Știri
Știri din categoria Auto
Fostul șef Porsche, Oliver Blume, recunoaște că eliminarea versiunii cu combustie a SUV-ului Macan a fost o decizie greșită, dar marca va merge mai departe cu retragerea modelului, în ciuda lipsei unui succesor pregătit. Informația a fost publicată într-un interviu acordat de Blume pentru Allgemeine Zeitung, iar contextul e mai complicat decât pare.
Deși Porsche s-a remarcat inițial în tranziția către propulsia electrică prin Taycan, problemele au început să apară rapid. Macan EV, modelul electric care trebuia să înlocuiască versiunea cu combustie, a avut întârzieri majore din cauza diviziei de software Cariad și a ajuns pe piață cu doi ani mai târziu decât era planificat, fără îmbunătățiri notabile față de Taycan. La rândul lor, modelele sport 718 au fost blocate în dezvoltare din cauza prăbușirii partenerului Northvolt, responsabil pentru furnizarea bateriilor. Achiziția ulterioară a Varta n-a reușit să salveze calendarul.
În paralel, contextul economic s-a deteriorat: vânzările au scăzut drastic în China, Taycan facelift n-a produs un impuls durabil, iar Macan EV nu a reușit să compenseze absența versiunii cu combustie, retrasă din UE din motive de securitate cibernetică. Pe alte piețe, versiunea clasică încă era produsă, însă planul e ca producția să înceteze complet în vara lui 2026 — decizie menținută chiar și după ce a fost catalogată ca greșeală.
Iată un rezumat al evoluției:
În ciuda acestor recunoașteri publice și a eșecurilor în lanț, strategia greșită e dusă până la capăt: Macan cu combustie va fi scos definitiv din producție în vara lui 2026, fără ca un succesor bine pregătit să fie gata. Soluția de moment — adaptarea în grabă a unui model derivat din Audi Q5 — e o improvizație care riscă să compromită standardele Porsche, afectând pe termen lung imaginea și identitatea mărcii.
Porsche traversează acum nu doar o criză de vânzări, ci și una de viziune, în care ingineria de avarie ia locul inovației planificate. Este o perioadă dificilă pentru marca germană, iar următorii ani vor fi decisivi pentru a vedea dacă poate redresa direcția și restabili încrederea clienților.
Recomandate
Volkswagen își leagă redresarea din SUA de intrarea în segmentele cu marje mari, dar puternic protejate de tarife , mizând pe pick-up-uri și SUV-uri robuste produse local pentru a-și crește o cotă de piață de circa 3%, potrivit Ziarul Financiar . Grupul german analizează lansarea unor pick-up-uri și SUV-uri construite pe șasiu-cadru (arhitectură tip „body-on-frame”, folosită frecvent la vehicule utilitare și off-road), segmente pe care nu le-a atacat până acum în Statele Unite, dar unde se concentrează o parte importantă din profiturile industriei auto americane. Ținta este ieșirea din zona crossoverelor compacte, unde marjele sunt mai mici și unde compania este mai expusă taxelor vamale, pentru a urca în categoriile dominate de Ford, General Motors, Stellantis și Toyota. Potrivit Bloomberg, conducerea Volkswagen vede aceste modele drept principalul motor al redresării operațiunilor americane, iar directorul general Oliver Blume a descris segmentul SUV-urilor robuste și al pick-up-urilor ca pe o oportunitate neexploatată pentru grup. Mișcarea se leagă de strategia pentru America de Nord prezentată la începutul lunii septembrie, care renunță la logica modelelor globale standardizate în favoarea unor produse dezvoltate pentru cererea locală. De ce contează: marjele și tarifele împing Volkswagen spre producție locală Miza este ridicată: pick-up-urile au reprezentat anul trecut aproape 20% din vânzările de vehicule noi din SUA, iar modelele full-size au avut prețuri medii de listă apropiate de 70.000 de dolari (aprox. 316.000 lei). În același timp, loialitatea față de mărcile americane rămâne ridicată, ceea ce face intrarea în segment mai dificilă pentru un jucător cu o prezență modestă. În prezent, Volkswagen are o cotă de piață de aproximativ 3% în SUA și nu vinde nici pick-up-uri, nici SUV-uri de dimensiuni mari; cel mai mare model din ofertă este Atlas, un SUV de clasă medie. Uzina din Chattanooga, piesă-cheie în planul de reducere a expunerii la taxe Un rol central îl are uzina din Chattanooga (Tennessee), care funcționează sub capacitate după ce a pierdut producția crossoverului electric ID.4, pe fondul expirării creditelor fiscale federale pentru vehicule electrice. Un pick-up fabricat local ar crește gradul de utilizare al uzinei și ar reduce expunerea la taxele vamale. Producția în SUA ar permite și evitarea „ chicken tax ”, tariful de 25% aplicat din 1964 pick-up-urilor importate în Statele Unite. Presiune pe rezultate și pe strategia din America de Nord Impactul tarifelor este deja vizibil, potrivit articolului: directorul financiar Arno Antlitz a indicat că acestea au erodat marjele modelelor asamblate în Mexic și vândute în SUA, inclusiv Jetta și Taos. La Audi, vânzările din prima jumătate a anului au scăzut cu 17%, ceea ce a amplificat presiunea acționarilor pentru o ajustare rapidă a strategiei americane. În paralel, Volkswagen vrea să accelereze extinderea gamei hibride: compania nu vinde în acest moment niciun model hibrid în SUA, dar pregătește versiuni electrificate pentru Tiguan, Atlas și Atlas Cross Sport, care ar urma să fie introduse odată cu actualizările de mijloc de carieră ale modelelor. Ce urmează: decizie în lunile următoare, lansare „înainte de finalul deceniului” Decizia privind modul de realizare a viitorului pick-up urmează să fie luată în lunile următoare, Volkswagen analizând atât producția proprie, cât și un parteneriat industrial. Varianta vehiculată cel mai des este o colaborare cu Ford, cu care grupul are deja o relație de cooperare. Detalii precum motorizarea, dimensiunile, denumirile comerciale și calendarul exact nu au fost confirmate; compania a indicat doar că modelul ar urma să ajungă pe piață înainte de finalul deceniului. Volkswagen are deja un „cap de pod” prin Scout Motors, marca americană relansată sub umbrela grupului, care va produce în Carolina de Sud pick-up-ul Terra și SUV-ul Traveler, ambele pe șasiu-cadru, cu lansare comercială programată pentru 2028. Schimbarea de direcție este însoțită și de o modificare la vârful operațiunilor din regiune: Marco Schubert, fost șef al vânzărilor globale Audi, preia coordonarea Nord-Americii de la 1 octombrie 2026, în locul lui Kjell Gruner. [...]
Volkswagen ia în calcul vânzarea Ducati , o mișcare care ar accelera reducerea portofoliului și ar aduce lichiditate într-un program de restructurare ; marca italiană este printre activitățile evaluate în prezent, potrivit Economica . Ducati, deținută de divizia Audi, se află pe lista celor 600 de activități (din circa 2.000) pe care grupul le analizează în cadrul unei revizuiri mai ample a portofoliului, a declarat Gernot Döllner. Acesta a precizat că discuțiile despre Ducati fac parte din proces, fără ca o decizie să fi fost luată. „În cadrul Grupului Volkswagen, suntem angajaţi pentru o gestionare disciplinată şi responsabilă a portofoliului. În procesul de evaluare vom vorbi şi despre Ducati, dar nu s-a decis încă nimic.” De ce contează: restructurare cu țintă explicită de reducere a participațiilor Volkswagen încearcă să își restructureze operațiunile pentru a deveni mai competitiv, iar consiliul de supraveghere a aprobat recent un program care prevede reducerea portofoliului și a participațiilor cu aproximativ o treime. În acest context, o eventuală vânzare Ducati ar fi în linie cu direcția strategică de „subțiere” a grupului. Ca reper, grupul a convenit în iunie vânzarea a 51% din unitatea de motoare navale Everllence, tranzacție care ar urma să aducă aproximativ 7,4 miliarde de euro. Ducati: evaluare posibilă și performanță financiară sub ținta de marjă a grupului Producătorul din Bologna ar putea fi evaluat la aproximativ 1,25 miliarde de euro (aprox. 6,25 miliarde lei), potrivit lui Michael Dean, analist la Bloomberg Intelligence. Ducati vinde aproximativ 50.000 de motociclete pe an și a raportat anul trecut venituri de 925 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei) și un profit operațional de 52 de milioane de euro (aprox. 260 milioane lei). Totuși, marja operațională obișnuită a Ducati este sub obiectivul de 9% pe care directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, vrea ca grupul să îl atingă până în 2030, ceea ce poate crește presiunea pentru decizii de portofoliu. Context: Audi și expunerea la tarife în SUA Separat de subiectul Ducati, Döllner a spus că Audi analizează în continuare opțiuni pentru a produce vehicule în SUA, inclusiv folosirea unei fabrici Volkswagen existente sau a noii fabrici Scout Motors. În prezent, Audi nu produce în SUA, ceea ce o face mai expusă la tarife vamale decât BMW și Mercedes-Benz. „Trebuie să ne gândim ca măcar o parte din SUV-uri să fie produse în SUA. Dar nu au fost luate încă decizii.” [...]
Volkswagen ia în calcul închiderea a patru uzine din Germania și eliminarea a peste 140.000 de locuri de muncă , un scenariu care ar redesena capacitatea industrială a grupului și ar amplifica tensiunile cu sindicatele și autoritățile regionale, potrivit Profit . Planul, descris ca rezultat al unor documente interne ale consiliului de supraveghere, ar viza închiderea uzinelor din Emden și Zwickau în 2031, a uzinei din Hanovra în 2032 și a fabricii Audi din Neckarsulm în 2034, conform informațiilor citate de Automarket (pe baza documentelor menționate). Oliver Blume , directorul general al Grupului Volkswagen, ar urma să prezinte planul pe 4 septembrie în cadrul consiliului de supraveghere. Ce capacități ar fi afectate Închiderea celor patru unități ar lovi direct producția de vehicule electrice și de modele premium, în condițiile în care: Emden produce în prezent Volkswagen ID.4 și ID.7 ; Zwickau produce cinci modele electrice: Volkswagen ID.3 , ID.4 , ID.5 , Audi Q4 e-tron și Cupra Born ; tot aici sunt montate și caroseriile pentru Bentley Bentayga și Lamborghini Urus ; Hanovra produce vehicule comerciale electrice, în special ID. Buzz ; Neckarsulm (Audi) produce A5 , A6 , A8 și electricul E-Tron GT . Miza economică: costuri structurale și „capacitate excedentară” În paralel cu informațiile din documentele interne, în material este prezentat și contextul unei restructurări mai ample, în care directorul financiar Arno Antlitz avertizează că Volkswagen nu are „un plan viabil de producție viitoare” pentru uzinele din Hanovra, Emden, Neckarsulm și Zwickau după 2030. Antlitz estimează că, dacă grupul nu reduce capacitatea excedentară și continuă producția în forma actuală, ar apărea „un dezavantaj permanent de cost” de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (aprox. 7,5 miliarde lei ). Conducerea invocă presiuni precum tarife comerciale, concurența producătorilor asiatici și slăbiciunea pieței chineze, în timp ce încearcă să reducă substanțial costurile. Conflictul cu sindicatele și presiunea politică Tensiunile cu sindicatele se accentuează, iar IG Metall avertizează că angajații se vor opune redeschiderii acordului de restructurare convenit cu mai puțin de doi ani în urmă, potrivit Reuters (citat de Profit). „Dacă boardul încearcă să pună din nou sub semnul întrebării acest acord, atunci angajații se vor revolta în toate fabricile noastre. Ne vom opune cu toate forțele”, a declarat Thorsten Groeger, reprezentant IG Metall, la o reuniune cu angajații din Hanovra. Închiderea unor fabrici a devenit și o temă politică, în special în Saxonia și Saxonia Inferioară, unde liderii regionali cer un compromis rapid înaintea ședinței consiliului de supraveghere programate pentru 4 septembrie. Ce urmează Consiliul de supraveghere ar urma să discute și să voteze asupra unor variante rivale de restructurare, iar votul ar putea escalada conflictul, inclusiv prin convocarea unei adunări extraordinare a acționarilor, conform informațiilor prezentate în material. Profit amintește că, în discuțiile interne și negocierile cu sindicatele, conducerea a pus pe masă anterior concedieri care ar fi urcat la 115.000 de persoane , iar ulterior ar fi fost analizate alte circa 50.000 de plecări până în 2030 , în contextul unei ținte de aproximativ 6 miliarde de euro reducere a costurilor anuale. [...]
BYD intră în cursa camioanelor electrice din Europa cu un pachet integrat camion–baterie–încărcare la 1,5 MW , mizând pe faptul că infrastructura de încărcare rapidă devine decisivă pentru flotele comerciale, potrivit Electrek . La IAA Transportation 2026 (Hannover), compania a prezentat ETT 44, un cap tractor electric cu autonomie declarată de până la 600 km și încărcare de tip „megawatt”, adică peste 1 MW. De ce contează: timpul de încărcare, direct legat de „uptime” (timpul în care camionul produce bani) În transportul de marfă, un camion „câștigă” doar când rulează, iar staționarea la încărcare poate anula avantajele electrificării. BYD susține că ETT 44 poate trece de la 20% la 80%: în aproximativ o oră pe un încărcător DC standard CCS2, la până la 420 kW; în circa 20 de minute pe sistemul BYD Megawatt Charging System, la peste 1,5 MW. În același interval 20–80%, BYD afirmă că se pot adăuga până la 248 mile autonomie (aprox. 399 km). Ce este ETT 44 și ce specificații anunță BYD Modelul ETT 44 este un cap tractor 4×2 pentru combinații de până la 44 de tone. Conform datelor din prezentare: baterie: 651 kWh ( Blade Battery ), arhitectură 851 V; putere: 743 PS nominal, până la 1.000 PS vârf; autonomie: până la 600 km; garanție baterie: 10 ani sau 1,2 milioane km. Stella Li, vicepreședinte executiv BYD, a legat direct tehnologia de încărcare de utilizarea comercială: „Am pus deja în practică FLASH Charging la vehiculele de pasageri. Astăzi aducem această tehnologie la vehiculele comerciale, începând cu camioanele noastre. Mai puțin timp la încărcare. Mai mult timp pe drum.” Nu doar un „vârf de gamă”: BYD își extinde portofoliul comercial Pe lângă capul tractor, BYD a prezentat și alte vehicule comerciale: camioane rigide 4×2 și 6×2 (inclusiv versiuni de 26 de tone pentru caroserii interschimbabile și tip hooklift), dubița ușoară E-Vali și tractorul electric de curte EYT 2.0. În total, portofoliul acoperă intervalul 3,5–44 tone, adică majoritatea aplicațiilor urbane și de distribuție. ETT 44 vine și cu o listă de sisteme standard de asistență și siguranță, inclusiv pilot automat adaptiv, frânare automată de urgență, menținerea benzii și monitorizarea unghiului mort. Avantajul operațional pe care îl revendică BYD: controlează și încărcarea, nu doar camionul BYD încearcă să vândă „la pachet” vehiculul cu ecosistemul energetic, printr-un model numit „Total Cost of Mobility” (cost total de mobilitate), care include, pe lângă camioane, bateriile Blade, încărcătoare de tip megawatt, stocare staționară de energie, management energetic și finanțare. Compania afirmă că vehiculele sale comerciale operează în peste 100 de țări și peste 400 de orașe. În plus, BYD își susține poziționarea prin ritmul de extindere a infrastructurii proprii de încărcare: a confirmat anterior trecerea la încărcare „megawatt” pe platforme de 1.000 V pentru autoturisme, a instalat 10.000 de unități de 1.500 kW în cinci luni și s-a angajat la 15.000 de încărcătoare „megawatt” în China, potrivit materialelor anterioare ale Electrek (linkuri în articolul-sursă). Context competitiv și miza de reglementare Electrificarea camioanelor grele se joacă în Europa, unde concurează deja modele precum eActros 600 (Daimler Truck), FH Electric (Volvo), precum și oferte de la Scania și MAN. În această ecuație, BYD își aliniază ETT 44 la nivelul „cifrelor de afiș” (autonomie și încărcare), dar diferența pe care o împinge în față este integrarea: camion + baterie + încărcare de mare putere. Rămâne însă o incertitudine majoră: accesul pe piață în condițiile în care UE a introdus deja tarife pentru vehicule electrice din China , iar un furnizor care ar controla și vehiculul, și infrastructura de încărcare poate deveni o temă sensibilă pentru politicile europene de reducere a dependențelor. Electrek notează explicit că întrebarea deschisă este dacă Europa va permite BYD să repete în segmentul camioanelor ceea ce a făcut în cel al autoturismelor. [...]
Mercedes folosește diferențele de costuri cu România și SUA ca argument în negocierile interne pentru reducerea cheltuielilor din Germania , iar în materialele prezentate angajaților costul salarial pe oră la Cugir apare cu 82% mai mic decât în Germania, potrivit Economedia . Datele ar fi fost prezentate de Olaf Schick , membru al conducerii Mercedes, într-o reuniune cu angajații. Informațiile provin din publicația germană WirtschaftsWoche, care susține că a consultat fotografii ale slide-urilor folosite în prezentare. Mercedes nu a comentat documentele, conform aceleiași relatări. Ce arată comparația internă: Cugir și Tuscaloosa, sub Germania la costul pe oră În comparația prezentată de conducerea companiei, uzina Mercedes din Tuscaloosa (SUA) ar avea un cost al unei ore de muncă cu aproximativ 18% mai mic decât în Germania. Pentru Cugir, diferența indicată urcă la 82%, ceea ce poziționează România ca reper major în discuția despre presiunea pe costuri în rețeaua de producție a grupului. Nu doar salariile contează: energie, productivitate, birocrație Specialiști citați de WirtschaftsWoche avertizează că diferențele salariale sunt doar o parte din ecuația competitivității unei fabrici. În evaluare intră și alți factori, precum costurile energiei, productivitatea și povara birocratică. Aceștia mai notează că prezentarea unor diferențe foarte mari de costuri poate amplifica presiunea asupra angajaților din Germania, fără să ducă automat la creșterea productivității. Context: presiuni pe industria auto europeană și căutarea de economii Comparațiile apar în momentul în care Mercedes caută soluții de reducere a costurilor în Germania, pe fondul presiunilor asupra industriei auto europene. În acest cadru, compania folosește benchmark-uri interne între Germania, SUA și România pentru a identifica modalități de scădere a cheltuielilor și de îmbunătățire a competitivității producției germane. [...]
Tesla aduce în China cea mai scumpă versiune Model Y, într-un moment de presiune pe vânzări , mizând pe varianta Performance ca să oprească declinul recent al modelului pe piața locală, potrivit ArenaEV . Model Y Performance a fost lansat inițial în august anul trecut, iar din iulie anul acesta era cunoscut faptul că Tesla pregătea intrarea versiunii în China. Lansarea a avut loc „astăzi”, conform publicației. Preț: vârful de gamă pentru Model Y în China Model Y Performance pornește de la 369.000 yuani (aprox. 46.900 euro , adică circa 234.500 lei ), devenind cea mai scumpă variantă Model Y disponibilă în China. Prin comparație: Model Y L cu șase locuri este mai ieftin cu aproximativ 30.000 yuani (aprox. 3.800 euro , adică circa 19.000 lei ); cea mai ieftină versiune Model Y din China începe de la 263.500 yuani (aprox. 33.300 euro , adică circa 166.500 lei ). Specificații: autonomie CLTC și performanțe de „halo product” Conform datelor citate, Model Y Performance are: autonomie 659 km (standard CLTC , ciclul de testare folosit în China); accelerație 0–100 km/h în 3,5 secunde ; viteză maximă 250 km/h ; baterie de 78,4 kWh și încărcare rapidă DC până la 250 kW , cu un câștig de aproximativ 250 km autonomie CLTC în 15 minute . Livrările sunt estimate la 2–6 săptămâni . De ce contează: Tesla încearcă să inverseze trendul negativ al Model Y Miza este una comercială: Model Y Performance intră în China după trei luni consecutive de scăderi anuale (year-on-year) ale vânzărilor Model Y pe această piață, iar Tesla speră că versiunea de performanță va susține volumele și va reaprinde interesul consumatorilor pentru gamă. Publicația nu oferă, însă, cifre concrete ale scăderilor sau ținte de vânzări pentru noua versiune. [...]
