Știri
Tag: consiliul fiscal

Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]

Criza politică riscă să scumpească finanțarea României , pe fondul tensiunilor din piața valutară și al temerilor că ajustarea bugetară ar putea fi abandonată, avertizează Daniel Dăianu într-o intervenție citată de Digi24 . Președintele Consiliului Fiscal le cere politicienilor să guverneze „acum”, nu cu ochii la alegerile din 2028, după ce euro a urcat rapid spre noi maxime. Tensiunile au apărut în contextul adoptării moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, episod care, în evaluarea lui Dăianu, a alimentat reacția piețelor. Mesajul central: instabilitatea politică se vede imediat în curs, iar următorul pas poate fi o penalizare mai amplă a României dacă investitorii își pierd încrederea în reducerea deficitului. Cursul euro și dezechilibrele care amplifică șocul Potrivit datelor prezentate în material, euro a urcat la aproape 5,22 lei la cursul oficial , după o creștere de 12 bani în mai puțin de o săptămână. Pe piața interbancară, moneda europeană a atins 5,24 lei, un nou maxim istoric. În același timp, contextul macroeconomic rămâne fragil: inflația este „aproape de două cifre”, iar deficitul bugetar este menționat ca fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Digi24 mai arată că deficitul bugetar a coborât în primele trei luni ale anului de la 2,28% (anul trecut) la puțin peste 1% (anul acesta), însă ținta pentru întregul an rămâne 6,2% din PIB. De ce contează pentru economie: „piața valutară contează” Dăianu leagă direct tensiunile din piața valutară de criza politică și avertizează că deprecierea leului se transmite în economie, inclusiv prin scumpirea importurilor. Totodată, el descrie piața valutară drept „cea mai nervoasă”, chiar mai sensibilă decât bursa, tocmai pentru că reacționează rapid la schimbări de percepție privind riscul. „Piața valutară contează, pentru că o depreciere a leului afectează prețul importurilor și alte repere care influențează viața cetățenilor români.” Riscul major: stoparea corecției bugetare și reacția investitorilor Miza, în lectura președintelui Consiliului Fiscal, este continuitatea consolidării fiscal-bugetare (reducerea treptată a deficitului). El susține că România nu își permite „experimente” și critică discursurile politice care vorbesc despre reduceri de taxe sau minimalizează importanța deficitului, în condițiile în care finanțarea economiei depinde de piețe. „Vom asista imediat la reacția piețelor care vor penaliza România. Fie că ne plac, nu ne plac aceste piețe. Ele asigură finanțarea și refinanțarea economiei românești.” În același context, Dăianu respinge ideea că România ar putea evita împrumuturile și spune că o consolidare fiscală nu se poate face fără costuri, iar promisiunile de „relansare” sunt greu de susținut când obiectivul este reducerea deficitului. Ce urmează Din informațiile prezentate, semnalul principal pentru perioada imediat următoare este că volatilitatea din curs și din piețe poate continua dacă incertitudinea politică persistă și dacă apar semne că ținta de deficit de 6,2% din PIB nu mai este credibilă. Materialul nu oferă un calendar de măsuri, dar avertismentul lui Dăianu vizează explicit riscul ca investitorii să „penalizeze” România prin condiții mai dure de finanțare. [...]