Știri
Știri din categoria Auto

Waymo are cu 68% mai puține accidente raportabile decât șoferii umani, potrivit unei analize a Insurance Institute for Highway Safety (IIHS) prezentate de Electrek — însă comparația vine cu limitări metodologice care contează pentru reglementare și pentru modul în care vor fi evaluate, pe viitor, serviciile de robotaxi.
IIHS a analizat date federale de raportare a accidentelor pentru servicii de robotaxi în perioada 2021–2024 și s-a concentrat pe Waymo, în contextul în care Cruise și-a oprit operațiunile în 2023, iar Zoox a început să ofere curse publice abia în 2025. În setul de date nu intră Tesla, care a început serviciul de „robotaxi” în Austin în 2025 și acumulase, „până săptămâna aceasta”, circa 380.000 de mile nesupravegheate.
După eliminarea redundanțelor și clasificarea severității accidentelor, IIHS spune că, pe un eșantion de 50 de milioane de mile parcurse autonom de vehicule Waymo în perioada analizată, acestea au avut cu 68% mai puține accidente „suficient de grave” încât un șofer obișnuit le-ar raporta poliției.
Raportat la un milion de mile parcurse, frecvența accidentelor a fost:
În plus, accidentele înregistrate la Waymo au fost, în medie, mai puțin severe și „tindeau” să nu fie din vina vehiculului autonom, potrivit concluziilor citate.
Rezultatele s-au menținut în trei din cele patru zone analizate: Phoenix, San Francisco și Los Angeles. În Austin, Waymo a avut o rată ușor mai mare decât oamenii, iar IIHS indică drept posibilă explicație dimensiunea mică a eșantionului de mile din perioada respectivă, când compania încă testa și nu era disponibilă public acolo în 2024.
Un detaliu notabil: deși Waymo folosește radar și LiDAR (senzori care nu depind de lumina vizibilă), a avut o pondere mai mare a accidentelor în condiții de întuneric decât șoferii umani.
Partea de discuții a analizei IIHS ridică mai multe probleme care pot influența concluzia „68% mai sigur” și care sunt relevante pentru standarde și raportări viitoare:
Ca ordin de mărime, analiza amintește că șoferii umani parcurg peste 3 trilioane de mile pe an în SUA, iar în zonele studiate au fost circa 222 de miliarde de mile în aceeași perioadă — un volum care face datele despre oameni mult mai „reprezentative”.
Concluzia practică a materialului este că datele de până acum sugerează un avantaj de siguranță pentru Waymo, dar și că industria are nevoie de baze de date mai bune și de raportări mai complete (inclusiv mile autonome), pentru ca evaluările să fie comparabile și utile în decizii de reglementare și extindere operațională.
Recomandate

Intrarea Tesla cu Cybercab pe străzile din Austin a declanșat rapid un test de reglementare , după ce autoritatea federală americană pentru siguranța rutieră a deschis o investigație la doar câteva ore de la primele rulări, potrivit TechCrunch . Miza imediată nu este demonstrația în sine, ci dacă Tesla poate opera un serviciu de robotaxi în condiții de conformitate și fără întreruperi, într-un moment în care compania încearcă să-și susțină public pivotul spre AI și robotică. În material, publicația notează că evenimentul Cybercab din Austin nu a impresionat Wall Street și a fost „neobișnuit de liniștit”, fără atmosfera de festival asociată altor lansări Tesla. Un element remarcat explicit este absența CEO-ului Elon Musk, considerată „notabilă și derutantă”, în contextul în care acesta a susținut ani la rând că viitorul și valoarea Tesla depind de robotică și AI. Investigația NHTSA: frână administrativă pentru un vehicul fără comenzi manuale „Obstacolul” major a apărut vineri dimineață, când National Highway Traffic Safety Administration (NHTSA) a anunțat deschiderea unei investigații la scurt timp după ce Tesla a scos pe străzile din Austin primele Cybercab-uri care nu au volan și pedale. TechCrunch amintește că reglementările federale de siguranță cer, în mod tradițional, comenzi manuale precum pedala de frână. În același timp, Departamentul Transporturilor din SUA a propus recent eliminarea acestor cerințe pentru vehicule proiectate să se conducă singure, ceea ce indică un cadru în mișcare, dar încă nefinalizat. Tesla a ales ruta de „autocertificare” (self-certify) – procedura standard folosită de producători pentru vehiculele clasice, conduse de oameni. Reacția NHTSA este descrisă ca o „apăsare a frânei”, cu mențiunea că Tesla ar putea decide să opereze în continuare în timp ce investigația se desfășoară. Publicația precizează și că există precedent pentru un astfel de demers al NHTSA. Scalarea rămâne întrebarea-cheie, iar Texas arată dimensiunea actuală Dincolo de demo-uri și evenimente, testul real este lansarea „în siguranță și la scară” a unui serviciu de robotaxi, iar aici TechCrunch subliniază că Tesla nu are, deocamdată, o desfășurare comparabilă cu Waymo . Ca reper operațional, publicația indică faptul că Tesla a înregistrat 45 de Cybercab-uri în Texas, conform registrului public al statului pentru vehicule automatizate . Context: Tesla publică ghiduri, inclusiv restricții de utilizare TechCrunch mai notează că Tesla a publicat mai multe ghiduri despre Cybercab, din care reiese și o restricție explicită: vehiculul „nu este pentru copii”. Publicația trimite la un rezumat mai amplu al informațiilor despre Cybercab și la interesul companiei de a vinde aceste vehicule către operatori de flote. Pentru Tesla, succesiunea „ieșire pe drumuri publice – investigație federală” mută discuția din zona de promisiuni în cea de conformare și risc operațional: orice extindere a serviciului depinde nu doar de tehnologie, ci și de modul în care autoritățile vor interpreta și actualiza regulile pentru vehicule fără comenzi manuale. [...]

Tesla împinge Cybercab spre utilizare comercială, dar intră pe un teren sensibil al aprobărilor de siguranță , într-un moment în care tehnologia sa de conducere autonomă este deja sub lupa autorităților, potrivit Mediafax . Tesla organizează joi, la Austin (Texas) , un eveniment dedicat Cybercab, primul vehicul al companiei conceput exclusiv pentru conducere autonomă. Modelul este descris ca un robotaxi cu două locuri, uși de tip „fluture” și, în versiunea finală, fără volan și pedale. Cybercab ar urma să se alăture flotei de robotaxi Tesla, care folosește în prezent automobile electrice Model Y. Vehiculul a fost prezentat pentru prima dată în urmă cu aproximativ doi ani, la studiourile Warner Bros., iar introducerea sa este legată direct de strategia Tesla de a miza pe conducerea autonomă ca element esențial pentru viitorul companiei, conform Reuters, citată de Mediafax. Producție începută și testare pe drumuri publice Producția Cybercab a început în aprilie, iar vehiculele sunt testate pe drumurile publice. Unele versiuni de test observate în Statele Unite au fost însă echipate cu volan, deși conceptul final vizează eliminarea completă a comenzilor clasice. Pentru evenimentul intitulat „Lansarea Cybercab”, Tesla a trimis invitații unor utilizatori ai serviciului său de robotaxi și unor invitați selectați, fără să ofere detalii despre formatul prezentării. Miza operațională: integrarea în serviciul de robotaxi, condiționată de aprobări Presa americană citată în material indică un plan de introducere treptată: mai întâi curse oferite angajaților Tesla pe drumurile publice, apoi integrarea în serviciul de robotaxi din Austin, la câteva zile distanță. În paralel, rămâne deschisă problema aprobărilor și a respectării standardelor federale de siguranță. Tesla nu a anunțat dacă a obținut aprobările necesare sau dacă vehiculul respectă normele federale pentru utilizarea comercială. În context, Mediafax amintește că sistemul Full Self-Driving (FSD) folosit în prezent de Tesla — care necesită supraveghere permanentă din partea șoferului — a fost vizat de investigații federale și procese după accidente și încălcări ale regulilor de circulație. Cybercab ar urma să folosească o versiune a FSD care nu necesită supravegherea unui șofer, iar Tesla susține că tehnologia sa este „de până la zece ori mai sigură” decât condusul realizat de oameni. Elon Musk a declarat anterior că Cybercab ar urma să fie disponibil, în cele din urmă, la un preț de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 135.000 lei), însă materialul nu indică un calendar ferm de comercializare. [...]

Startup-ul Verne a deschis în Zagreb primele teste din Europa cu Robotaxi complet fără șofer și fără operator de siguranță la bord , un pas operațional important pentru trecerea de la pilotări supravegheate la exploatare reală a transportului autonom, potrivit IT之家 . Testele au loc pe drumuri publice în capitala Croației și sunt realizate de Verne împreună cu Pony.ai. Utilizatorii pot accesa serviciul prin aplicația Uber, pe o rută de 22 km care leagă sediul Verne, zona comercială centrală și aeroportul din Zagreb. Ce se schimbă față de testele anterioare: fără om în mașină Elementul-cheie al acestei etape este eliminarea completă a persoanei din vehicul care, în mod obișnuit, supraveghează și poate interveni în caz de nevoie. În acest proiect: sistemul de conducere autonomă al Pony.ai execută efectiv manevrele (direcție, frânare, accelerație); Verne monitorizează vehiculele de la distanță. Publicația notează că renunțarea la personalul de siguranță din mașină este o etapă pe care „aproape toate” companiile mari din zona Robotaxi încearcă să o atingă. Ca repere, sunt menționate testele mai vechi ale Waymo cu supraveghetor uman și faptul că unele Robotaxi pe bază de Tesla Model Y folosesc încă o abordare similară, în timp ce conceptul Cybercab prezentat recent la Austin ar fi rulat complet nesupravegheat. Context: Verne testase deja un serviciu comercial, dar cu operator la bord În aprilie, Verne și Pony.ai au lansat tot în Zagreb ceea ce sursa descrie drept primul serviciu comercial de Robotaxi din Europa, însă atunci vehiculele aveau încă un operator uman în mașină pentru siguranță. Trecerea la „fără om la bord” ridică miza operațională: sistemul trebuie să gestioneze integral situațiile din trafic, iar intervenția se mută în zona de supraveghere la distanță. Ce vehicul folosește Verne și cum e configurat pentru pasageri Robotaxi-ul Verne are la bază un crossover electric Arcfox (极狐) Alpha T5. Configurația este adaptată pentru utilizare de tip taxi autonom: scaunul din față al pasagerului a fost eliminat pentru a crește spațiul de bagaje; în spate există un ecran mai mare pentru pasageri, montat în zona spătarului fostului scaun din dreapta-față, cu informații despre rută și opțiuni de divertisment (video/jocuri); lipsa scaunului din dreapta-față oferă și mai mult spațiu pentru picioare pasagerilor din spate. Separat, Verne a prezentat în trecut și un concept de vehicul dedicat Robotaxi, asemănător ca idee cu Tesla Cybercab, dar descris ca mai „luxos” (uși glisante, plafon panoramic, interior mai premium și ecran foarte mare). Compania spune că acest model dedicat este încă în dezvoltare. [...]

Volkswagen își leagă redresarea din SUA de intrarea în segmentele cu marje mari, dar puternic protejate de tarife , mizând pe pick-up-uri și SUV-uri robuste produse local pentru a-și crește o cotă de piață de circa 3%, potrivit Ziarul Financiar . Grupul german analizează lansarea unor pick-up-uri și SUV-uri construite pe șasiu-cadru (arhitectură tip „body-on-frame”, folosită frecvent la vehicule utilitare și off-road), segmente pe care nu le-a atacat până acum în Statele Unite, dar unde se concentrează o parte importantă din profiturile industriei auto americane. Ținta este ieșirea din zona crossoverelor compacte, unde marjele sunt mai mici și unde compania este mai expusă taxelor vamale, pentru a urca în categoriile dominate de Ford, General Motors, Stellantis și Toyota. Potrivit Bloomberg, conducerea Volkswagen vede aceste modele drept principalul motor al redresării operațiunilor americane, iar directorul general Oliver Blume a descris segmentul SUV-urilor robuste și al pick-up-urilor ca pe o oportunitate neexploatată pentru grup. Mișcarea se leagă de strategia pentru America de Nord prezentată la începutul lunii septembrie, care renunță la logica modelelor globale standardizate în favoarea unor produse dezvoltate pentru cererea locală. De ce contează: marjele și tarifele împing Volkswagen spre producție locală Miza este ridicată: pick-up-urile au reprezentat anul trecut aproape 20% din vânzările de vehicule noi din SUA, iar modelele full-size au avut prețuri medii de listă apropiate de 70.000 de dolari (aprox. 316.000 lei). În același timp, loialitatea față de mărcile americane rămâne ridicată, ceea ce face intrarea în segment mai dificilă pentru un jucător cu o prezență modestă. În prezent, Volkswagen are o cotă de piață de aproximativ 3% în SUA și nu vinde nici pick-up-uri, nici SUV-uri de dimensiuni mari; cel mai mare model din ofertă este Atlas, un SUV de clasă medie. Uzina din Chattanooga, piesă-cheie în planul de reducere a expunerii la taxe Un rol central îl are uzina din Chattanooga (Tennessee), care funcționează sub capacitate după ce a pierdut producția crossoverului electric ID.4, pe fondul expirării creditelor fiscale federale pentru vehicule electrice. Un pick-up fabricat local ar crește gradul de utilizare al uzinei și ar reduce expunerea la taxele vamale. Producția în SUA ar permite și evitarea „ chicken tax ”, tariful de 25% aplicat din 1964 pick-up-urilor importate în Statele Unite. Presiune pe rezultate și pe strategia din America de Nord Impactul tarifelor este deja vizibil, potrivit articolului: directorul financiar Arno Antlitz a indicat că acestea au erodat marjele modelelor asamblate în Mexic și vândute în SUA, inclusiv Jetta și Taos. La Audi, vânzările din prima jumătate a anului au scăzut cu 17%, ceea ce a amplificat presiunea acționarilor pentru o ajustare rapidă a strategiei americane. În paralel, Volkswagen vrea să accelereze extinderea gamei hibride: compania nu vinde în acest moment niciun model hibrid în SUA, dar pregătește versiuni electrificate pentru Tiguan, Atlas și Atlas Cross Sport, care ar urma să fie introduse odată cu actualizările de mijloc de carieră ale modelelor. Ce urmează: decizie în lunile următoare, lansare „înainte de finalul deceniului” Decizia privind modul de realizare a viitorului pick-up urmează să fie luată în lunile următoare, Volkswagen analizând atât producția proprie, cât și un parteneriat industrial. Varianta vehiculată cel mai des este o colaborare cu Ford, cu care grupul are deja o relație de cooperare. Detalii precum motorizarea, dimensiunile, denumirile comerciale și calendarul exact nu au fost confirmate; compania a indicat doar că modelul ar urma să ajungă pe piață înainte de finalul deceniului. Volkswagen are deja un „cap de pod” prin Scout Motors, marca americană relansată sub umbrela grupului, care va produce în Carolina de Sud pick-up-ul Terra și SUV-ul Traveler, ambele pe șasiu-cadru, cu lansare comercială programată pentru 2028. Schimbarea de direcție este însoțită și de o modificare la vârful operațiunilor din regiune: Marco Schubert, fost șef al vânzărilor globale Audi, preia coordonarea Nord-Americii de la 1 octombrie 2026, în locul lui Kjell Gruner. [...]

Garmin extinde segmentul de navigație dedicată cu ecrane ultralargi și funcții conectate , mizând pe o experiență mai apropiată de cea a sistemelor moderne din mașini, dar într-un dispozitiv separat, potrivit Garmin . Compania a anunțat o reproiectare completă a gamei Garmin Drive , cu accent pe afișaj „ultrawide” (ultralarg) și pe integrarea de date în timp real prin telefon. Noile Garmin Drive vin cu ecrane ultralargi, cu rezoluție mare, în două dimensiuni: 7,1 inci și 8,8 inci. Garmin spune că designul cu profil redus este gândit să fie discret și să nu obstrucționeze câmpul vizual al șoferului, iar interfața permite selectarea meniurilor și a opțiunilor de navigație direct din harta afișată. „Cu noile noastre navigatoare Garmin Drive, am ridicat experiența de navigație la volan. De la ecranele ultralargi generoase la interfața actualizată și funcțiile conectate, fiecare detaliu este conceput pentru a oferi mai multă încredere, claritate și liniște pe drum.” — Susan Lyman , vicepreședinte Garmin pentru vânzări și marketing de consum Ce aduc nou, operațional, aceste dispozitive Garmin listează o serie de funcții orientate către utilizarea de zi cu zi, inclusiv elemente de „asistență” prin afișarea unor informații pe traseu: selecția rutelor și a destinațiilor direct din vizualizarea hărții, cu opțiuni de comandă vocală, atingere și gesturi; afișarea pe traseu a semafoarelor și a indicatoarelor „Stop”, pentru o mai bună anticipare a ce urmează; alerte pentru curbe strânse, schimbări de limită de viteză, zone școlare și altele; căutarea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice, cu filtrare după puterea de încărcare și disponibilitate în timp real (când dispozitivul este conectat la aplicația Garmin Drive de pe un telefon compatibil); prețuri dinamice la combustibil (în aceleași condiții de conectare); condiții meteo în timp real și trafic live (în aceleași condiții de conectare); căutare și trimitere de puncte de interes de pe telefon către navigator; recomandări pentru hoteluri, restaurante și atracții, folosind evaluările TripAdvisor; hărți stradale detaliate preîncărcate pentru America de Nord, cu actualizări prin Wi‑Fi. Garmin precizează și că comenzile vocale sunt disponibile în mai multe limbi (inclusiv engleză, germană, franceză, spaniolă și italiană). Prețuri și disponibilitate Navigatoarele sunt disponibile „acum”, cu prețuri recomandate între 299,99 dolari și 349,99 dolari (aprox. 1.350–1.575 lei). Compania indică drept canal de informare pagina dedicată gamei auto: https://www.garmin.com/en-US/c/automotive/ (link prezent în comunicat). Pentru piața din România, Garmin nu oferă în acest material detalii despre disponibilitate locală, prețuri în lei sau parteneri de distribuție. [...]

Riscul pentru România nu este închiderea bruscă a Mioveniului, ci pierderea treptată a alocărilor industriale – inclusiv a viitoarei generații Duster , potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul central: uzina Dacia de la Mioveni nu este „pe punctul” de a se închide, dar România poate pierde în timp volume, versiuni și, mai ales, viitorul Duster. „Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster. Acesta este pericolul adevărat.” De ce contează: decizia industrială se joacă în 2027–2029 Analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI), semnată de Dumitru Chisăliță, susține că „amenințarea” plecării trebuie citită și ca instrument de negociere corporativă pentru condiții mai bune (taxe, energie, infrastructură, predictibilitate), fără ca asta să însemne automat o retragere iminentă. În același timp, riscul real ar fi ca, în fereastra 2027–2029, când se decid platformele, furnizorii și uzina pentru succesorul actualului Duster, România să nu mai primească alocarea noii generații. Închiderea fizică, dacă ar ajunge acolo, ar putea veni abia în 2030–2031, dar decizia ar fi luată cu 2–3 ani mai devreme, potrivit analizei. Probabilități estimate de AEI pentru scenarii (orientative) AEI indică trei scenarii, cu probabilități „analitice” (nu prognoze ale Renault, subliniază autorul): aprox. 55% : actuala generație rămâne, iar succesorul este produs cel puțin parțial în România; aprox. 35% : scenariu negativ – împărțirea producției sau mutarea succesorului; aprox. 10% : retragere accelerată până în 2028–2029 . Competitivitatea Mioveni vs. Bursa: unde apare presiunea de cost Comparativ cu uzina Renault de la Bursa (Turcia), Mioveni ar avea un „dezavantaj brut” estimat la 318–378 euro/automobil , în principal din diferențe de cost al muncii și electricitate, conform analizei. Pentru o mașină livrată în Germania, proximitatea României față de piața europeană ar reduce diferența netă la aprox. 200–250 euro/automobil . Analiza precizează că sunt estimări standardizate, nu costuri confidențiale ale Renault, și că România păstrează avantaje precum piața unică, rețeaua de furnizori, personal calificat, productivitate și investiții deja realizate. Semnalele care ar indica o retragere graduală În viziunea AEI, riscul nu ar arăta ca o „închidere peste noapte”, ci ca o degradare treptată a rolului industrial al Mioveniului. Printre semnalele de urmărit: reducerea investițiilor la Mioveni; scăderea volumelor și eliminarea unor schimburi; transferarea matrițelor sau a unor versiuni către Bursa; nominalizarea furnizorilor turci pentru viitoarea generație; reducerea activităților de cercetare și inginerie din România; absența unui nou model după Bigster; orientarea investițiilor în electrificare exclusiv către alte uzine. Impactul economic estimat dacă retragerea ar deveni completă Într-un scenariu de retragere completă, analiza AEI estimează: pierdere anuală de aprox. 5–5,5 miliarde euro din exporturile brute; deteriorarea balanței comerciale cu 2,5–3,5 miliarde euro ; pierdere de valoare adăugată și PIB (direct și indirect) de 2,5–4 miliarde euro/an ; 55.000–90.000 de locuri de muncă vulnerabile (uzină, furnizori, transport, servicii conexe). Pentru Argeș, o retragere până în 2029 ar însemna un șoc abrupt, cu risc de recesiune regională severă, iar între 2029 și 2035 pierderea cumulată de PIB ar putea ajunge la 17–28 miliarde euro , potrivit analizei. Ce recomandă AEI statului: dialog și audit, nu „subvenții nelimitate” Chisăliță susține că statul ar trebui să evite atât panica (concesii fără limită), cât și complacerea („nu pot pleca niciodată”). Printre recomandări: dialog confidențial și documentat cu Renault pentru alocările industriale 2027–2031 și un audit independent Mioveni–Bursa pe energie, muncă, taxe, logistică și productivitate, plus măsuri de competitivitate (predictibilitate fiscală, energie competitivă pe termen lung, infrastructură, sprijin condiționat de investiții/volume/locuri de muncă). Separat, în material este citat și Mihai Bordeanu , Head of Country Renault Group și șeful Dacia South East Europe, care afirmă că producția Dacia ar urma să scadă cu un procent de două cifre pe fondul scăderii cererii și al schimbării pieței către electric, adăugând că această scădere ar putea duce la concedieri. „Da, producția scade, consecința e că va trebui să dăm oameni afară”.” [...]