Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
S&P Global avertizează că instabilitatea politică poate întârzia consolidarea fiscală a României și crește riscul de retrogradare a ratingului, pe fondul presiunilor bugetare care se acumulează în regiune, potrivit Economedia.
Agenția de rating a transmis pentru Reuters că prăbușirea guvernului de coaliție din România riscă să afecteze procesul bugetar din anii următori, inclusiv negocierile pentru bugetul pe 2027. În evaluarea S&P Global Ratings, momentul este sensibil deoarece România și Ungaria au „perspective negative”, iar riscurile fiscale au devenit, de câțiva ani, principalele riscuri de credit pentru statele din Europa Centrală și de Est.
Analistul principal al S&P pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est și CSI, Karen Vartapetov, a spus că prăbușirea coaliției ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027, într-un context în care angajamentul României de reducere a deficitelor „implică măsuri suplimentare de consolidare” în următorii ani.
„Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani.”
S&P leagă deteriorarea riscului fiscal de un cumul de factori: șocul global al prețurilor la energie și măsurile de sprijin asociate, peste o bază deja apăsată de cheltuieli ridicate pentru apărare și transferuri sociale generoase. Potrivit aceleiași surse, perspectiva negativă pentru Ungaria și România și retrogradarea recentă a Slovaciei sunt prezentate ca reflectând aceste riscuri.
În România, legiuitorii au răsturnat marți guvernul pro-UE condus de premierul Ilie Bolojan printr-un vot de neîncredere, eveniment pe care S&P îl indică drept un factor ce poate complica deciziile bugetare viitoare.
Recomandate
Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]
România riscă costuri de finanțare mai mari pe termen lung dacă pierde disciplina fiscală , iar o eventuală retrogradare de rating ar produce efecte „ani de zile”, nu doar câteva luni, a avertizat ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , potrivit news.ro . Nazare a primit aviz favorabil luni în comisiile de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri (doi parlamentari nu au votat). În audiere, el a spus că, în ultima lună, România a fost „de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare” în relația cu agențiile de rating. Miza: credibilitatea fiscală și ratingul suveran În fața comisiilor, Nazare a susținut că „disciplina fiscală” este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor, inclusiv străine, și că România trebuie să păstreze consecvența „în următoarele luni și până la finalul anului 2026”. El a arătat că obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea ratingului, ci îmbunătățirea lui, „în primă etapă” prin schimbarea perspectivei de la negativ la stabil. Pentru asta, a indicat nevoia de prudență în cheltuielile publice în 2026 și, mai ales, în proiectarea bugetului pe 2027, care ar trebui propus „cât mai devreme posibil” și într-o formă pe care agențiile să o considere credibilă. De ce contează o retrogradare, dincolo de 2026 Nazare a avertizat că o retrogradare nu ar fi un eveniment cu impact limitat la anul următor, ci ar putea afecta România pe mai mulți ani și ar putea fi urmată de decizii similare din partea altor agenții. „Efectele unei retrogradări nu se limitează la o lună, două sau trei. Vorbim de ani de zile.” Ce invocă Guvernul: execuția bugetară și dialogul cu agențiile Ministrul propus a spus că, în această perioadă, a întărit dialogul cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană și că a prezentat datele din execuția bugetară. Ca argument, a indicat deficitul de 1,2% la aprilie, pe care l-a numit „o performanță” raportat la ținta de deficit pentru 2026, menționând că acest parcurs ar fi contribuit la reconfirmarea ratingului, „în ciuda faptului că suntem într-o criză politică”. În continuare, a spus el, România ar trebui să dovedească prin execuțiile bugetare din lunile următoare că traiectoria pentru 2026 rămâne credibilă, „cu foarte multă prudență și atenție la investiții”. [...]
România plătește cel mai ridicat cost mediu pentru datoria publică din UE , un indicator care apasă direct pe cheltuielile cu dobânzile și, implicit, pe spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, potrivit G4Media , care citează date Eurostat transmise de Agerpres. România a raportat în 2025 un cost mediu al datoriei publice guvernamentale de 5,2%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În clasament urmează Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cele mai mici costuri au fost în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%), iar Franța, Finlanda și Suedia au avut fiecare 1,9%. Creșterea costului de finanțare: România, între cele mai mari avansuri din UE Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului mediu au fost în Lituania, Danemarca și România (toate cu +0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (+0,2 puncte procentuale). În același interval, în șapte state membre UE costul mediu al datoriei a scăzut. Cele mai importante reduceri au fost în Estonia (-0,8 puncte procentuale), Suedia (-0,3 puncte procentuale) și Croația (-0,2 puncte procentuale). Expunerea la valută: România, peste pragul de 50% Datele Eurostat indică și o vulnerabilitate suplimentară: la finalul lui 2025, doar două state membre aveau peste 50% din datoria publică denominată în valută (adică în monede străine): Bulgaria (75%) și România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost consemnate și în Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%). Context: datoria ca pondere în PIB crește în majoritatea statelor UE La finalul lui 2025, 12 din cele 27 de state UE aveau un raport datorie/PIB peste 60%, iar cinci state depășeau 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%). Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, 19 țări din UE (și Norvegia) au înregistrat creșteri ale raportului datorie/PIB, iar opt state au raportat scăderi. Cele mai mari creșteri în UE au fost în Finlanda (+6,2 puncte procentuale), Bulgaria (+6 puncte procentuale), Polonia (+4,8 puncte procentuale) și România (+4,5 puncte procentuale). [...]
Comisia Europeană nu cere, deocamdată, măsuri suplimentare pentru România în procedura de deficit excesiv , după ce a evaluat că autoritățile au luat „măsuri eficiente” pentru corectarea derapajului bugetar, potrivit Agerpres . Concluzia este inclusă în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 și are relevanță directă pentru presiunea de reglementare asupra politicii fiscale în perioada următoare. Comisia arată că, pe lângă România, și Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Polonia și Slovacia au luat măsuri considerate suficiente la acest moment, astfel că nu se impun pași suplimentari în cadrul procedurii de deficit excesiv „la această etapă”. Ajustare bugetară pe șapte ani: evaluare pozitivă a angajamentelor Pentru statele care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani (în loc de patru) în cadrul planurilor pe termen mediu – între care se află și România – Comisia a evaluat și implementarea „etapelor-cheie” legate de reforme și investiții care justifică prelungirea. În ansamblu, Executivul comunitar consideră că toate statele vizate și-au respectat angajamentele „în mod satisfăcător”, pe baza informațiilor din rapoartele anuale de progres. Flexibilitate bugetară legată de apărare și reziliență energetică, în limite stricte Comisia indică faptul că, pe viitor, statele membre ar putea cere o flexibilitate bugetară limitată în baza clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli din domeniul apărării, inclusiv pentru măsuri de consolidare a securității energetice și accelerare a tranziției de la combustibili fosili. Extinderea ar putea acoperi măsuri începute din februarie 2026, care reduc dependența de combustibili fosili importați. În interiorul plafonului existent de 1,5% din PIB pentru cheltuieli suplimentare de apărare, Comisia menționează: un plafon anual pentru 2026–2028 de 0,3% din PIB pentru măsuri de reziliență energetică; un plafon cumulat pentru 2026–2028 de 0,6% din PIB pentru aceeași categorie. Executivul comunitar precizează că această abordare păstrează „pe deplin” garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice. România rămâne la „dezechilibre excesive” în evaluarea macroeconomică Separat de deficit, Comisia a evaluat și dezechilibrele macroeconomice pentru statele analizate în profunzime în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026. În timp ce Grecia, Țările de Jos și Suedia ar urma să nu mai fie considerate în dezechilibru, România este menționată ca stat care „continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive”, pe fondul unor vulnerabilități considerate „grave”. Ce urmează Documentele din pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 vor fi discutate în Eurogrup și în Consiliul Uniunii Europene, în vederea aprobării orientărilor prezentate de Comisie. [...]
Comisia Europeană ia în calcul o derogare care ar permite statelor UE, inclusiv România, să finanțeze măsuri de sprijin pentru energie fără ca o parte din aceste cheltuieli să apese direct în calculele fiscale europene , într-un context de scumpiri alimentate de escaladarea conflictului din Iran, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare bugetară: Bruxelles-ul caută un echilibru între disciplina fiscală și nevoia de intervenție rapidă într-un șoc energetic. Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste sume să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. În practică, ar fi un „spațiu” suplimentar de cheltuieli pentru a amortiza impactul prețurilor ridicate asupra gospodăriilor și companiilor. Ce presupune „portița” fiscală și de ce contează Mecanismul ar putea fi folosit pentru finanțarea unor intervenții precum: scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili; ajutoare pentru industriile afectate; măsuri de stabilizare a costurilor energetice. În același timp, scoaterea acestor cheltuieli „în afara” cadrului fiscal european poate ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate, în condițiile în care regulile fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile pe traiectorii sustenabile după anii de cheltuieli excepționale (pandemie, criza energetică, creșterea cheltuielilor de apărare). Contextul: scumpiri la energie și presiune pe inflație Creșterea prețurilor la energie a revenit în prim-plan după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente încă de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie. Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele UE de reducere a dependenței de combustibili fosili, criticând anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, pe motiv că sunt costisitoare și pot slăbi stimulentele de reducere a consumului. Ce ar însemna pentru România Pentru București, o eventuală derogare ar putea conta într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. În material se arată că România are angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026. România a folosit anterior mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili. O flexibilizare a regulilor europene ar putea oferi spațiu suplimentar pentru finanțarea unor astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese imediat asupra țintelor fiscale asumate față de Bruxelles, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată. Deocamdată, discuțiile sunt într-o etapă de analiză, iar calendarul și condițiile exacte ale unei eventuale propuneri oficiale nu sunt încă clare. [...]
România și încă 15 state UE cer majorarea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună și coeziune, avertizând că tocmai aceste capitole ar urma să fie tăiate în viitorul buget european 2028–2034 , potrivit Economica . Miza este direct bugetară: grupul încearcă să blocheze reducerea finanțărilor care alimentează investiții și plăți în statele beneficiare, inclusiv România. Inițiativa apare într-o scrisoare comună a grupului „ Prietenii Coeziunii ”, format din Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovenia și Slovacia, informație relatată de Agerpres (citată de Economica). De ce contează: presiune pe capitolele cu impact direct în economie Semnatarii susțin că, potrivit propunerii Comisiei Europene, fondurile pentru agricultură, pescuit și politicile regionale ar fi singurele capitole vizate de reduceri, „în ciuda creșterii generale a bugetului european”. În acest context, cele 16 state cer o creștere a alocărilor bugetare pe care guvernele naționale le împart între: Politica Agricolă Comună (PAC); programele de coeziune; pescuit; alte priorități. Argumentul lor este că aceste politici contribuie la obiective-cheie ale UE și sunt cele mai „vizibile” pentru cetățeni, ceea ce le conferă și o greutate politică în negocieri. Cum ar putea fi finanțată creșterea: resurse noi, refinanțare și datorie comună Pe partea de finanțare, „Prietenii Coeziunii” se declară deschiși la discuții privind noi surse de venituri la nivelul UE, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, directe și neregresive” (adică să nu apese disproporționat pe veniturile mici). În același timp, grupul propune două direcții cu implicații pentru datoria publică europeană: refinanțarea datoriilor contractate prin fondul de redresare, indicată la „aproximativ 25 de miliarde de euro anual”, pentru a face rambursarea mai graduală; posibilitatea emiterii de noi datorii comune la nivelul UE. Semnatarii consideră aceste opțiuni „viabile” pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene legate de autonomia strategică pe termen lung. Ce urmează în negocieri Scrisoarea a fost publicată în ziua în care secretari de stat din cele 27 de state membre dezbat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Înaintea reuniunii, secretarul de stat spaniol Fernando Sampedro a spus că mai multe state semnatare au făcut „eforturi” pentru a include ideile de „rambursare graduală” și datorie comună, apreciind că aceasta este calea pentru a ridica nivelul de ambiție al bugetului UE. În același timp, Sampedro a legat discuția bugetară de finanțarea unor „bunuri publice europene” precum securitatea și apărarea, dar și tranzițiile verde, digitală și socială — ceea ce sugerează o competiție mai dură între priorități, cu risc de comprimare a finanțărilor tradiționale dacă nu se găsesc venituri suplimentare. [...]
