Știri
Știri din categoria Companii
Angelli Spumante & Aperitive a intrat în 2025 pe scădere atât la venituri, cât și la profit, un semnal de presiune pe marjele unui jucător important din piața spumantelor, potrivit Ziarul Financiar, care citează calcule pe baza datelor de la Ministerul Finanțelor.
Compania a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 81,1 mil. lei (16,1 mil. euro), în scădere cu 2,6% față de anul anterior, când a avut afaceri de 83,3 mil. lei (16,7 mil. euro).
Profitul net a coborât mai accentuat decât veniturile: 8,1 mil. lei (1,6 mil. euro) în 2025, cu 9,9% sub nivelul din anul precedent, când câștigul net a fost de peste 9 mil. lei (1,8 mil. euro), conform datelor publice.
Pe partea operațională, Angelli Spumante & Aperitive a avut în 2025 un număr mediu de 71 de angajați, cu patru mai puțini decât în 2024, indică aceeași sursă.
Recomandate
Prospero a ajuns la 60,9 mil. lei cifră de afaceri în 2025, dar profitul a scăzut , un semnal că ritmul de creștere al producătorului de panificație începe să fie însoțit de presiuni pe marje, potrivit Ziarul Financiar . Compania din Timișoara, care are și o rețea proprie de magazine, a încheiat 2025 cu venituri de 60,9 milioane de lei, în creștere cu 7% față de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanțe citate de publicație. Este cel mai ridicat nivel al businessului Prospero, firmă cu o istorie de circa 35 de ani. În același timp, profitul net a coborât în 2025 la 11,1 milioane de lei, de la 12,9 milioane de lei în 2024, ceea ce indică o ușoară deteriorare a profitabilității, în pofida avansului vânzărilor. Creștere accelerată în ultimii cinci ani În intervalul ultimilor cinci ani, Prospero și-a dublat cifra de afaceri, potrivit aceleiași surse. Evoluția sugerează o extindere susținută a operațiunilor, inclusiv prin canalul propriu de retail. Conform informațiilor de pe site-ul companiei, Prospero operează circa 25 de magazine în care își vinde produsele de panificație. Profil operațional și acționariat Prospero are peste 220 de salariați, iar portofoliul include, pe lângă pâine, și torturi și prăjituri, mai arată articolul. Compania este controlată de Liviu și Rodica Bugescu. [...]
Semănătoarea SA își reia activitatea de la finalul lui mai, fără reluarea producției de utilaje agricole , într-o mișcare care poate redesena viitorul operațional al fostului gigant industrial, potrivit documentelor analizate de Profit . Decizia este pregătită prin convocarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor de către Oana Rădulea, soția omului de afaceri Ion Rădulea, care a preluat conducerea afacerilor acestuia. Activitatea companiei a fost suspendată în februarie 2016. Reluarea activității este menționată ca obiectiv „de la sfârșitul lunii mai” a acestui an, însă documentele citate indică explicit că nu este avută în vedere reluarea producției de utilaje agricole . Ce înseamnă, concret, „repornirea” Semănătoarea Din informațiile prezentate, repornirea vizează reluarea activității companiei după o pauză de aproape un deceniu, dar cu un profil diferit față de perioada în care fabrica producea utilaje. Înainte de suspendarea activității, Semănătoarea ajunsese să mai producă doar piese de schimb , nu utilaje agricole, potrivit aceleiași surse. Context: de la simbol industrial la activitate suspendată Profit reamintește dimensiunea istorică a companiei: în perioada de vârf, Semănătoarea avea circa 9.000 de angajați și producea aproximativ 5.500 de combine pe an ; după privatizare, în anii 2000, rămăseseră circa 350 de angajați , iar producția coborâse la aproximativ 300 de combine pe an . În acest context, reluarea activității fără revenirea la producția de utilaje sugerează că miza imediată este mai degrabă operațională (reactivarea companiei și a unor fluxuri de lucru) decât o relansare industrială în sensul clasic. [...]
Suspendările de activitate au crescut cu 7,88% în T1 2026, semn de presiune pe firme în marile centre economice , cu Bucureștiul în frunte, arată datele ONRC citate de Libertatea . În primele trei luni ale anului 2026, 5.424 de firme și-au suspendat activitatea, potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Față de aceeași perioadă din 2025, numărul este mai mare cu 7,88% . Unde s-au concentrat suspendările Bucureștiul a avut cele mai multe suspendări : 666 de companii , în creștere cu 16,84% față de primul trimestru din 2025. În topul județelor cu valori ridicate apar și: Cluj: 315 firme (+1,61%) Bihor: 283 (+15,51%) Iași: 280 (+23,89%) Timiș: 217 (+24,71%) Neamț: 216 (+2,37%) Sibiu: 213 (+7,58%) La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în Giurgiu ( 20 , -59,18%), Tulcea ( 21 , -51,16%) și Ialomița ( 28 , -9,68%), urmate de Teleorman ( 33 , -8,33%), Brăila ( 35 , -25,53%), Vrancea ( 42 , -45,45%) și Covasna ( 43 , +13,16%). Cele mai mari creșteri procentuale ale suspendărilor au fost în Caraș-Severin (+71,43%), Bistrița-Năsăud (+44,64%) și Mehedinți (+42,86%), în timp ce cele mai mari scăderi au fost în Giurgiu (-59,18%), Tulcea (-51,16%) și Vrancea (-45,45%). Ce sectoare au fost cele mai afectate Pe domenii de activitate, cele mai multe suspendări au fost raportate în: comerț cu ridicata și cu amănuntul: 667 alte activități de servicii: 442 activități profesionale, științifice și tehnice: 334 Martie 2026: Bucureștiul rămâne pe primul loc Doar în luna martie 2026, 1.571 de firme au anunțat suspendarea activității. Cele mai multe au fost din București ( 209 ), urmate de Cluj ( 100 ), Iași ( 83 ), Bihor ( 81 ) și Timiș ( 73 ). Context: ieșiri masive din piață în 2025 În 2025, peste 74.000 de firme au fost radiate la nivel național, potrivit TVR Info , iar în decembrie 2025 aproape 16.000 de firme au ieșit din piață prin radiere, dizolvare sau suspendarea activității. Tot TVR Info notează că, pentru fiecare 100 de firme nou înființate, aproximativ 137 au ieșit din piață, pe fondul scumpirilor, inflației și al unor măsuri fiscale mai dure, în condițiile unei creșteri economice estimate la 0,7% în 2025. În același tablou, TVR Info indică și o creștere cu aproape 4% a numărului de firme și PFA intrate în insolvență, până la peste 7.500, cu cele mai multe cazuri în București, urmat de Bihor, Cluj, Timiș și Ilfov. Ce urmează, potrivit mesajelor publice Premierul Ilie Bolojan a spus în martie, la Adunarea Generală a Camerei de Comerț Româno-Americane, că 2026 „nu va fi un an ușor” pentru mediul de afaceri și pentru Guvern, invocând corecții bugetare și un context internațional nefavorabil. „Să nu ocolim realităţile noastre. Suntem într-un an care nu este foarte comod. (...) Nu va fi, deci, un an uşor nici pentru dumneavoastră (...) şi nici pentru Guvern”, a transmis Ilie Bolojan. [...]
Pachetul de compensații al lui Elon Musk la SpaceX leagă un potențial câștig uriaș de ținte operaționale extreme , inclusiv o colonie permanentă pe Marte cu cel puțin 1 milion de oameni, potrivit BGR , care citează informații obținute de Reuters dintr-un document confidențial. Conform Reuters , Musk ar urma să primească „200 de milioane de acțiuni cu drepturi de vot superioare, restricționate”, dar numai dacă sunt îndeplinite două condiții: SpaceX să atingă o valoare de piață de 7,5 trilioane de dolari (aprox. 34,5 trilioane lei) și să înființeze o „colonie umană permanentă pe Marte” cu minimum 1 milion de persoane. În prezent, SpaceX este evaluată la circa 1,48 trilioane de dolari, mai notează materialul. Ce înseamnă, economic, un astfel de pachet Miza nu este doar dimensiunea potențialului câștig, ci și modul în care compania își leagă remunerarea liderului de obiective care implică investiții masive, risc tehnologic și un orizont de timp foarte lung. În practică, condițiile descrise de Reuters împing discuția despre compensație din zona clasică (performanță financiară, creștere, profitabilitate) în zona unor praguri operaționale greu de cuantificat și, posibil, greu de atins. BGR subliniază că valoarea în bani a acțiunilor nu este cunoscută, deși numărul lor este precizat în document. Ținta „mai mică”: centre de date pe orbită și 100 TW de capacitate de calcul Documentul citat de Reuters include și o variantă de plată mai „accesibilă”, dar tot dificilă: „60,4 milioane de acțiuni restricționate” dacă SpaceX poate opera centre de date pe orbită care să ofere „cel puțin 100 terawați de capacitate de calcul”. BGR redă comparația din Reuters potrivit căreia 100 terawați ar echivala cu 100.000 de reactoare nucleare, având în vedere că un reactor nuclear mediu furnizează aproximativ un gigawatt. Context: Lună înainte de Marte BGR mai arată că SpaceX este, în acest moment, concentrată pe dezvoltarea unei baze pe Lună, iar Musk ar intenționa să reia planurile de colonizare a lui Marte după finalizarea așezării lunare. În argumentația prezentată, Luna ar putea funcționa ca punct de sprijin logistic, inclusiv ca stație de realimentare, datorită unor tehnologii care ar transforma solul lunar în oxigen. În paralel, publicația notează că, indiferent de atingerea acestor praguri, Musk ar putea câștiga în continuare sume foarte mari din participațiile sale, inclusiv prin Tesla, și menționează și alte inițiative atribuite SpaceX, precum intrarea în zona de procesoare grafice (GPU). [...]
SpaceX a investit peste 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) în Starship , o sumă nedezvăluită până acum, care arată cât de mult își leagă compania viitoarea creștere și planurile comerciale de această rachetă, potrivit IT Home , care citează documente de înregistrare pentru IPO dezvăluite de Reuters. Miza este trecerea la o tehnologie de rachete „de tip aviatic” – adică un model de operare apropiat de aviație, cu reutilizare completă și rapidă – și depășește cu mult costurile istorice ale programelor SpaceX. În documentele depuse, compania spune că „continuă să investească la scară mare” pentru a-și extinde avantajul și pentru a atinge „capacitate de reutilizare la scară mare, completă și rapidă”, inclusiv prin investiții de peste 15 miliarde de dolari în Starship. De ce contează: Starship devine centrul modelului de business Conform aceleiași surse, SpaceX urmărește listarea la o evaluare de 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8.050 trilioane lei), iar „cea mai profitabilă” linie de business a companiei ar depinde în bună măsură de Starship. Racheta este descrisă ca instrument-cheie pentru mai multe direcții: lansarea unor loturi mai mari de sateliți Starlink dintr-o singură misiune; transport de oameni spre Lună și Marte; posibilă desfășurare, pe termen viitor, a „mii” de sateliți cu putere de calcul pentru AI, care ar urma să înlocuiască parțial centrele de date terestre cu consum energetic ridicat. Diferența de scară față de Falcon 9 Investiția în Starship este net superioară costurilor de dezvoltare ale rachetelor Falcon. IT Home notează că dezvoltarea Falcon 9 ar fi costat aproximativ 400 milioane de dolari (aprox. 1,84 mld. lei). Falcon 9 este în prezent racheta cu cele mai multe lansări la nivel global și a susținut avantajul SpaceX pe piața lansărilor comerciale, permițând companiei să își desfășoare rapid sateliții și să se distanțeze de competitori. Calendar operațional: Starlink V3, din 2026 Documentele citate indică faptul că SpaceX plănuiește să înceapă lansările sateliților Starlink V3 în a doua jumătate a lui 2026, iar misiunea ar urma, cel mai probabil, să fie realizată cu Starship. Compania susține că compartimentul de încărcătură al Starship este proiectat pentru versiunea modernizată a sateliților, cu o capacitate de până la 60 de sateliți pe lansare. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare în creștere accelerată Starship a devenit „prioritatea absolută” a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din zona spațială, potrivit documentelor menționate: în 2025, SpaceX ar fi cheltuit 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 mld. lei) pe R&D în această divizie, integral pentru Starship, față de 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 mld. lei) în anul anterior. Creșterea rapidă a cheltuielilor este prezentată ca un indiciu că Starship nu este comparabil ca amploare cu Falcon 9 sau cu proiectele anterioare ale companiei. [...]
Averea familiei Lee, care controlează Samsung, s-a dublat într-un an până la 45,5 mld. dolari (aprox. 205 mld. lei), iar tensiunile sociale din companie cresc odată cu cererile de împărțire a profiturilor. Potrivit The Next Web , aproximativ 30.000 de angajați au cerut un mecanism de participare la câștiguri și amenință cu o grevă de 18 zile, pe fondul boomului de cipuri pentru inteligență artificială (IA) care a împins puternic acțiunile Samsung Electronics . Creșterea averii familiei Lee – de la 22,7 mld. dolari la 45,5 mld. dolari în 12 luni, conform Bloomberg Billionaires Index – este legată în principal de avansul de 186% al acțiunilor Samsung Electronics, alimentat de cererea globală pentru memorii „high-bandwidth” (HBM), folosite în centrele de date pentru IA. În acest interval, familia a urcat de pe locul 10 pe locul 3 în clasamentul celor mai bogate familii din Asia. Motorul financiar: memorii HBM4 pentru infrastructura de IA Redresarea financiară a Samsung este atribuită unei singure categorii de produse: memorii HBM, un tip specializat de DRAM integrat în modulele GPU utilizate la antrenarea și rularea modelelor mari de IA. Publicația notează că sistemele server Nvidia B300 necesită HBM4, iar Samsung ar fi intrat în producția de masă a HBM4 înaintea rivalului SK Hynix, după ani în care a rămas în urmă tehnologic. În primul trimestru, profitul operațional al Samsung a ajuns la 57,2 trilioane woni, de circa opt ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, iar divizia de semiconductori ar fi generat cea mai mare parte a saltului de profitabilitate. Totodată, concentrarea pe un singur produs cu marje ridicate este prezentată ca o vulnerabilitate: lanțul de aprovizionare pentru cipuri destinate IA este volatil, iar cererea depinde de ciclurile Nvidia, de ritmul investițiilor în centre de date ale marilor jucători (Amazon, Google, Meta, Microsoft) și de restricțiile geopolitice privind exporturile de cipuri către China. Miza sindicală: 15% din profitul diviziei de semiconductori În interiorul companiei, creșterea accelerată a valorii de piață și a profiturilor a alimentat revendicări fără precedent ca amploare. În martie, circa 30.000 de membri ai National Samsung Electronics Union au protestat în fața campusului de semiconductori din Hwaseong, în ceea ce este descris drept cea mai mare demonstrație sindicală din istoria companiei. Sindicatul cere un bonus legat de 15% din profitul operațional al diviziei de semiconductori. Conform calculelor din material, 15% din profitul operațional de 57,2 trilioane woni din T1 ar însemna aproximativ 8,6 trilioane woni (aprox. 6,3 mld. dolari, adică aproximativ 28 mld. lei) pentru un singur trimestru. Sindicatul a amenințat cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă solicitările nu sunt acceptate. Publicația precizează că managementul Samsung nu a răspuns public cererii specifice de împărțire a profitului. Context: presiunea fiscală a moștenirii și controlul de tip „chaebol” Materialul plasează creșterea averii într-un moment important pentru finanțele familiei Lee: moștenitorii fostului președinte Lee Kun-hee (decedat în octombrie 2020) au avut de achitat un impozit pe moștenire de aproximativ 12 trilioane woni (circa 9 mld. dolari, aprox. 41 mld. lei), eșalonat în șase rate anuale, ultima scadentă în aprilie 2026. Raliul bursier ar fi redus presiunea ca plata taxei să ducă la o restructurare care să dilueze controlul familiei. Samsung este descris ca „chaebol” – conglomerat industrial controlat de familie – unde controlul este exercitat printr-o rețea de dețineri încrucișate între subsidiare. Deși participația directă a familiei Lee în Samsung Electronics este menționată ca fiind în jur de 5% din acțiunile în circulație, influența ar fi consolidată prin entități din grup precum Samsung C&T și Samsung Life Insurance. Ce urmează: risc operațional și risc de reputație Pe termen scurt, escaladarea conflictului de muncă ridică un risc operațional într-un moment în care Samsung încearcă să capitalizeze cererea pentru HBM4. În paralel, dependența de un singur val de investiții în infrastructura de IA amplifică riscul de piață: dacă ritmul construcției de centre de date încetinește, aceeași „pârghie” care a împins acțiunile în sus poate funcționa în sens invers, cu efect direct asupra profitabilității și asupra averii „pe hârtie” a familiei care controlează grupul. [...]
