Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
S&P Global avertizează că instabilitatea politică poate întârzia consolidarea fiscală a României și crește riscul de retrogradare a ratingului, pe fondul presiunilor bugetare care se acumulează în regiune, potrivit Economedia.
Agenția de rating a transmis pentru Reuters că prăbușirea guvernului de coaliție din România riscă să afecteze procesul bugetar din anii următori, inclusiv negocierile pentru bugetul pe 2027. În evaluarea S&P Global Ratings, momentul este sensibil deoarece România și Ungaria au „perspective negative”, iar riscurile fiscale au devenit, de câțiva ani, principalele riscuri de credit pentru statele din Europa Centrală și de Est.
Analistul principal al S&P pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est și CSI, Karen Vartapetov, a spus că prăbușirea coaliției ar putea complica discuțiile privind bugetul pentru 2027, într-un context în care angajamentul României de reducere a deficitelor „implică măsuri suplimentare de consolidare” în următorii ani.
„Acest lucru este important, deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale implică măsuri suplimentare de consolidare în următorii ani.”
S&P leagă deteriorarea riscului fiscal de un cumul de factori: șocul global al prețurilor la energie și măsurile de sprijin asociate, peste o bază deja apăsată de cheltuieli ridicate pentru apărare și transferuri sociale generoase. Potrivit aceleiași surse, perspectiva negativă pentru Ungaria și România și retrogradarea recentă a Slovaciei sunt prezentate ca reflectând aceste riscuri.
În România, legiuitorii au răsturnat marți guvernul pro-UE condus de premierul Ilie Bolojan printr-un vot de neîncredere, eveniment pe care S&P îl indică drept un factor ce poate complica deciziile bugetare viitoare.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1% din PIB în T1 2026, reducând nevoia de împrumuturi , dar Ministerul Finanțelor avertizează că instabilitatea politică poate eroda rapid încrederea piețelor, potrivit News . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că în primele trei luni din 2026 deficitul bugetar a fost de 1% din PIB, la jumătate față de aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul a scăzut la 22 de miliarde de lei, de la aproximativ 44 de miliarde de lei în T1 2025, iar ca pondere în economie reducerea este de la 2,3% la 1%. Ce înseamnă ajustarea pentru finanțarea statului Nazare susține că reducerea deficitului reflectă o disciplină mai bună a cheltuielilor, prin micșorarea diferenței dintre încasări și cheltuieli. În logica prezentată de ministru, un deficit mai mic înseamnă împrumuturi mai puține și, implicit, presiune mai redusă pe taxe în viitor. Totodată, ministrul afirmă că evoluția a contribuit la întărirea încrederii investitorilor și a piețelor externe, pe fondul unui program de consolidare bugetară aplicat împreună cu premierul Ilie Bolojan. Ținte asumate și riscul politic invocat de Ministerul Finanțelor În context, Nazare amintește că România a pornit de la un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și că angajamentul este reducerea sub 3% până în 2030. Pentru finalul lui 2026, ținta de deficit rămâne 6,2% din PIB. Ministrul avertizează însă că aceste rezultate depind de stabilitate și că „instabilitatea politică și schimbările abrupte de direcție” transmit un semnal negativ către piețe și investitori, riscând să afecteze capitalul de încredere acumulat „în doar 10 luni”. [...]
România încearcă să limiteze impactul bugetar al unei datorii de 3,4 miliarde lei către Pfizer și a cerut companiei convertirea sumei în produse medicale, plus oprirea dobânzilor pe durata negocierilor, potrivit Agerpres , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , după ședința de Guvern de luni seară. Nazare a spus că România „așteaptă din partea Pfizer un răspuns” la propunerea de conversie a datoriei în „produse medicale utilizabile și utile”, în consultare cu Ministerul Sănătății, și la solicitarea de sistare a dobânzilor pe parcursul negocierilor aflate în desfășurare. Ministrul a subliniat că suma „are efecte pe deficitul anului 2026” și că la aceasta se adaugă penalități. Ce cere România și de ce contează pentru deficit În briefingul de presă, ministrul Finanțelor a indicat trei direcții urmărite în discuțiile cu Pfizer: convertirea sumei datorate în produse medicale necesare României; sistarea dobânzilor pe durata negocierilor; coordonare cu Ministerul Sănătății pentru definirea tipului de produse vizate. Potrivit lui Nazare, discuțiile purtate la Washington au fost „preliminare” și „sub semnul confidențialității”, iar marja de manevră a României este „foarte mică” după pierderea procesului și în condițiile unei sentințe „practic executorii”. Coordonare cu Polonia și demers către Comisia Europeană Ministrul a mai afirmat că România a luat legătura cu ministrul Sănătății din Polonia pentru a construi o strategie comună și că intenționează să transmită Comisiei Europene „o serie de aspecte” care ar putea ajuta ambele țări în gestionarea situației. Contextul juridic prezentat în material: un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească solduri restante pentru vaccinurile COVID-19 comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru Polonia și 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) pentru România, la care se adaugă dobânzi. Ce urmează Pe termen scurt, miza este răspunsul Pfizer la propunerile României privind conversia datoriei și oprirea dobânzilor în timpul negocierilor. În paralel, autoritățile încearcă să își coordoneze poziția cu Polonia și să implice Comisia Europeană, în condițiile în care, potrivit ministrului Finanțelor, efectul bugetar este relevant pentru deficitul din 2026. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 1,03% din PIB în T1 2026 , iar Guvernul mizează că această ajustare va susține credibilitatea României pe piețele de finanțare, într-un context de dobânzi în creștere și costuri mai mari de împrumut, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că datele execuției bugetare pe primul trimestru reconfirmă „reducerea deficitului la mai mult decât la jumătate” față de aceeași perioadă din 2025 și a descris evoluția drept „un rezultat major pentru credibilitatea financiară a României”, pe fondul sensibilității piețelor la derapaje fiscale. Ce arată execuția bugetară după primele trei luni Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor , deficitul bugetului general consolidat în T1 2026 a fost de 21,09 miliarde de lei (1,03% din PIB) , față de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) în T1 2025. Ministerul indică o diminuare de 1,25 puncte procentuale ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Nazare a punctat și dinamica veniturilor, care ar fi crescut cu 12,3% , „peste ritmul economiei”, pe fondul măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și al îmbunătățirii colectării. În același timp, ministrul a menționat creșterea restituirilor de TVA, ca element de sprijin pentru lichiditatea din economie. Ajustarea: control al cheltuielilor, fără tăierea investițiilor Pe partea de cheltuieli, ministrul afirmă că se vede o scădere a acestora ca pondere în PIB și „disciplină”, inclusiv la cheltuielile de personal, susținând ideea că ajustarea nu vine doar din venituri. Un punct central al mesajului este menținerea investițiilor la un nivel ridicat, finanțate „preponderent din fonduri europene”, ceea ce ar reduce presiunea pe deficit și pe împrumuturile interne. Nazare a mai spus că „creșterea puternică” a sumelor rambursate de Uniunea Europeană ar confirma accelerarea absorbției fondurilor europene, considerată prioritate în acest an. De ce contează pentru costul finanțării În mesajul său, ministrul leagă explicit consolidarea fiscală de reacția piețelor, în condițiile în care dobânzile cresc și investitorii penalizează rapid derapajele. El și-a exprimat speranța că publicarea datelor va contribui la temperarea efectelor recente ale creșterii dobânzilor, oferind piețelor „un argument” privind direcția finanțelor publice. Ce urmează Din informațiile prezentate rezultă că Guvernul își bazează strategia de reducere a deficitului pe combinația dintre venituri mai mari (prin colectare și bază de impozitare) și controlul cheltuielilor, cu păstrarea investițiilor susținute din fonduri europene. Materialul nu oferă detalii despre ținte pentru trimestrele următoare sau despre măsuri suplimentare, dincolo de interpretarea ministrului asupra execuției din T1. [...]
Instabilitatea politică poate împinge România spre costuri de finanțare cu peste 100 mld. lei mai mari în cinci ani , cu efecte în lanț asupra bugetului, taxelor și economiei reale, potrivit unei analize a Confederației Patronale Concordia citate de HotNews . Creșterea dobânzilor la care se împrumută statul este deja vizibilă: randamentele au urcat cu aproape un punct procentual față de februarie, de la 6,4% la 7,31% (date urmărite și pe Investing.com ). Concordia avertizează că, dacă instabilitatea persistă, costurile se pot adânci, iar impactul se va transmite către companii și populație prin credite mai scumpe. De ce contează: riscul de rating și factura bugetară Miza centrală, în lectura patronatelor, este compromiterea reducerii deficitului bugetar, ceea ce ar putea duce la pierderea ratingului „investment grade” (recomandat investițiilor). Într-un scenariu similar, Ungaria ar fi plătit o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare, iar aplicat României un astfel de șoc ar însemna cheltuieli suplimentare cu dobânzile de: +4 miliarde lei în 2026 +12 miliarde lei în 2027 +22 miliarde lei în 2028 +30 miliarde lei în 2029 +33 miliarde lei în 2030 Totalul depășește 100 de miliarde de lei în cinci ani, conform calculelor Concordia. Pentru a acoperi aceste costuri și a menține bugetul „în parametrii asumați față de partenerii europeni”, analiza indică drept opțiuni fie o creștere a TVA cu încă 3 puncte procentuale, fie majorarea celorlalte impozite. Efecte imediate: curs, inflație și rate la credite Pe termen scurt, Concordia estimează presiuni suplimentare pe curs și pe costul creditării: euro ar putea urca cu 1–2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei; ratele la credite ar putea crește cu aproximativ 7,5–10%. Patronatele notează că România are unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, ceea ce ar face ca o depreciere a leului să se vadă rapid în prețurile de consum. PNRR : pierderi de miliarde și deficit mai mare Un alt canal major de risc este PNRR. În scenariul „optimist”, România ar pierde minimum 30% din sumele așteptate în 2026, adică circa 3,5 miliarde euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În funcție de reacția statului, analiza descrie două variante: dacă proiectele se opresc: creșterea economică scade cu 0,2–0,3 puncte procentuale, statul pierde 600–700 milioane euro (aprox. 3,0–3,5 miliarde lei) din taxe, iar deficitul ajunge la 6,43% din PIB; dacă statul acoperă diferența din buget: deficitul urcă la 6,9% din PIB. În scenariul „negativ”, pierderea ar ajunge la 50% (aprox. 5,7 miliarde euro, adică aprox. 28,5 miliarde lei), iar în scenariul „critic” la 70% (circa 8 miliarde euro, aprox. 40 miliarde lei). În varianta cu acoperire din bani publici, deficitul ar putea urca până la 7,8% din PIB, cu „probabilitate ridicată” de retrogradare la statutul „junk” (nerecomandat investițiilor), potrivit analizei. Cine plătește nota Concluzia patronatelor este că instabilitatea politică se traduce în costuri concrete pentru companii și cetățeni, prin scumpirea finanțării, presiune pe curs și risc de tăieri sau taxe mai mari, în condițiile în care deficitul și accesul la fonduri europene rămân puncte sensibile pentru credibilitatea financiară a României. [...]
Finanțarea deficitului și rostogolirea datoriei au devenit mai scumpe , după ce instabilitatea politică a redus apetitul investitorilor pentru titlurile de stat românești, arată Profit . Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații organizate luni, pe fondul tensiunilor politice care au amplificat percepția de risc. În ultima săptămână, finanțarea deficitului bugetar și a datoriilor ajunse la scadență „s-a complicat și mai mult”, după ieșirea PSD de la guvernare. Luni, social-democrații au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva cabinetului Bolojan, un scenariu care, potrivit analiștilor citați, poate bloca sau întârzia măsuri necesare pentru reducerea deficitului. Costul împrumuturilor urcă: semnal direct din piața titlurilor de stat Tensiunile s-au văzut rapid în randamentele (dobânzile cerute de investitori) la titlurile de stat. La fixingul de luni, la amiază, randamentele au crescut: cu 6 puncte de bază la scadența de 10 ani , până la 7,13% pe an ; cu 23 de puncte de bază la scadența de 3 ani , până la 6,56% pe an . În acest context, Ministerul Finanțelor a ratat una dintre cele două licitații de împrumut organizate în aceeași zi, semn că cererea investitorilor a fost insuficientă la condițiile oferite. De ce contează: presiune pe dobânzi și curs, chiar dacă T1 a arătat bine Analiștii avertizează că o moțiune de cenzură sau un guvern minoritar ar putea avea dificultăți în a adopta măsuri care să ducă la scăderea deficitului bugetar. Consecința, în evaluarea lor, este presiune suplimentară pe dobânzi și pe cursul de schimb , chiar dacă datele din primul trimestru au fost „neașteptat de bune”. Pe termen scurt, mesajul pieței este că riscul politic se traduce direct în costuri mai mari de finanțare pentru stat, ceea ce poate complica execuția bugetară și planul de împrumuturi în perioada următoare. [...]
România riscă să piardă acces la o parte din fondurile UE pentru competitivitate dacă viitorul buget multianual ar aloca banii aproape exclusiv pe criteriul performanței economice, avertizează eurodeputatul USR Dan Barna , într-o declarație citată de Economica . Miza imediată este votul de săptămâna viitoare, la Strasbourg, asupra mandatului Parlamentului European pentru negocierile bugetare cu Comisia Europeană. Barna spune că reforma bugetului UE ar reduce peste 50 de programe la trei „piloni” principali: bugete naționale și regionale (dezvoltare), competitivitate și „Global Europe”. Pilonul de competitivitate: 400 mld. euro și disputa pe criteriile de alocare Potrivit eurodeputatului, pilonul dedicat competitivității, estimat la aproximativ 400 de miliarde de euro, ar urma să fie distribuit aproape exclusiv în funcție de performanța economică. În acest scenariu, „trei-patru economii” ar concentra finanțarea, iar state precum România ar deveni marginale. În acest context, Barna afirmă că a fost introdus un amendament care ar schimba formula de alocare astfel: 60% criteriu de competitivitate; 40% criteriu regional, pentru a face fondurile accesibile și companiilor din toate statele membre, cu accent pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina. „Global Europe”: riscul ca banii UE să finanțeze indirect competitori externi Pe al treilea pilon, „Global Europe”, Barna indică o dezbatere politică privind utilizarea fondurilor (aproape 10% din buget, „aproape 200 de miliarde”): dacă acestea rămân preponderent ajutor umanitar sau dacă ar trebui să susțină și reziliența economică a Uniunii. Ca exemplu, el menționează o licitație de 320 de milioane de euro pentru autobuze în Dakar (Senegal), care ar urma să fie câștigată de o companie chineză, sugerând că, în lipsa unor criterii, UE poate ajunge să finanțeze indirect performanța economică a Chinei. Ce urmează: poziția Parlamentului European pentru bugetul 2028–2034 Parlamentul European își adoptă săptămâna viitoare poziția privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, pe baza unui vot de marți, precedat de o dezbatere. Conform informațiilor citate, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune: 1,7 mii de miliarde de euro la prețuri constante (2025) sau 2,01 mii de miliarde de euro la prețuri curente, pentru șapte ani; un nivel de 1,27% din VNB-ul UE (Venitul Național Brut), cu rambursarea datoriei NextGenerationEU (0,11% din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual. După stabilirea mandatului, Parlamentul European ar urma să înceapă negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre ajung la o poziție comună. Pentru România, disputa asupra criteriilor de alocare — mai ales în pilonul de competitivitate — devine un element cu potențial impact direct asupra accesului companiilor la finanțare europeană în următorul ciclu bugetar. [...]
