Politică monetară16 apr. 2026
BNR explică de ce România nu poate adopta euro în curând - Problemele economice și politicile fiscale sunt principalele obstacole în calea aderării la zona euro
România rămâne la ani distanță de adoptarea euro din cauza dezechilibrelor fiscale și a inflației, iar intrarea în zona euro „nu poate avea loc” fără deficite bugetare mici și o datorie publică sustenabilă, potrivit unui studiu al BNR citat de Antena 3 . Mesajul central al documentului este că problemele economice ale României nu sunt generate de faptul că nu folosește euro, ci de „erori în politica fiscală/bugetară”. În acest cadru, BNR indică drept condiții esențiale pentru aderare menținerea deficitului bugetar în jur de 3% din PIB, o inflație scăzută și stabilă și o datorie publică sustenabilă. „Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, precizează raportul BNR. De ce comparația cu Bulgaria „nu se potrivește” direct Studiul arată că raportarea la Bulgaria este incompletă dacă ignoră rolul regimului de „ consiliu monetar ” (currency board) introdus acolo în urmă cu aproximativ trei decenii. Acest regim a limitat aproape complet autonomia politicii monetare: banca centrală nu putea emite bani decât în limita rezervelor valutare, iar moneda națională a fost legată fix de euro, în schimbul stabilității macroeconomice și al disciplinei fiscale. În această logică, trecerea Bulgariei la euro este descrisă mai degrabă ca o continuare instituțională a unui regim deja apropiat de moneda unică, nu ca o schimbare majoră de politică economică. Deficitele mari, miza care împinge calendarul euro în viitor Documentul BNR citat în material include și o radiografie a poziției fiscale recente, în contextul consolidării bugetare. Potrivit studiului, anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, cele mai ridicate din UE. Pentru 2025, BNR notează că deficitul „ar fi fost mai înalt de 10% din PIB” în absența înghețării salariilor bugetarilor și a pensiilor la nivelul din noiembrie 2024. Totodată, programul de corecție bugetară ar fi coborât deficitul cash la 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% din PIB (în varianta cash), pe fondul unor factori precum restructurarea PNRR (mutarea unor proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele programate și unele economii la cheltuieli, alături de creșterea unor venituri bugetare. Ce urmează: ținta de deficit și riscul șocurilor energetice În același context, BNR menționează că, dacă Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja adoptate. În plus, măsurile de răspuns la un nou șoc energetic nu ar trebui, în viziunea BNR, să scoată de pe traiectorie consolidarea fiscal-bugetară. Separat, materialul amintește o declarație a guvernatorului Mugur Isărescu din 2 aprilie, potrivit căreia România nu poate adopta euro până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate, îndeplinește criteriile economice necesare; el a indicat și aderarea la OCDE drept proiect strategic aflat în faza finală, iar adoptarea euro ca obiectiv ulterior, potrivit Agerpres. [...]