Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România încearcă să limiteze impactul bugetar al unei datorii de 3,4 miliarde lei către Pfizer și a cerut companiei convertirea sumei în produse medicale, plus oprirea dobânzilor pe durata negocierilor, potrivit Agerpres, care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, după ședința de Guvern de luni seară.
Nazare a spus că România „așteaptă din partea Pfizer un răspuns” la propunerea de conversie a datoriei în „produse medicale utilizabile și utile”, în consultare cu Ministerul Sănătății, și la solicitarea de sistare a dobânzilor pe parcursul negocierilor aflate în desfășurare. Ministrul a subliniat că suma „are efecte pe deficitul anului 2026” și că la aceasta se adaugă penalități.
În briefingul de presă, ministrul Finanțelor a indicat trei direcții urmărite în discuțiile cu Pfizer:
Potrivit lui Nazare, discuțiile purtate la Washington au fost „preliminare” și „sub semnul confidențialității”, iar marja de manevră a României este „foarte mică” după pierderea procesului și în condițiile unei sentințe „practic executorii”.
Ministrul a mai afirmat că România a luat legătura cu ministrul Sănătății din Polonia pentru a construi o strategie comună și că intenționează să transmită Comisiei Europene „o serie de aspecte” care ar putea ajuta ambele țări în gestionarea situației.
Contextul juridic prezentat în material: un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească solduri restante pentru vaccinurile COVID-19 comandate de la Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru Polonia și 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) pentru România, la care se adaugă dobânzi.
Pe termen scurt, miza este răspunsul Pfizer la propunerile României privind conversia datoriei și oprirea dobânzilor în timpul negocierilor. În paralel, autoritățile încearcă să își coordoneze poziția cu Polonia și să implice Comisia Europeană, în condițiile în care, potrivit ministrului Finanțelor, efectul bugetar este relevant pentru deficitul din 2026.
Recomandate
Ministerele au cerut suplimentări de 60 mld. lei, dar Finanțele spun că nu e sustenabil : ministrul Alexandru Nazare a indicat că Guvernul se pregătește și pentru o a doua rectificare bugetară , însă nivelul solicitărilor venite din ministere depășește ceea ce „România își permite”, potrivit News . Nazare a spus că planul pentru finalul anului include două rectificări bugetare și că Ministerul Finanțelor este „pregătit” și pentru a doua, idee pe care a susținut că a anunțat-o încă de la audiere. În același timp, ministrul a precizat că ministerele au cerut, cumulat, 60 de miliarde de lei, sumă pe care o consideră prea mare pentru spațiul bugetar disponibil. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine.” Nazare a adăugat că, în opinia sa, chiar și ordonatorii principali de credite (instituțiile care gestionează bugete, în principal ministerele) ar conștientiza că nivelul cererilor este peste ceea ce poate fi acoperit realist. „Cred că în adâncul sufletului lor, toți ordonatorii știu că acea sumă este un pic exagerată.” Miza economică a mesajului transmis de Finanțe este că rectificarea (și eventual a doua rectificare) va trebui să prioritizeze alocările, în condițiile în care solicitările agregate ale ministerelor depășesc capacitatea bugetului de a le acomoda integral. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre sumele care ar putea fi aprobate efectiv sau despre distribuția pe ministere. [...]
Deficitul bugetar „cash” a coborât la 3,8% în septembrie, dar miza rămâne finalul de an , într-un context în care Guvernul trebuie să își respecte angajamentele fiscale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , la Digi24. Nazare a spus că deficitul pe luna septembrie este de 3,8%, „o ajustare semnificativă” față de anul trecut, când era 5,5%. Ministrul a precizat că se referă la deficitul publicat lunar pe metodologie „cash” (execuția efectivă a încasărilor și plăților), nu la deficitul calculat după standardul european ESA (European System of Accounts), folosit în evaluările la nivelul UE. De ce contează diferența dintre „cash” și ESA Ministrul a avertizat că seriile trimestriale ESA sunt provizorii și se modifică la fiecare publicare Eurostat, motiv pentru care deficitul ESA trimestrial nu trebuie confundat cu deficitul anual. „Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual şi nu trebuie confundată pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică.” În același context, Nazare a indicat că, din comunicatul Eurostat publicat în octombrie 2026, deficitul României pe 2025, calculat ESA la nivel anual, este de 7,8% (nu 7,9%), pe care a descris-o drept „o cifră definitivă”. Presiunea pe final de an: ecart de peste 23 de miliarde și reorientarea resurselor Nazare a mai afirmat că resursele și „majoritatea spațiului fiscal” au fost concentrate către PNRR , ceea ce a redus spațiul fiscal pentru proiectele finanțate direct din bugetul de stat, efect vizibil în execuția „cash”. Ministrul a mai spus că există „un ecart pe deficit cash important de peste 23 de miliarde”, menținut în fiecare lună a acestui an, iar următoarele săptămâni sunt „extrem de importante” pentru ca România să se încadreze în angajamentele asumate. Problemele structurale rămân În evaluarea ministrului, obligațiile „structurale, cronice, istorice” continuă să apese asupra bugetului, iar situația nu este „foarte mult schimbată” față de luna mai. El a susținut că bugetul pe 2026 a fost discutat și dezbătut cu partidele din fosta coaliție (PNL, PSD, USR și minorități) și că, în afara dezechilibrelor cunoscute, nu au apărut probleme noi după luna mai. [...]
România este folosită ca avertisment în dezbaterea bugetară din Ungaria , într-un discurs în care premierul Péter Magyar a legat direct derapajele fiscale de „cheltuieli excesive, corupție și furt”, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care Budapesta își prezintă bugetul pe 2027 și își fixează ținte de reducere a deficitului, iar comparația pune din nou în lumină problema deficitului ridicat al României raportat la regulile fiscale europene. În Parlamentul de la Budapesta, Magyar a invocat România și Franța ca exemple ale efectelor lipsei de control asupra cheltuielilor publice, afirmând: „Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul.” Deficitul României rămâne peste pragul european, chiar și pe scenariul de scădere Potrivit unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, citată în material, deficitul bugetar al României este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în acest scenariu, nivelul din 2027 ar rămâne peste pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile fiscale europene. Ce urmărește Ungaria: reducerea deficitului și finanțarea măsurilor sociale Comparația cu România este folosită de guvernul ungar pentru a justifica limitarea cheltuielilor considerate excesive și intensificarea luptei anticorupție, în timp ce încearcă să păstreze finanțarea unor măsuri sociale. Conform Reuters, citată de Adevărul, Budapesta vizează un deficit bugetar de 4,9% din PIB în 2027, față de aproximativ 7,5% estimat pentru 2026. Ținta este mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% a analiștilor consultați de agenție. Proiectul de buget include și cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți (aprox. 6,2 miliarde de dolari, adică aproximativ 28 miliarde lei), pentru: majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public; dublarea alocațiilor familiale; reduceri de impozite pentru persoanele cu venituri mici. Pentru a finanța pachetul și a îmbunătăți situația bugetară, Magyar a anunțat taxe suplimentare pentru marile averi și companii, iar guvernul mizează și pe economii din combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive. Miza de termen lung: sub 3% până în 2030 Executivul ungar și-a propus să coboare deficitul sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, obiectiv legat de perspectiva unei eventuale adoptări a monedei euro, potrivit informațiilor din articol. [...]
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
Sistemul sanitar riscă un blocaj operațional în 2–3 săptămâni dacă nu apare rapid o rectificare bugetară, avertizează ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila , potrivit Antena 3 . Miza imediată este finanțarea serviciilor de ambulanță și a unităților de primiri urgențe (UPU), care ar putea ajunge să nu-și mai poată îndeplini atribuțiile dacă banii nu sunt alocați până la începutul lunii noiembrie. Ministrul spune că sumele necesare sunt „de aproape 800 de milioane de lei și 227 de milioane de lei” și că, fără rectificare, „funcționarea sistemului medical intră într-un palier de nefuncționare”. „Esența e că în două-trei săptămâni, fără o rectificare, funcționarea sistemului medical intră într-un palier de nefuncționare.” De ce nu mai pot fi acoperite golurile din buget Cseke Attila susține că Ministerul Sănătății a acoperit până acum nevoile urgente prin relocări repetate de fonduri, inclusiv din martie, când au fost făcute primele redirecționări pentru spitalele din Floreasca și Târgu Mureș. Procedura a continuat „ori de câte ori a fost nevoie”, însă ministrul afirmă că posibilitățile s-au epuizat. „Nu mai avem de unde.” În același context, ministrul a argumentat că fondul de rezervă nu ar fi o soluție, pentru că situația nu este una „neprevăzută”. Presiunea pe rectificare: guvern sau Parlament, cu riscuri Ministrul interimar a insistat că este „absolut necesar” un guvern care să facă rectificarea bugetară. În lipsa acestuia, spune că ar trebui căutată o soluție prin Parlament, dar a avertizat că o astfel de variantă vine cu riscuri (fără a detalia în material care sunt acestea). Cseke Attila a mai precizat că pentru luna octombrie „nu sunt probleme” pe programele mari de sănătate, însă trebuie găsită o soluție pentru noiembrie și decembrie. Context: mutarea de fonduri a redus doar presiunea pe termen scurt În material este menționat și că, „în urmă cu o lună”, Ministerul Finanțelor a aprobat retrimestrializarea a 2,058 miliarde de lei pentru sănătate, prin mutarea sumei din trimestrul IV în trimestrul III, pentru plata unor servicii medicale, dispozitive și medicamente deja acordate sau eliberate pacienților. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus atunci că măsura reduce presiunea imediată și riscul unui blocaj la începutul lunii octombrie, dar nu rezolvă problemele structurale de finanțare. Separat, premierul desemnat Luca Niculescu a declarat pentru Antena 3 CNN că o rectificare bugetară rapidă este esențială, inclusiv pentru eliminarea riscului ca angajații din România să nu-și primească salariile, și că „prima” soluție este formarea unui guvern. Ce urmează Din informațiile prezentate, termenul-limită indicat de ministrul Sănătății este începutul lunii noiembrie, când ar trebui alocate sumele necesare. În lipsa unei rectificări bugetare, riscul operațional invocat vizează în special ambulanțele și UPU-urile, cu efect direct asupra capacității de răspuns la urgențe. [...]
Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027 , după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres . Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor. Ce a transmis Nazare despre evaluarea Moody’s Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni: deficitul „cash” a coborât la 2,9% din PIB la opt luni; față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare. De ce contează calendarul bugetului pe 2027 Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”. În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating. Ce urmează, în logica prezentată de minister Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică. [...]
