Știri
Știri din categoria Auto
Volkswagen a contabilizat o depreciere de circa 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) a participației de 75% la Porsche, un semnal că marca odinioară „bijuteria coroanei” a grupului a devenit o vulnerabilitate majoră în plin program de restructurare, potrivit Biziday, care preia o analiză Reuters.
Declinul Porsche este legat, în primul rând, de scăderea vânzărilor pe piețe-cheie. În China, livrările s-au redus la mai puțin de jumătate în ultimii patru ani, pe fondul concurenței tot mai puternice a producătorilor locali și al schimbării rapide a pieței auto. În acest context, compania își reduce semnificativ și rețeaua de dealeri din China. În paralel, Porsche este afectată de tarifele comerciale din SUA și de slăbirea cererii în alte regiuni, inclusiv Orientul Mijlociu-Africa-India.
Analiza arată că investițiile masive în electrificare nu au fost urmate de cererea anticipată pentru unele modele electrice. Ca răspuns, Porsche încearcă să-și recalibreze strategia către modele premium mai scumpe și mai profitabile și să reducă din costuri.
Totuși, chiar și cu o revenire a marjelor, compania are nevoie de volume suficiente pentru a contribui la finanțarea restructurării Volkswagen. În prezent, marjele Porsche au coborât sub nivelul grupului și chiar sub cele ale Skoda, care a ajuns mai profitabilă decât Porsche în interiorul conglomeratului.
Volkswagen derulează cea mai amplă restructurare din istoria sa de 89 de ani și pregătește reduceri importante de personal, pe fondul protestelor din Germania. Ținta grupului este o marjă operațională de 9% până la finalul deceniului, de la cel mult 1% estimat pentru acest an.
Deprecierea de aproximativ 6 miliarde de euro a participației la Porsche indică faptul că grupul evaluează acum marca de mașini sport la un nivel mai mic decât anticipa anterior. Este a doua depreciere majoră, după una de 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde lei) înregistrată anul trecut.
Directorul general al Porsche, Michael Leiters, a declarat că nu există încă o nouă prognoză pentru anul financiar curent sau pentru obiectivul pe termen mediu, iar compania urmează să își prezinte strategia în octombrie. Analiștii citați de Reuters avertizează însă că simpla reducere a cheltuielilor nu va fi suficientă pentru ieșirea grupului din criză.
Analiza plasează cazul Porsche în tabloul mai larg al industriei auto germane: presiunea concurenței chineze, tranziția dificilă către electric, dependența de China și impactul tarifelor comerciale americane. În acest context, sindicatele germane cer sprijin din partea Uniunii Europene și măsuri de protecție față de importurile ieftine din China.
Recomandate
Volkswagen recunoaște că vânzările mai mari de electrice apasă pe profit , pentru că mașinile cu baterie aduc în continuare marje mai mici decât modelele pe benzină, potrivit Focus . Dilema are miză economică și operațională: grupul trebuie să accelereze electrificarea ca să evite potențiale penalități UE pentru emisii, dar fiecare client mutat spre electric poate însemna, pe termen scurt, un câștig mai mic. Arno Antlitz , director financiar și COO al grupului, spune că „succesul de piață” al electricelor pune „rezultatul suplimentar sub presiune”, deoarece compania câștigă încă mai puțin din EV-uri (mașini electrice) decât din vehiculele cu motor termic. În același timp, Antlitz indică o rentabilitate operațională după nouă luni de 3,8% înainte de efecte speciale, nivel pe care îl consideră insuficient pentru a susține investițiile viitoare. De ce contează: conformarea la UE poate reduce profitul pe termen scurt Focus descrie un blocaj strategic: Volkswagen trebuie să vândă mai multe electrice pentru a-și reduce emisiile medii la nivel de flotă și pentru a evita amenzi mari dacă ratează țintele UE. Însă, în condițiile în care EV-urile sunt mai puțin profitabile, creșterea ponderii lor în mixul de vânzări nu se traduce automat în profit mai mare. În Europa, EV-urile au reprezentat 40% din portofoliul de comenzi al grupului în primele nouă luni ale anului, iar „Electric Urban Car Family” a atras aproximativ 150.000 de comenzi, conform aceleiași surse. Grupul vede drept piese importante pentru extinderea electromobilității în Europa modele precum VW ID. Polo, ID. Cross, Cupra Raval și Skoda Epiq. Presiune suplimentară: electrice „de intrare” și concurența globală Provocarea de rentabilitate ar putea crește odată cu viitorul model electric de intrare în gamă. Versiunea de serie a conceptului ID. Every1 ar urma să ajungă pe piață în 2027 sub numele ID. Up, poziționat ca cel mai accesibil electric al mărcii. Un preț mai mic poate crește accesibilitatea, dar poate împinge marjele și mai jos, într-un moment în care compania admite că și modelele electrice mai scumpe aduc mai puțini bani decât cele termice. În paralel, Volkswagen indică și alți factori care apasă pe marje: o piață chineză în scădere, politici de preț mai agresive ale producătorilor chinezi în Europa și tarife vamale în SUA. Răspunsul companiei: program de costuri și restructurare Antlitz afirmă că grupul a conturat un program amplu de reducere a costurilor de circa 31 miliarde euro (aprox. 155 miliarde lei). Prioritățile menționate includ: simplificarea gamei de modele și a structurilor organizaționale; reducerea costurilor per vehicul și a cheltuielilor generale; creșterea eficienței fabricilor; accelerarea dezvoltării tehnologice. În acest context, până la 50% dintre modele ar putea fi eliminate, iar compania vizează și o simplificare „drastică” a varietății de piese pentru a obține economii de scară. Focus notează și că marca Seat ar putea fi retrasă, fără o decizie finală anunțată. Pe partea operațională, planul de restructurare include la nivel global aproximativ 100.000 de reduceri de posturi, iar grupul avertizează că nu poate garanta alocări de producție viitoare pentru patru uzine din Germania (Emden, Zwickau, Hannover și Neckarsulm) dincolo de intervalul 2031–2034, ceea ce le lasă viitorul pe termen lung incert. Compania analizează utilizări alternative pentru aceste locații, fără a anunța imediat închideri, însă sunt menționate ca posibilități atât închideri suplimentare, cât și reduceri de producție, pe fondul gestionării supracapacităților. În esență, mesajul transmis de conducerea financiară este că electrificarea avansează mai repede decât capacitatea actuală a grupului de a o transforma în profit, iar următoarea etapă depinde de cât de repede poate Volkswagen să ridice marjele EV și să-și adapteze baza industrială construită pentru motoare termice. [...]
Volkswagen ia în calcul să treacă pe software chinezesc pentru modelele de volum din Europa , o mutare care ar putea reduce costurile de dezvoltare și producție, dar care deschide riscuri operaționale și de securitate și pune sub semnul întrebării investițiile deja făcute în parteneriatul cu Rivian , potrivit PiataAuto . Planul, relatat de presa germană Manager Magazin și N-TV, ar viza preluarea arhitecturii software de la Xpeng – companie chinezească în care VW deține o participație – pentru a o folosi ca bază pe viitoarele mașini europene ale mărcilor de volum din grup. Decizia nu ar fi încă finală, însă ar fi promovată intens, din surse interne, de Thomas Schäfer (șeful mărcii VW) și de Ralf Brandstätter (membru în consiliul de conducere, responsabil pentru China). De ce contează: economii mari, dar și o schimbare de dependențe Miza principală este costul. În material se arată că VW ar fi fost atras de arhitectura Xpeng pentru că folosește o unitate centralizată de software, ceea ce ar reduce numărul de module separate care trebuie dezvoltate, calibrate și testate. În plus, diferențele de costuri cu forța de muncă sunt prezentate ca argument: un inginer software în Germania ar costa 120 euro/oră (cost total), față de 60 euro/oră în China, iar la Rivian costurile ar ajunge la 174 euro/oră. În unele cazuri, potrivit calculelor invocate în articol, economiile ar putea urca până la 8.000 euro per vehicul, dacă s-ar confirma. Impact asupra proiectului Rivian și asupra Cariad Trecerea pe software Xpeng pentru modelele de volum ar însemna, în această logică, limitarea utilizării arhitecturii dezvoltate împreună cu Rivian, deși parteneriatul ar fi ajuns într-o etapă „excepțional de avansată”. PiataAuto notează că VW a plătit 5,8 miliarde de dolari, echivalentul a 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei), către Rivian pentru „același lucru”, iar reducerea volumelor pe care s-ar aplica această arhitectură ar crește costurile pe unitate și ar afecta viabilitatea proiectului. În același timp, materialul indică faptul că divizia internă de software a grupului, Cariad, ar deveni „absolut inutilă”, ceea ce ar alimenta tensiuni interne și incertitudine privind viitorul acesteia. Sunt menționate reacții de consternare în rândul angajaților și al sindicatelor. Riscuri: securitate cibernetică și acces pe piețe Dincolo de costuri, articolul subliniază riscuri majore dacă „coloana vertebrală” software a mașinii (nu doar multimedia, ci controlul central al funcțiilor vehiculului) ar deveni chineză pentru modelele de volum. Sunt invocate: expunere la riscuri de securitate cibernetică; posibilitatea ca accesul pe unele piețe să fie restricționat; în special, riscul ca în SUA să existe „șanse reale” ca VW să fie blocat dacă software-ul de bază al mașinii este chinezesc. Materialul mai arată că, pentru a funcționa similar cu implementările din China, software-ul ar putea necesita și componente hardware compatibile, ceea ce ar putea duce la schimbări de furnizori, inclusiv în defavoarea unora europeni. Ce urmează În acest moment, decizia este prezentată ca nefinalizată, dar discutată intens la nivel intern, pe fondul presiunii de reducere a costurilor și al dificultăților istorice ale VW în zona de software. Un punct de fricțiune intern ar fi opoziția unor lideri din grup: presa germană citată susține că șeful Audi, Gernot Döllner, s-ar opune folosirii de software chinezesc și ar susține soluția Rivian pentru grup. [...]
Extinderea Giga Berlin ar putea schimba mixul de producție al Tesla în Europa , nu doar să crească volumul de Model Y, potrivit IT之家 . Conducerea fabricii spune că, dacă Tesla va construi o a doua unitate pe amplasamentul actual, aceasta nu va fi „încă o fabrică de Model Y”, ceea ce indică o posibilă repoziționare operațională a uzinei către un model nou. Declarația a fost făcută de șeful fabricii din Grünheide, André Thierig , la o conferință a industriei auto organizată la Berlin de Automobilwoche. Thierig nu a precizat ce model ar urma să fie produs, iar compania nu a luat încă o decizie finală nici privind a doua fabrică, nici privind un produs nou. Ce ar putea produce Tesla la Berlin: ipoteze, fără confirmare În contextul așteptărilor din piață, o parte dintre fanii Tesla speră la o mașină mai ieftină și mai compactă pentru Europa. Totuși, materialul notează că proiectul „Model 2” ar fi fost pus pe pauză încă de la începutul lui 2024, în favoarea strategiei axate pe Robotaxi (taxi autonom). Ca alternativă, Tesla a introdus versiuni mai ieftine „Standard” pentru Model 3 și Model Y. IT之家 mai arată că nu poate fi exclus complet ca „Model 2” sau „Model Q” să fie încă dezvoltate în secret, însă candidatul considerat mai probabil este „Cybercab”. Elon Musk ar fi spus anterior că Cybercab este cel mai probabil următorul produs important care ar putea intra în producție la Berlin, iar robotul umanoid Optimus ar putea urma ulterior. Tesla își prezintă în această perioadă Cybercab în mai multe orașe europene, cu patru opriri în Germania, inclusiv la Berlin, iar Musk a menționat și intenția ca modelul să ajungă „cât mai repede” pe piața europeană, conform aceleiași surse. Calendarul extinderii și ținta de capacitate Tesla a finalizat defrișarea terenului pentru zona de extindere și plănuiește să depună cererea de autorizație de construire în 2026, ca parte a planului mai amplu de extindere a Giga Berlin. Ținta finală menționată este creșterea capacității anuale la 1 milion de vehicule. Pe termen scurt, fabrica își mărește ritmul de producție și forța de muncă: Tesla a angajat recent 2.000 de oameni la uzina din Grünheide. Producția săptămânală de Model Y este ridicată treptat către 7.500 de unități. Uzina funcționează cu 15 schimburi pe săptămână, iar un vehicul iese de pe linie la fiecare 45 de secunde. La acest nivel, fabrica se apropie de o capacitate maximă de 375.000 de vehicule pe an. În 2026, uzina a atins pragul de 750.000 de vehicule produse (milestone menționat în material). Integrarea bateriilor: de la materiale pentru electrozi la celule complete Un alt element operațional important este planul de a aduce producția completă de celule de baterie la Berlin. În prezent, fabrica poate produce materiale pentru electrozi, care sunt trimise în Texas pentru procesare în celule, apoi revin în Germania. Conform planului citat, producția completă de celule ar urma să înceapă la mijlocul lui 2027. Dacă se materializează, uzina din Grünheide ar deveni prima din Europa capabilă să acopere pe același amplasament întregul lanț, de la fabricarea celulelor de baterie până la producția de vehicule. Muncă și negocieri: „linia roșie” la 38 de ore Thierig a mai spus că Tesla nu va ceda în privința săptămânii de lucru de 38 de ore și că reducerea la 35 de ore este o „linie roșie” pentru companie, potrivit declarațiilor citate. Deocamdată, Tesla nu a confirmat ce produs ar urma să fie fabricat într-o eventuală a doua unitate la Berlin. Cu depunerea cererii de autorizație planificată, detaliile ar putea deveni mai clare în perioada următoare, însă sursa subliniază că decizia finală nu este încă luată. [...]
Tesla a confirmat o livrare rară de 50 de camioane electrice Semi către Chicago, un semnal concret că programul începe să iasă din zona de proiect-pilot, chiar dacă ritmul real de producție rămâne opac , potrivit Electrek . Confirmarea a venit prin contul oficial de pe X, care a transmis că „primele 50 de Semi ale Chicago-ului” sunt în drum spre oraș. Postarea nu indică explicit clientul, însă publicația notează că singura comandă de 50 de unități asociată cu Chicago aparține HMD Trucking , transportator deținut de o familie, fondat în 1998, cu o flotă de peste 650 de camioane (aproape toate diesel). Ce știm despre client și utilizarea inițială HMD Trucking a primit primul camion pe 2 noiembrie și susține că este primul Tesla Semi înmatriculat în Illinois. COO-ul companiei, Michael Mahler, este citat spunând că Tesla „a fost transparentă cu noi în privința capabilităților lui Semi la fiecare pas”. În testele din vară, compania ar fi rulat un Semi pe mai mult de 4.000 de mile (aprox. 6.437 km) și a obținut un consum mediu de 1,74 kWh pe milă, în linie cu afirmația Tesla de 1,7 kWh/milă. Primele camioane ar urma să fie folosite în principal pe curse locale în jurul Chicago. Un element operațional important: HMD își instalează propriile încărcătoare, în condițiile în care rețeaua Tesla Megacharger este încă „concentrată” pe coridoarele I‑5 și I‑10 din vestul SUA, conform articolului. Miza economică: prețul pe unitate și valoarea contractului Proprietarul HMD, Henry Malukas, a declarat pentru MotorTrend că înțelegerea valorează circa 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei), ceea ce ar însemna aproximativ 300.000 de dolari (aprox. 1,38 milioane lei) pe camion. Electrek compară acest nivel cu un preț de circa 290.000 de dolari pentru varianta Long Range, menționat anterior de publicație, și îl pune în contrast cu cei 180.000 de dolari promovați de Tesla în 2017. Problema nerezolvată: câte camioane produce, de fapt, Tesla Deși Tesla susține că noua fabrică din Nevada poate produce 50.000 de camioane pe an, compania nu publică date de livrări pentru Semi, iar rapoartele trimestriale de producție și livrări includ doar „vehicule de pasageri vândute clienților”, ceea ce face imposibilă evaluarea ritmului real. Electrek amintește că Tesla a lansat producția „de volum” la fabrica din Sparks, Nevada , pe 24 septembrie, după ce a împins creșterea producției dincolo de 2025. Compania afirmă că uzina de 1,8 milioane de picioare pătrate (aprox. 167.000 mp) este proiectată pentru 50.000 de unități anual, însă fără un calendar de ramp-up. Ca indicii indirecte, publicația menționează: un „uptime” de peste 98% pentru flota Semi (fără a preciza mărimea flotei); faptul că, înainte de acest an, cea mai mare flotă Semi era a PepsiCo, cu 86 de camioane în 2024; 965 de aplicații pentru Semi în programul de vouchere pentru camioane din California (ianuarie 2025 – februarie 2026), care sugerează cerere, dar nu și producție. În paralel, „cartea de comenzi” indică interes: Einride (500), WattEV (370), IMC Logistics (50 pentru California), iar alianța ZET SCALE ar fi ales Tesla ca furnizor principal pentru 2.500 de camioane. În zona Chicago, Paper Transport din Wisconsin ar fi testat un Semi din vară. Pentru HMD, livrarea are și o componentă de test dur: una dintre primele flote Semi care va trebui să opereze într-o iarnă din Midwest, ceea ce poate oferi date relevante despre autonomie și costuri în condiții de frig. Malukas este citat spunând că „nu avem încă cifre reale” privind economiile. [...]
Viitoarea Dacia Sandero electrică ar urma să depășească 400 km autonomie , un nivel care, dacă se confirmă în versiunea de serie, poate schimba ecuația de cost și utilizare pentru clienții din segmentul de volum , potrivit Profit . Informația apare ca „detalii recent dezvăluite”, fără ca materialul să indice, în forma disponibilă, specificații suplimentare (de exemplu capacitatea bateriei, puterea de încărcare sau ciclul de omologare folosit pentru autonomie). Chiar și așa, pragul de peste 400 km este relevant operațional: reduce presiunea încărcărilor frecvente și poate face mașina mai ușor de folosit în afara orașului, într-o categorie în care prețul și compromisurile de utilizare cântăresc decisiv. Pentru piață, o astfel de autonomie la Sandero ar însemna o ofertă mai competitivă în zona accesibilă a electricelor, unde diferențele dintre modele sunt adesea date de raportul dintre autonomie, cost și infrastructura de încărcare disponibilă. În lipsa altor date din sursă, rămâne de văzut când va fi prezentată oficial versiunea electrică și ce valori finale vor fi comunicate la omologare. [...]
Audi alocă 36,5% din producția limitată Nuvolari pentru SUA , o decizie care arată cât de importantă rămâne piața americană pentru vânzările de supercaruri cu marje mari, potrivit Jalopnik . Din totalul de 499 de exemplare planificate, 182 sunt „rezervate” pentru clienți din Statele Unite. Modelul, prezentat ca un supercar produs în serie strict limitată (spre deosebire de Audi R8, fabricat în zeci de mii de unități), are un preț de pornire oficial de 700.000 de dolari (aprox. 3,2 milioane lei), înainte de taxe și costuri de livrare. Livrările în SUA ar urma să înceapă în prima jumătate a lui 2028. Ce cumpără, de fapt, clienții americani Nuvolari împarte platforma tehnică cu Lamborghini Temerario , iar Jalopnik notează că prețul Audi este „aproape dublu” față de cel al modelului Lamborghini pe care se bazează, diferența fiind justificată de exclusivitate și poziționare. Din punct de vedere tehnic, mașina folosește: un V8 de 4,0 litri, biturbo; trei motoare electrice hibride (axial-flux); putere combinată: 987 CP; accelerație 0–60 mph în 2,5 secunde (0–97 km/h); viteză maximă: 217 mph (aprox. 349 km/h). Publicația menționează și utilizarea unor tehnologii „derivate din Formula 1” pentru managementul energiei hibride, frâne „by-wire” (control electronic al frânării), aerodinamică activă și programarea funcției de lansare. Implicația comercială: încă există locuri de producție disponibile Deși astfel de ediții numerotate se epuizează, de regulă, înainte să ajungă la publicul larg, Audi of America susține că mai există sloturi de producție disponibile și că „comenzile continuă să fie acceptate” prin dealerii autorizați din SUA, „pentru o perioadă limitată”. Pentru Audi, alocarea a peste o treime din producție către SUA sugerează o miză comercială ridicată pe această piață pentru un produs de imagine, cu volum mic, dar cu potențial de profit și efect de halo (model care ridică percepția asupra întregii game). [...]
