Știri
Știri din categoria Auto
Mercedes-Benz aduce în România un pachet major de actualizări pentru Clasa S, cu peste 2.700 de componente noi sau reproiectate, iar miza pentru piața locală este extinderea ofertei tehnologice și a gamei de propulsii înaintea deschiderii comenzilor din vara lui 2026, potrivit Mediafax. Lansarea națională a avut loc la Palatul Parlamentului din București.
Actualizarea este prezentată drept cea mai amplă din istoria generației W223, cu peste 50% dintre componente fiind noi sau reproiectate. În același timp, lansarea este plasată de companie în contextul aniversării a 140 de ani de la inventarea automobilului de către Carl Benz.
La nivel de design și iluminare, modelul primește o grilă frontală mărită cu aproximativ 20%, cu iluminare integrată. Farurile DIGITAL LIGHT de nouă generație folosesc tehnologie micro-LED și, conform informațiilor din comunicat, extind câmpul vizual cu 40%.
O noutate menționată explicit este steaua Mercedes de pe capotă, care devine luminoasă, o premieră pentru acest model.
În habitaclu, Clasa S 2026 facelift primește MBUX Superscreen, descris ca o suprafață continuă de sticlă ce integrează trei ecrane:
Noul sistem de operare MB.OS permite actualizări software „over-the-air” (la distanță, prin internet) și integrează asistenți de inteligență artificială precum ChatGPT, Microsoft Bing și Google Gemini.
În comunicat este listată o gamă variată de motorizări, de la benzină și diesel până la plug-in hybrid și versiune blindată:
Modelul va putea fi configurat și comandat prin rețeaua de dealeri autorizați Mercedes-Benz Țiriac Auto, cu deschiderea comenzilor în vara anului 2026.
Prețul de pornire pe piața europeană este estimat la aproximativ 120.000 euro (aprox. 600.000 lei). Programul de personalizare MANUFAKTUR Made to Measure este prezentat cu peste 150 de nuanțe exterioare și peste 400 de opțiuni de interior.
Recomandate
Mercedes ridică ștacheta autonomiei la 926 km, iar cursa tehnologică din segmentul premium împinge prețurile peste 100.000 euro (aprox. 510.000 lei), într-un moment în care producătorii europeni încearcă să-și consolideze avantajul față de Tesla și mărcile chineze, potrivit Profit . Mercedes-Benz a lansat noul EQS , cu o autonomie maximă de 926 de kilometri pentru versiunea de top și cu valori de peste 800 km pentru versiunile de intrare. Modelul depășește recordul anunțat anterior de BMW cu noul i3, conform informațiilor publicate. Din perspectiva produsului, noul EQS nu este o generație complet nouă, ci un „facelift profund” al generației existente, similar cu ceea ce s-a întâmplat la S-Class. Totuși, Mercedes a actualizat complet tehnologia de propulsie, iar rezultatul este o creștere semnificativă a autonomiei și a performanțelor dinamice. De ce contează: autonomia mare vine cu o notă de plată pe măsură Performanța de autonomie se traduce direct în poziționare comercială și în costul final pentru client. Profit notează că prețul „pentru toată tehnologia” care permite aceste rezultate poate trece de 100.000 de euro (aprox. 510.000 lei) atunci când sunt adăugate echipamente opționale. În termeni de piață, recordul de autonomie este folosit ca argument competitiv într-o zonă în care clienții sunt sensibili atât la confort și tehnologie, cât și la utilizarea reală a mașinii electrice pe distanțe lungi, fără opriri dese la încărcare. Context: europenii vor să rămână peste Tesla și China Potrivit sursei, recordul stabilit cu un automobil de serie este prezentat ca o nouă depășire a performanțelor Tesla și ale mărcilor din China. În această logică, autonomia devine un indicator-cheie nu doar tehnic, ci și de imagine, într-o competiție în care diferențele de percepție pot influența vânzările în segmentul premium. [...]
Kia își mută miza de creștere pe un SUV electric de volum, cu țintă de 85.000 de unități/an până în 2030 , după primele semnale bune ale modelului EV5, potrivit Electrek . Planul, cu lansare în 2029, indică o accelerare a strategiei de electrificare și o orientare către segmentul cu cererea cea mai mare, unde producătorul vede potențial de scalare. Kia a prezentat direcția la evenimentul „ CEO Investor Day ”, după ce a raportat cele mai bune vânzări din primul trimestru din istoria companiei. În strategia pe termen mediu și lung, constructorul își propune ca până în 2030 să vândă 4,13 milioane de vehicule, față de aproximativ 3,14 milioane anul trecut. De ce contează: un nou model „motor de creștere”, peste EV5 ca volum Compania spune că vrea să „capteze cererea din cel mai mare segment” folosind succesul inițial al EV5 pentru a dezvolta următorul model cu vânzări mari. Noul SUV electric din segmentul C (clasă compactă) este programat să ajungă în 2029 și este descris ca principalul motor de creștere. Kia estimează vânzări anuale de aproximativ 85.000 de unități pentru acest SUV electric până în 2030, de peste două ori mai mult decât prognoza de circa 34.000 de unități pentru EV5. Context: EV5, rol cheie în revenirea Kia și extinderea globală EV5 este un SUV electric de clasă medie, apropiat ca dimensiuni de Sportage. După lansarea în China în 2023, modelul a devenit o piesă importantă în revenirea Kia pe această piață. Ulterior, comenzile au fost deschise în Europa, Canada, Australia, Coreea de Sud și alte piețe, iar compania se așteaptă ca EV5 să ajungă între cele mai bine vândute modele ale sale. Electrek notează că în Australia EV5 este al 8-lea cel mai vândut vehicul electric, înaintea BYD Atto 3 și Atto 1, cumulat pe primele trei luni din 2026. În Canada, Kia a transmis că se așteaptă ca EV5 să devină cel mai vândut vehicul al său, indiferent de tipul de propulsie. Ce aduce tehnic noua generație: platformă nouă și funcții software Viitorul SUV electric ar urma să folosească platforma de nouă generație a Kia, despre care compania afirmă că va livra: până la 40% creștere a capacității bateriei; 9% îmbunătățire a puterii motorului; 15% densitate energetică mai mare, prin bateriile de generația a cincea. Kia mai indică un nou sistem de infotainment și capabilități de conducere autonomă „Level 2++” pe autostradă (asistență avansată, dar cu șoferul responsabil). Separat, compania vizează introducerea primului său „software-defined vehicle” (vehicul definit de software, cu funcții controlate și actualizate prin software) până la final de 2027, folosind arhitectura CODA a Hyundai, Pleos Connect și „Gleo AI in-vehicle Agenic AI”, conform prezentării citate de Electrek. [...]
Aplicația VR Dacia a fost actualizată cu imagini ale noului Striker , un pas care mută o parte din „vizionarea” modelului în zona digitală, înainte de contactul direct din showroom, potrivit HotNews . Actualizarea vizează aplicația de realitate virtuală a mărcii, disponibilă pe Android și iOS, și include imagini cu Dacia Striker , un crossover prezentat în premieră mondială luna trecută la Paris. În aplicație, Striker apare alături de celelalte modele Dacia, iar utilizatorii – atât clienți existenți, cât și potențiali cumpărători – pot „admira” noul model în mediul VR (realitate virtuală, adică vizualizare într-un spațiu digital simulat). Pentru informații suplimentare, HotNews trimite la Profit.ro . [...]
China vrea să accelereze standardele tehnice auto în următorii cinci ani, mizând pe reglementare ca instrument de competitivitate și influență globală , potrivit South China Morning Post , care citează declarații ale oficialilor Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) făcute la televiziunea de stat CCTV. Miza este ca Beijingul să-și consolideze poziția de „stabilitor de reguli” (rule-setter) într-o piață a vehiculelor de nouă generație în care standardele – de la calitatea bateriilor până la scenarii de testare pentru conducerea autonomă – pot decide accesul pe piețe și costurile de conformare pentru producători. Ce urmărește planul: standarde mai stricte și restructurare de capacitate Oficialii MIIT au spus că dezvoltarea „de înaltă calitate” a sectorului auto ar urma să fie împinsă înainte prin formularea și îmbunătățirea standardelor de bază în următorii cinci ani. Direcția este aliniată planului național pe cinci ani publicat luna trecută, care cere explicit standarde naționale mai puternice pentru a consolida competitivitatea Chinei. În același document, autoritățile își propun ca modernizarea reperelor industriale să faciliteze consolidarea pieței prin fuziuni și achiziții și să accelereze ieșirea „ordonată” a capacităților de producție depășite. Unde se vor vedea efectele: baterii, inteligență artificială și vehicule conectate CCTV a relatat că noile standarde ar urma să ridice calitatea produselor – exemplul dat este durata de viață a ciclurilor bateriilor pentru vehicule electrice – și să stimuleze inovația tehnică, inclusiv aplicații de inteligență artificială pentru automobile. Demersul continuă o directivă MIIT din aprilie anul trecut, care cerea întărirea standardelor în „industrii avantajoase”, cu țintă explicită pe vehicule inteligente conectate și infrastructura lor critică. Cine face standardele: un nou comitet național cu 78 de membri Oficialii au vorbit la prima reuniune a noului Comitet Tehnic Național pentru Standardizarea Auto, după expirarea mandatului de cinci ani al membrilor comitetului anterior. Comitetul gestionează standardele Chinei pentru vehicule rutiere și coordonează relația cu organizații internaționale de reglementare. Lista actualizată, prezentată la începutul lunii, include 78 de membri din agenții guvernamentale, mari producători auto, furnizori de componente și institute de cercetare. Dimensiunea internațională: China încearcă să influențeze regulile jocului Pe fondul avansului în producție și tehnologie – în special în zona vehiculelor electrice – China devine mai activă în formularea standardelor internaționale. În acest context, BYD a intrat recent în International Automotive Task Force , organizație care lucrează la cerințe de sisteme de calitate recunoscute la nivel global. Compania a transmis, într-un comunicat citat de publicație, că va colabora cu producători precum Volkswagen și General Motors pentru a participa la formularea unor repere globale. Separat, MIIT a anunțat în iulie lansarea unui standard internațional pentru scenarii de testare în conducerea autonomă, proiect început în 2022 și coprezidat de experți chinezi și germani, despre care autoritățile spun că a acoperit un gol important în reglementările globale. Context de piață: producția globală crește, China accelerează Producția globală de automobile a crescut cu 4,2% anul trecut, la 78,7 milioane de unități, iar producătorii asiatici au reprezentat 62,1% din total, potrivit unui raport anual publicat luna aceasta de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), menționat în articol. În același raport, producția Chinei este indicată în creștere cu 10,4%, pe fondul sprijinului de politici publice și al majorării exporturilor. [...]
Lei Jun își apără strategia de vânzare a Xiaomi Auto ca fiind bazată pe produs, nu pe „marketing” , susținând că eticheta de „maestru al marketingului” este folosită pentru a induce ideea că mașinile Xiaomi se vând datorită promovării, nu calității, potrivit IT之家 . Declarațiile au fost făcute vineri dimineață, în timpul unui live în care compania transmitea un test de autonomie pentru noul Xiaomi SU7. În intervenție, fondatorul Xiaomi a spus că „haterii” ar încerca să construiască o percepție publică potrivit căreia succesul Xiaomi Auto ar fi rezultatul marketingului, nu al unui produs „bine făcut” și „de calitate”. El a explicat că, tocmai din cauza volumului de comentarii negative, a decis să revină la formatul de transmisiuni live, deși anul trecut nu își mai dorea să apară public. „Nu e pentru că produsul e bun, nu e pentru că e de calitate, ci pentru că marketingul e bun.” De ce contează: controlul reputației devine o chestiune operațională Mesajul lui Lei Jun indică faptul că Xiaomi tratează comunicarea publică (inclusiv live-urile) ca pe un instrument de reducere a riscului reputațional, cu efect direct asupra percepției despre calitatea mașinii. În logica prezentată de el, „zgomotul” negativ prelungit poate influența utilizatorii care nu cunosc brandul sau produsul, motiv pentru care compania ar prefera să explice „pas cu pas” faptele și contextul. Lei Jun a mai spus că se așteaptă ca astfel de apariții să fie în continuare criticate ca „marketing”, însă susține că obiectivul nu este să convingă criticii, ci publicul care are mai puține informații despre Xiaomi. Context: aceeași temă, reluată și la începutul anului Articolul amintește că Lei Jun a abordat aceeași etichetă și într-un live la începutul acestui an, când a spus că a lucrat „o viață” în tehnologie și că termenul „marketing” este, în sine, neutru și necesar pentru orice companie, dar că a ajuns să fie folosit într-o formă „agresivă”. IT之家 nu oferă, în materialul citat, date suplimentare despre rezultatele testului de autonomie sau despre performanțe comerciale; accentul este pus pe explicația lui Lei Jun privind motivul pentru care Xiaomi continuă să comunice public prin transmisiuni live. [...]
Valul de concedieri și închideri de fabrici din auto arată o recalibrare a capacităților din Europa , pe fondul tranziției către electrificare, al costurilor mai mari de producție și al cererii mai slabe pe unele segmente, potrivit Adevărul . Miza economică este dublă: companiile reduc cheltuieli și își mută resursele spre baterii, software și automatizare, în timp ce zonele tradiționale (motoare termice, transmisii, linii clasice de asamblare) pierd locuri de muncă. În analiza publicației, concedierile nu au o singură cauză, ci vin din suprapunerea mai multor presiuni: reorganizarea industrială impusă de vehiculele electrice (care au mai puține componente), scumpirea energiei și a forței de muncă în Europa, reglementările de mediu, dar și concurența tot mai puternică a producătorilor chinezi de electrice, cu costuri mai mici și lanțuri de producție integrate. În paralel, inflația și dobânzile ridicate îi fac pe consumatori mai precauți, iar vânzările din Europa nu au revenit uniform după perioada post-pandemie. Ce se schimbă în modelul industrial Pe termen scurt, companiile încearcă să-și apere marjele prin reducerea costurilor și prin ajustarea capacității de producție la cererea actuală, inclusiv prin închideri sau relocări de fabrici. Pe termen mediu, accentul se mută către activități mai specializate, precum dezvoltarea de baterii, software și sisteme avansate de asistență a șoferului, ceea ce schimbă structura forței de muncă: mai puține roluri în producția tradițională, mai multe în tehnologie. Publicația mai indică și o problemă de „supracapacitate” în Europa: o parte dintre fabrici au fost construite pentru volume mai mari decât cele susținute acum de piață, iar ajustarea devine, în multe cazuri, inevitabilă pentru a limita pierderile. Exemple de restructurări anunțate de producători Începând din ianuarie și până în prezent, au fost raportate anunțuri succesive de concedieri și reorganizări, atât la producători auto, cât și la furnizori de componente. Printre exemplele menționate: Volkswagen : plan de reducere a aproximativ 50.000 de locuri de muncă în Germania până în 2030 , ca parte a unui program de eficientizare, pe fondul scăderii profiturilor și al adaptării la mobilitatea electrică. Stellantis : reduceri de personal în mai multe centre, inclusiv în inginerie și dezvoltare; în cazul Opel Rüsselsheim (Germania), compania ar urma să elimine 650 de locuri de muncă în inginerie, ceea ce ar reduce centrul de la aproximativ 1.650 la 1.000 de angajați, cu reorientare spre baterii și inteligență artificială. Tot aici este menționat că Reuters a relatat despre discuții avansate cu partenerul chinez Leapmotor pentru dezvoltarea unui SUV electric Opel, cu producție planificată la Zaragoza (Spania). Renault : intenție de a reduce până la 2.400 de posturi dintr-un total estimat la 11.000–12.000 de ingineri la nivel global, în contextul presiunii concurenței chineze pe segmentul electric. În contextul grupului Renault, publicația trimite și la un material separat despre riscurile pentru România: „Cutremur la proprietarul Dacia: 2.400 de posturi dispar în următorii doi ani, iar România intră în zona de risc” ( Adevărul ). Furnizorii de componente, sub presiune și mai mare Potrivit articolului, impactul cel mai puternic se vede la furnizorii auto, unde transformarea tehnologică și presiunea costurilor sunt și mai accentuate: Bosch : plan de reducere a aproximativ 13.000 de locuri de muncă până în 2030 în diviziile auto și software, în special în Germania și alte piețe europene. Schaeffler : reducere de aproximativ 4.700 de posturi și posibile închideri de unități în Europa. Valeo : reducere de aproximativ 1.000 de locuri de muncă și închiderea a două fabrici. Michelin : închiderea a două unități de producție din Europa, cu impact asupra a aproximativ 1.250 de angajați . Continental : programe de restructurare și reduceri, inclusiv în cercetare-dezvoltare, prin divizia Aumovio și alte structuri. Ce urmează și unde se vede riscul pentru România Pe lângă concedieri, articolul notează închiderea sau relocarea unor fabrici, mai ales în Europa de Vest (Germania, Franța, Marea Britanie). În Europa de Est, inclusiv în România, efectele ar fi resimțite mai ales în zona componentelor auto, unde unele fabrici au fost restructurate sau închise în funcție de comenzi și de reconfigurarea lanțurilor de producție. La nivel de industrie, Adevărul menționează că date agregate ar indica peste 100.000 de concedieri anunțate de furnizorii auto europeni în ultimii ani, iar tendința ar continua și în 2026, pe măsură ce companiile își ajustează structurile la noile condiții economice și tehnologice. [...]
