Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026, pe fondul unei combinații între accelerarea absorbției de fonduri europene și un flux mai mare de lichiditate către companii prin restituiri de TVA, potrivit Ziarul Financiar. Ministerul Finanțelor leagă „execuția bună” din primele trei luni ale anului de aceste două canale, cu efect direct în echilibrul bugetar.
Ministerul a publicat raportul de execuție bugetară joi după-amiază, iar ministrul Alexandru Nazare a indicat drept principale motoare ale scăderii deficitului restituirea TVA și absorbția fondurilor europene.
În explicația Ministerului Finanțelor, componenta de lichiditate pentru mediul privat a venit din restituiri de TVA, menite să susțină capitalul de lucru al firmelor într-o perioadă pe care ministrul o descrie drept una de „recalibrare economică”.
„Am prioritizat susţinerea mediului de afaceri prin injectarea a peste 3,6 miliarde de lei lunar sub formă de restituiri de TVA, oferind firmelor capitalul de lucru necesar într-o perioadă de recalibrare economică.”
Pe partea de venituri și finanțare, ministerul indică depășirea țintelor de colectare internă și accelerarea absorbției fondurilor europene, fără a detalia în material nivelurile exacte ale acestora.
Deși raportarea pe T1 arată o îmbunătățire a deficitului, ministrul spune că abordarea rămâne una prudentă și cere „rigoare maximă” ordonatorilor de credite (instituțiile care gestionează bugete publice) în utilizarea banului public.
„Deşi am depăşit ţintele de colectare internă şi am accelerat absorbţia fondurilor europene, rămânem extrem de prudenţi: cer ordonatorilor de credite rigoare maximă în gestionarea banului public şi o mobilizare totală pentru implementarea proiectelor din PNRR, astfel încât să menţinem acest echilibru bugetar pe tot parcursul anului 2026.”
Miza pentru restul anului, în logica prezentată de minister, este menținerea acestui „echilibru bugetar” prin controlul cheltuielilor și prin continuarea ritmului de implementare a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
Instabilitatea politică poate împinge România spre costuri de finanțare cu peste 100 mld. lei mai mari în cinci ani , cu efecte în lanț asupra bugetului, taxelor și economiei reale, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia citate de HotNews . Creșterea dobânzilor la care se împrumută statul este deja vizibilă: randamentele au urcat cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31% (date urmărite și pe Investing.com ). Concordia avertizează că, dacă instabilitatea persistă, costurile se pot adânci, iar impactul se va transmite către companii și populație prin credite mai scumpe. De ce contează: riscul de rating și factura bugetară Miza centrală, în lectura patronatelor, este compromiterea reducerii deficitului bugetar, ceea ce ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (recomandat investițiilor). Într-un scenariu similar, Ungaria ar fi plătit o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare, iar aplicat României un astfel de șoc ar însemna cheltuieli suplimentare cu dobânzile de: +4 miliarde lei în 2026 +12 miliarde lei în 2027 +22 miliarde lei în 2028 +30 miliarde lei în 2029 +33 miliarde lei în 2030 Totalul depășește 100 de miliarde de lei în cinci ani, conform calculelor Concordia. Pentru a acoperi aceste costuri și a menține bugetul „în parametrii asumați față de partenerii europeni”, analiza indică drept opțiuni fie o creștere a TVA cu încă 3 puncte procentuale, fie majorarea celorlalte impozite. Efecte imediate: curs, inflație și rate la credite Pe termen scurt, Concordia estimează presiuni suplimentare pe curs și pe costul creditării: euro ar putea urca cu 1–2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei; ratele la credite ar putea crește cu aproximativ 7,5–10%. Patronatele notează că România are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, ceea ce ar face ca o depreciere a leului să se vadă rapid în prețurile de consum. PNRR : pierderi de miliarde și deficit mai mare Un alt canal major de risc este PNRR. În scenariul „optimist”, România ar pierde minimum 30% din sumele așteptate în 2026, adică circa 3,5 miliarde euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În funcție de reacția statului, analiza descrie două variante: dacă proiectele se opresc: creșterea economică scade cu 0,2–0,3 puncte procentuale, statul pierde 600–700 milioane euro (aprox. 3,0–3,5 miliarde lei) din taxe, iar deficitul ajunge la 6,43% din PIB; dacă statul acoperă diferența din buget: deficitul urcă la 6,9% din PIB. În scenariul „negativ”, pierderea ar ajunge la 50% (aprox. 5,7 miliarde euro, adică aprox. 28,5 miliarde lei), iar în scenariul „critic” la 70% (circa 8 miliarde euro, aprox. 40 miliarde lei). În varianta cu acoperire din bani publici, deficitul ar putea urca până la 7,8% din PIB, cu „probabilitate ridicată” de retrogradare la statutul „junk” (nerecomandat investițiilor), potrivit analizei. Cine plătește nota Concluzia patronatelor este că instabilitatea politică se traduce în costuri concrete pentru companii și cetățeni, prin scumpirea finanțării, presiune pe curs și risc de tăieri sau taxe mai mari, în condițiile în care deficitul și accesul la fonduri europene rămân puncte sensibile pentru credibilitatea financiară a României. [...]
Finanțarea deficitului și rostogolirea datoriei au devenit mai scumpe , după ce instabilitatea politică a redus apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești, arată Profit . Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații organizate luni, pe fondul tensiunilor politice care au amplificat percepția de risc. În ultima săptămână, finanțarea deficitului bugetar și a datoriilor ajunse la scadență „s-a complicat și mai mult”, după ieșirea PSD de la guvernare. Luni, social-democrații au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva cabinetului Bolojan, un scenariu care, potrivit analiștilor citați, poate bloca sau întârzia măsuri necesare pentru reducerea deficitului. Costul împrumuturilor urcă: semnal direct din piața titlurilor de stat Tensiunile s-au văzut rapid în randamentele (dobânzile cerute de investitori) la titlurile de stat. La fixingul de luni, la amiază, randamentele au crescut: cu 6 puncte de bază la scadența de 10 ani , până la 7,13% pe an ; cu 23 de puncte de bază la scadența de 3 ani , până la 6,56% pe an . În acest context, Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații de împrumut organizate în aceeași zi, semn că cererea investitorilor a fost insuficientă la condițiile oferite. De ce contează: presiune pe dobânzi și curs, chiar dacă T1 a arătat bine Analiștii avertizează că o moțiune de cenzură sau un guvern minoritar ar putea avea dificultăți în a adopta măsuri care să ducă la scăderea deficitului bugetar. Consecința, în evaluarea lor, este presiune suplimentară pe dobânzi și pe cursul de schimb , chiar dacă datele din primul trimestru au fost „neașteptat de bune”. Pe termen scurt, mesajul pieței este că riscul politic se traduce direct în costuri mai mari de finanțare pentru stat, ceea ce poate complica execuția bugetară și planul de împrumuturi în perioada următoare. [...]
Deficitul bugetar din T1 2026 s-a înjumătățit la 22 mld. lei, reducând nevoia de împrumuturi , un semnal urmărit de investitori și relevant pentru presiunea viitoare pe taxe, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că România a încheiat primele trei luni din 2026 cu un deficit de 22 miliarde lei, față de 44 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1% din PIB, de la 2,3% în T1 2025. De ce contează: mai puține împrumuturi și risc mai mic de presiune fiscală Nazare a legat direct reducerea deficitului de o scădere a necesarului de finanțare al statului și, implicit, de o presiune mai mică pe taxe în viitor, în condițiile în care diferența dintre venituri și cheltuieli s-a redus. Într-o postare pe Facebook, ministrul a susținut că această evoluție întărește încrederea investitorilor și a piețelor externe. „Statul cheltuie mai responsabil – am redus diferenţa dintre ce încasează şi ce cheltuie. Acest lucru înseamnă puţine împrumuturi şi, implicit, mai puţină presiune pe taxe în viitor.” Context: de la deficitul din 2024 la țintele asumate În 2024, România a ajuns la un deficit de 9,3% din PIB , iar ministrul afirmă că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB. Ce urmează: stabilitatea politică, factor de risc pentru piețe Ministrul a avertizat că atingerea țintelor depinde de stabilitate, iar instabilitatea politică și schimbările bruște de direcție pot transmite semnale negative către piețe și investitori, cu efecte asupra costurilor și accesului la finanțare. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1% din PIB în T1 2026, reducând nevoia de împrumuturi , dar Ministerul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate eroda rapid încrederea piețelor, potrivit News . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că în primele trei luni din 2026 deficitul bugetar a fost de 1% din PIB, la jumătate față de aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul a scăzut la 22 de miliarde de lei, de la aproximativ 44 de miliarde de lei în T1 2025, iar ca pondere în economie reducerea este de la 2,3% la 1%. Ce înseamnă ajustarea pentru finanțarea statului Nazare susține că reducerea deficitului reflectă o disciplină mai bună a cheltuielilor, prin micșorarea diferenței dintre încasări și cheltuieli. În logica prezentată de ministru, un deficit mai mic înseamnă împrumuturi mai puține și, implicit, presiune mai redusă pe taxe în viitor. Totodată, ministrul afirmă că evoluția a contribuit la întărirea încrederii investitorilor și a piețelor externe, pe fondul unui program de consolidare bugetară aplicat împreună cu premierul Ilie Bolojan. Ținte asumate și riscul politic invocat de Ministerul Finanțelor În context, Nazare amintește că România a pornit de la un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru finalul lui 2026, ținta de deficit rămâne 6,2% din PIB. Ministrul avertizează însă că aceste rezultate depind de stabilitate și că „instabilitatea politică și schimbările abrupte de direcție” transmit un semnal negativ către piețe și investitori, riscând să afecteze capitalul de încredere acumulat „în doar 10 luni”. [...]
Deficitul bugetar al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 , dar țara rămâne cu cel mai mare deficit din UE, potrivit datelor Eurostat citate de Antena 3 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că scăderea de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025 indică intrarea într-o „etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară”, cu miză directă pe costurile de finanțare și credibilitatea în fața investitorilor și a Comisiei Europene. Deficitul este calculat după metodologia europeană ESA (Sistemul European al Conturilor) și a fost validat de Eurostat. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea de 1,4 puncte procentuale a fost peste așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, care plasau deficitul ESA pentru 2025 între 8,2% și 8,4% din PIB. De ce contează: finanțarea statului și costul creditării în economie În comunicatul citat, Ministerul Finanțelor leagă reducerea deficitului de scăderea vulnerabilităților: deficite mari și datorie în creștere înseamnă dobânzi mai ridicate pentru stat și, prin efect de propagare, costuri mai mari ale creditelor pentru populație și companii. Nazare vorbește despre „reconstruirea credibilității” și despre revenirea pe traiectoria fiscală asumată față de Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar. „Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă.” Ce a stat în spatele corecției, potrivit Ministerului Finanțelor Ministerul indică un „mix de măsuri” care ar fi susținut ajustarea, fără a detalia cuantumuri pe fiecare componentă: creșterea veniturilor bugetare; reducerea și eficientizarea cheltuielilor; reorganizarea finanțării investițiilor; utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. În paralel, instituția susține că statul a redus „semnificativ” arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, iar măsurile adoptate la finalul anului trecut ar fi permis stingerea unor arierate și evitarea transferării de presiuni suplimentare asupra bugetului din 2026. Investițiile, menținute la un nivel ridicat Un element central al mesajului Ministerului este că ajustarea nu ar fi fost făcută prin oprirea investițiilor publice. Conform comunicatului, România a menținut investițiile la 7,2% din PIB, „printre cele mai mari din Uniunea Europeană”, cu accent pe infrastructură și proiecte finanțate din fonduri europene. Context european: România, încă pe primul loc la deficit Deși corecția este prezentată drept una dintre cele mai ample într-un singur an în UE, România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniune, notează comunicatul. Ca repere, sunt menționate deficite de aproximativ 7,3% din PIB în Polonia, 5,2% în Belgia și 5,1% în Franța, în timp ce deficitul mediu la nivelul UE este indicat la aproximativ 3% din PIB. Eurostat mai arată că ponderea deficitului guvernamental în zona euro a scăzut de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, iar în UE a rămas la 3,1%. România este în procedura de deficit excesiv din 2020, iar datele publicate se bazează pe raportările statelor membre în prima notificare din 2026 pentru aplicarea acestei proceduri. [...]
