Știri
Tag: corectie bugetara

Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]

Vicepremierul Tanczos Barna avertizează că o corecție bugetară făcută abrupt poate adânci criza , chiar dacă ar fi bine primită de piețe sau de Comisia Europeană , potrivit Mediafax . În opinia sa, „doar austeritatea” și tăierile de cheltuieli nu rezolvă o criză bugetară, iar ajustările trebuie calibrate gradual pentru a limita efectele negative în economie. Vicepremierul a spus, la Digi24, că actuala criză politică nu ar urma să genereze un „șoc” major în economie, însă „cu siguranță” nu ajută și afectează perspectivele de relansare. El a susținut că ar fi fost nevoie de „calm, de liniște și de reforme” și de măsuri economice care să sprijine revenirea. Mesajul pe deficit: austeritatea nu e suficientă Tanczos Barna a argumentat că austeritatea, în sine, nu a rezolvat crize bugetare „în nicio țară”, invocând inclusiv exemplul Greciei. În același context, a afirmat că reducerile de cheltuieli nu sunt o soluție, „mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, fără a detalia în material la ce perioadă se referă aceste valori. De ce contează ritmul ajustării Vicepremierul a insistat că „corecțiile majore se resimt în economie imediat” și a avertizat că măsurile luate „prea repede și prea abrupt” pot declanșa „o spirală de adâncire a crizei”. El a dat ca exemplu o corecție de 1,4% realizată în 2025, pe care a descris-o drept una „majoră”, ce ar putea fi evaluată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca „un rezultat extraordinar”, dar cu riscul unor efecte economice adverse dacă este accelerată excesiv. Context politic și relația cu premierul Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan , Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene. [...]