uber, a declarat pentru Financial Times că este momentul ca firma să „ridice ștacheta” și să ofere mai multă valoare într-o piață extrem de competitivă. Contextul revenirii Între timp, piața românească de livrări a fost dominată de jucători precum: Wolt Bolt Food Glovo Bringo Revenirea Uber are loc într-un context în care marile companii tehnologice își consolidează pozițiile pe segmentul livrărilor alimentare, o piață estimată la miliarde de euro la nivel european. Recent, Uber a anunțat și achiziția diviziei de livrări a companiei turce Getir, pentru a-și întări prezența în Turcia. Decizia marchează o schimbare de abordare față de 2020, când compania anunța că își concentrează resursele doar pe piețele de top. De această dată, România este inclusă în planurile de creștere, semn că piața locală este considerată din nou atractivă pentru expansiune. [...]
Peste 5.400 de firme au fost dizolvate în ianuarie 2026, cu 47% mai multe față de anul trecut , potrivit unei analize publicate de Profit.ro , pe baza datelor Registrului Comerțului, care indică o deteriorare accentuată a climatului economic încă din prima lună a anului. În perioada 1–31 ianuarie 2026, la nivel național au fost înregistrate 5.403 dizolvări, față de 3.670 în ianuarie 2025. Totodată, 2.046 de firme și-au suspendat activitatea, în creștere cu aproape 20% de la un an la altul. Numărul profesioniștilor intrați în insolvență a ajuns la 529, cu 36,69% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Unde se resimte cel mai puternic șocul București : 998 dizolvări (+50,30%) și 255 suspendări (+34,21%); 108 insolvențe. Constanța : 291 dizolvări (+75,30%); insolvențele au crescut de la 3 la 16 cazuri (+433,33%). Cluj : 273 dizolvări (+52,51%) și 38 insolvențe (+22,58%). Galați : 160 dizolvări (+138,81%) și o explozie a suspendărilor (+166,67%), alături de o creștere puternică a insolvențelor (+162,50%). La capitolul radieri, care marchează dispariția definitivă a firmelor, totalul național a fost de 6.312 în ianuarie 2026, relativ stabil față de anul trecut. Totuși, în București radierile au urcat cu aproape 10%, iar în Galați cu peste 166%. Sectoarele cele mai afectate Comerțul conduce în valori absolute, cu 1.021 dizolvări pe vechea clasificare CAEN 2008. Pe noua clasificare CAEN 2025, creșterea este mult mai abruptă. În IT și telecomunicații, dizolvările au urcat de la 10 la 114 firme, un avans de peste 1.000%, iar suspendările au crescut cu peste 400%. Construcțiile au raportat 393 dizolvări și 79 insolvențe, în ușoară creștere. Consultanții citați de sursa menționată pun situația pe seama scăderii vânzărilor în volum, a inflației, creșterii costurilor operaționale, majorării taxelor și a salariului minim, dar și a accesului mai dificil la finanțare. Potrivit lui Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, multe companii au amânat restructurarea și au acumulat datorii, într-un context economic care continuă să se deterioreze. [...]
Acționarii Apple au respins auditul privind dependența de China , menținând poziția conducerii companiei în fața unei propuneri considerate prea intruzive, potrivit relatărilor din Reuters . Decizia a fost luată în cadrul adunării anuale virtuale din 24 februarie 2026, condusă de directorul general Tim Cook . Propunerea, denumită „China Entanglement Audit”, a fost înaintată de National Legal and Policy Center (NLPC), un think tank conservator american. Inițiatorii au solicitat un raport independent și detaliat privind riscurile financiare și operaționale generate de expunerea Apple la China. Argumentele au vizat: dependența de lanțul de aprovizionare dominat de furnizori precum Foxconn; riscul unor tarife vamale americane ridicate; tensiunile geopolitice și posibile restricții tehnologice; impactul asupra marjelor de profit și stabilității pe termen lung. China generează aproximativ 20% din veniturile globale ale Apple și rămâne un centru esențial pentru producție, în pofida eforturilor recente de diversificare către India și Vietnam. Consiliul de administrație al Apple a recomandat respingerea propunerii, argumentând că societatea oferă deja informații ample în documentele depuse la autoritatea americană de reglementare a pieței de capital și că un audit suplimentar ar fi „prea prescriptiv” și costisitor. Conducerea a susținut că riscurile sunt monitorizate prin mecanisme interne și că flexibilitatea managerială nu trebuie limitată prin obligații suplimentare de raportare, potrivit Finance Yahoo . Rezultatul votului a confirmat poziția oficială a companiei: propunerea a fost respinsă cu o majoritate clară. În același timp, acționarii au aprobat pachetele de compensații executive, realegerea consiliului de administrație și reconfirmarea auditorului extern. Pe termen scurt, decizia menține strategia actuală a Apple , fără obligații suplimentare de transparență privind operațiunile din China. Pe termen lung, însă, subiectul rămâne sensibil, în contextul tensiunilor comerciale dintre SUA și China și al eventualelor politici protecționiste care ar putea afecta costurile de producție și prețurile produselor companiei. [...]
Apple va produce viitorul Mac mini în SUA, într-o nouă fabrică din Houston , extinzându-și capacitățile de producție pe fondul presiunilor politice pentru readucerea industriei pe teritoriul american. Anunțul a fost făcut pe 24 februarie 2026, cu o zi înaintea discursului privind Starea Națiunii, iar detaliile au fost publicate de AppleInsider . Noua unitate va funcționa în cadrul campusului Apple din Houston, Texas, unde compania asamblează deja servere pentru inteligență artificială destinate centrelor sale de date. Potrivit informațiilor prezentate, spațiul actual va fi extins, urmând ca amprenta campusului să se dubleze. Producția Mac mini ar urma să înceapă spre finalul anului 2026. Directorul general Tim Cook a declarat că Apple „este profund angajată în viitorul producției americane” și că extinderea din Houston marchează un pas important în această direcție. În paralel, compania va deschide aici și un Centru Avansat de Producție, cu o suprafață de aproximativ 1.860 de metri pătrați, destinat formării practice a studenților, angajaților furnizorilor și altor companii. Programul va include instruire în procesele de fabricație utilizate de Apple, cu accent pe automatizare și inteligență artificială. Ce presupune investiția din Houston extinderea facilității existente și construirea unei noi linii pentru Mac mini; continuarea producției de servere pentru inteligență artificială; lansarea unui centru de formare profesională; finalizarea lucrărilor și demararea producției până la sfârșitul lui 2026. Anunțul este considerat un câștig simbolic pentru administrația președintelui Donald Trump, care a susținut constant relocalizarea producției în SUA, în special pentru iPhone. Totuși, Mac mini are volume de vânzări mult mai reduse comparativ cu iPhone, estimate la aproximativ un milion de unități anual la nivel global. Deși inițiativa marchează un pas concret spre extinderea producției americane, mutarea asamblării iPhone în SUA rămâne improbabilă pe termen scurt. Oficialii Apple au subliniat în trecut că infrastructura de formare profesională și nivelul de specializare al forței de muncă din SUA nu sunt încă suficiente pentru producția la scară largă a iPhone, fără un grad ridicat de automatizare. Extinderea din Houston pare să fie rezultatul unei planificări începute cu câțiva ani în urmă, având în vedere durata obținerii autorizațiilor și amenajării facilităților. În acest context, producția Mac mini în SUA reprezintă mai degrabă un pas incremental decât o schimbare majoră de strategie industrială pentru Apple. [...]
IMM-urile românești au potențial de creștere, dar accesul la finanțare rămâne principala frână , afirmă Mihai Constantinescu , reprezentant al Amundi Asset Management , într-un interviu acordat platformei Termene.ro . Potrivit acestuia, fără soluții mai eficiente de creditare și investiții de capital, dezvoltarea segmentului antreprenorial autohton va rămâne sub potențial. Constantinescu subliniază că România are un ecosistem antreprenorial dinamic, însă companiile mici și mijlocii întâmpină dificultăți în atragerea finanțării, fie prin credite bancare, fie prin piața de capital. Lipsa capitalului limitează investițiile în extindere, tehnologie și internaționalizare, domenii esențiale pentru consolidarea competitivității. Unde este blocajul Printre principalele probleme identificate: acces limitat la finanțare pe termen lung; costuri ridicate ale creditării; nivel redus de capitalizare al multor firme; utilizarea insuficientă a pieței de capital ca alternativă la creditul bancar. Reprezentantul Amundi arată că, în comparație cu alte economii europene, IMM -urile românești sunt mai dependente de autofinanțare și mai puțin integrate în mecanismele moderne de finanțare, cum ar fi fondurile de investiții sau listările pe bursă. Rolul pieței de capital Un alt punct evidențiat este nevoia dezvoltării pieței de capital locale, astfel încât companiile să aibă acces la surse diversificate de finanțare. Creșterea numărului de emitenți și a lichidității ar putea contribui la reducerea presiunii asupra creditării bancare și la stimularea investițiilor. În opinia lui Mihai Constantinescu , soluția nu constă doar în disponibilitatea capitalului, ci și în îmbunătățirea cadrului instituțional și a educației financiare, astfel încât antreprenorii să înțeleagă și să utilizeze instrumentele existente. Potențial versus realitate Deși economia României a înregistrat o dinamică pozitivă în ultimii ani, decalajele structurale persistă. IMM-urile reprezintă o parte semnificativă din numărul total de companii și din ocuparea forței de muncă, însă contribuția lor la valoarea adăugată și la exporturi poate fi amplificată printr-un acces mai bun la finanțare. Mesajul central al analizei este clar: potențialul există, însă transformarea lui în creștere sustenabilă depinde de rezolvarea blocajelor din zona finanțării. [...]
SkyShowtime majorează prețul abonamentului Premium la 9,99 euro pe lună începând cu prima facturare programată la sau după 24 februarie 2026, potrivit unei informări transmise abonaților prin e-mail. Mesajul anunță o actualizare a structurii tarifare și precizează că noul preț îl va înlocui pe cel actual de 8,99 euro lunar. Modificarea se aplică automat, fără vreo acțiune din partea utilizatorilor, iar plata va fi retrasă în continuare prin metoda deja setată în cont. Cei care nu sunt de acord cu noua valoare pot anula abonamentul înainte de următoarea dată a facturării, caz în care majorarea nu li se va aplica. Ce se schimbă concret Abonament Premium lunar Preț actual: 8,99 euro pe lună Preț nou: 9,99 euro pe lună Data aplicării: la prima facturare programată la sau după 24 februarie 2026 Ce se întâmplă cu ofertele promoționale Compania precizează că, în cazul abonaților care beneficiază de o reducere activă, discountul va fi aplicat la noul preț de 9,99 euro, pentru perioada rămasă din promoție. Dacă abonamentul a fost achitat integral în avans pentru toată durata ofertei promoționale, tariful rămâne neschimbat până la finalul acelei perioade, urmând ca noul preț să intre în vigoare ulterior. Motivația invocată de companie În mesajul transmis, SkyShowtime justifică majorarea prin investiții în conținut nou – seriale originale, coproducții și filme de la studiouri internaționale – precum și prin îmbunătățirea experienței de utilizare și a serviciilor oferite abonaților. Reprezentanții platformei subliniază că decizia „nu a fost luată ușor”, dar este necesară pentru a susține investițiile în producții și pentru a menține oferta competitivă. Ce opțiuni au abonații Utilizatorii pot: continua abonamentul fără nicio intervenție, la noul tarif; dezactiva reînnoirea automată din cont înainte de următoarea facturare; analiza alte planuri disponibile, în funcție de preferințe și buget. Majorarea de un euro pe lună înseamnă o creștere anuală de 12 euro pentru abonații Premium , într-un context în care mai multe platforme de streaming și-au ajustat tarifele în ultimii ani. [...]
