Știri
Știri din categoria Auto
Industria auto europeană se confruntă cu un val de concedieri, pe fondul tranziției costisitoare către vehicule electrice și al intensificării concurenței globale. Potrivit unei analize citate de TVR Info, marii producători auto sunt nevoiți să își restructureze operațiunile în contextul schimbărilor rapide din industrie.
Cel mai amplu plan de restructurare a fost anunțat de Volkswagen, care ar urma să renunțe la aproximativ 50.000 de angajați în Germania până în 2030. Experții consideră că decizia reflectă presiunile majore asupra industriei auto europene, generate de scăderea cererii pe unele piețe externe, de costurile ridicate ale electrificării și de apariția unor competitori tot mai puternici.
În Marea Britanie, producătorul de mașini de lux Aston Martin a anunțat că intenționează să concedieze până la 20% din forța de muncă, după ce compania a înregistrat pierderi. În același timp, Jaguar Land Rover a informat că va renunța la câteva sute de angajați printr-o schemă de plecări voluntare.
Producătorii europeni sunt afectați simultan de mai mulți factori:
Tranziția către mobilitatea electrică schimbă și modul în care sunt fabricate automobilele. Vehiculele electrice au mai puține componente decât cele cu motoare termice, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai puțini angajați în producție și în lanțul de aprovizionare.
În pofida restructurărilor, industria auto rămâne unul dintre pilonii economiei europene. Potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), sectorul auto angajează aproximativ 13,6 milioane de persoane, reprezentând 8,1% din totalul locurilor de muncă din industria Uniunii Europene.
În același timp, piața auto europeană continuă să evolueze spre electrificare. În 2025 au fost înmatriculate aproximativ 10,82 milioane de autoturisme noi în UE, iar cota de piață a vehiculelor complet electrice a crescut la 17,4%, față de 13,6% în anul precedent.
Recomandate
Volkswagen recunoaște că vânzările mai mari de electrice apasă pe profit , pentru că mașinile cu baterie aduc în continuare marje mai mici decât modelele pe benzină, potrivit Focus . Dilema are miză economică și operațională: grupul trebuie să accelereze electrificarea ca să evite potențiale penalități UE pentru emisii, dar fiecare client mutat spre electric poate însemna, pe termen scurt, un câștig mai mic. Arno Antlitz , director financiar și COO al grupului, spune că „succesul de piață” al electricelor pune „rezultatul suplimentar sub presiune”, deoarece compania câștigă încă mai puțin din EV-uri (mașini electrice) decât din vehiculele cu motor termic. În același timp, Antlitz indică o rentabilitate operațională după nouă luni de 3,8% înainte de efecte speciale, nivel pe care îl consideră insuficient pentru a susține investițiile viitoare. De ce contează: conformarea la UE poate reduce profitul pe termen scurt Focus descrie un blocaj strategic: Volkswagen trebuie să vândă mai multe electrice pentru a-și reduce emisiile medii la nivel de flotă și pentru a evita amenzi mari dacă ratează țintele UE. Însă, în condițiile în care EV-urile sunt mai puțin profitabile, creșterea ponderii lor în mixul de vânzări nu se traduce automat în profit mai mare. În Europa, EV-urile au reprezentat 40% din portofoliul de comenzi al grupului în primele nouă luni ale anului, iar „Electric Urban Car Family” a atras aproximativ 150.000 de comenzi, conform aceleiași surse. Grupul vede drept piese importante pentru extinderea electromobilității în Europa modele precum VW ID. Polo, ID. Cross, Cupra Raval și Skoda Epiq. Presiune suplimentară: electrice „de intrare” și concurența globală Provocarea de rentabilitate ar putea crește odată cu viitorul model electric de intrare în gamă. Versiunea de serie a conceptului ID. Every1 ar urma să ajungă pe piață în 2027 sub numele ID. Up, poziționat ca cel mai accesibil electric al mărcii. Un preț mai mic poate crește accesibilitatea, dar poate împinge marjele și mai jos, într-un moment în care compania admite că și modelele electrice mai scumpe aduc mai puțini bani decât cele termice. În paralel, Volkswagen indică și alți factori care apasă pe marje: o piață chineză în scădere, politici de preț mai agresive ale producătorilor chinezi în Europa și tarife vamale în SUA. Răspunsul companiei: program de costuri și restructurare Antlitz afirmă că grupul a conturat un program amplu de reducere a costurilor de circa 31 miliarde euro (aprox. 155 miliarde lei). Prioritățile menționate includ: simplificarea gamei de modele și a structurilor organizaționale; reducerea costurilor per vehicul și a cheltuielilor generale; creșterea eficienței fabricilor; accelerarea dezvoltării tehnologice. În acest context, până la 50% dintre modele ar putea fi eliminate, iar compania vizează și o simplificare „drastică” a varietății de piese pentru a obține economii de scară. Focus notează și că marca Seat ar putea fi retrasă, fără o decizie finală anunțată. Pe partea operațională, planul de restructurare include la nivel global aproximativ 100.000 de reduceri de posturi, iar grupul avertizează că nu poate garanta alocări de producție viitoare pentru patru uzine din Germania (Emden, Zwickau, Hannover și Neckarsulm) dincolo de intervalul 2031–2034, ceea ce le lasă viitorul pe termen lung incert. Compania analizează utilizări alternative pentru aceste locații, fără a anunța imediat închideri, însă sunt menționate ca posibilități atât închideri suplimentare, cât și reduceri de producție, pe fondul gestionării supracapacităților. În esență, mesajul transmis de conducerea financiară este că electrificarea avansează mai repede decât capacitatea actuală a grupului de a o transforma în profit, iar următoarea etapă depinde de cât de repede poate Volkswagen să ridice marjele EV și să-și adapteze baza industrială construită pentru motoare termice. [...]
Renault a crescut veniturile în T3 peste așteptări, în ciuda scăderii vânzărilor , susținut de cererea pentru modele electrice pe piețe-cheie, potrivit Agerpres . Evoluția arată că mixul de produse (mai ales electricele) poate compensa presiunile de volum și de preț într-o piață europeană tot mai competitivă, inclusiv în fața mărcilor chinezești. În perioada iulie–septembrie 2026, grupul a raportat venituri de 11,6 miliarde euro, în creștere cu 1,4% la curs de schimb constant. Rezultatul a depășit așteptările analiștilor, care anticipau un declin de 0,3%. În același timp, volumele de vânzări au scăzut cu 6%, la 497.799 de vehicule, pe fondul intensificării concurenței în Europa și America Latină — regiuni vizate de producătorii auto din China. Presiune competitivă pe Dacia , în special în segmentul C Renault indică o cerere puternică pentru vehicule electrice, inclusiv pentru modelul Renault 5 , dar și o concurență în creștere. Presiunea se vede și asupra mărcii Dacia, care a intrat recent în segmentul C (clasa medie), unde, potrivit directorului financiar Duncan Minto, există „o presiune sesizabilă din partea mărcilor chinezești în Europa”. Pentru Dacia, datele din material indică: T3 2026: 144.175 vehicule vândute la nivel mondial, în scădere cu 12,8% față de T3 2025; primele nouă luni din 2026: 471.007 vehicule, în scădere cu 9,7% față de perioada similară din 2025. Compania anticipează că dinamica mărcii ar putea fi susținută în ultimul trimestru de primele livrări în Europa pentru Sandero HEV, noul Spring și Striker. Ținta de marjă rămâne, dar costurile apasă La nivel de grup, Renault și-a confirmat obiectivul de marjă operațională estimată la aproximativ 5,5% din venituri, cu avertismentul că rezultatul ar urma să fie temperat de costuri mai ridicate ale materiilor prime și de inflație. [...]
Renault își calibrează tranziția electrică în Europa fără să mizeze pe hibride plug-in , iar direcția tehnică indicată acum este completarea electricelor cu „range extender” (un generator care poate încărca bateria pentru a extinde autonomia), potrivit HotNews . Mesajul contează pentru piață fiindcă arată cum își prioritizează grupul investițiile și portofoliul de produse în următorii ani, într-un moment în care cererea și reglementările împing accelerat electrificarea. La Mondial de l’Auto de la Paris, Renault a prezentat două concepte, iar în centrul atenției a fost E-Space, descris ca o reinterpretare electrică a primului „voiture a vivre” din anii ’80. Conceptul nu este, „cel puțin deocamdată”, o mașină de serie, însă ar putea deveni, în funcție de reacția publicului. Fabrice Cambolive , șeful brandului Renault și Chief Growth Officer pentru Renault și Dacia, a spus că în acest moment nu există o decizie privind producția viitoare a lui E-Space, iar rolul conceptului este să demonstreze direcțiile în care vrea să meargă marca: design, spațiu, conectivitate integrată și electrificare, subliniind că mașina este „100% electrică”. Ce semnal dă Renault despre viitoarea gamă Cambolive a indicat că elementele prezentate pe concept vor apărea „separate” în următoarea generație de modele, în contextul „reînnoirii segmentului CD”, însă a precizat că „mașina în sine nu este decisă”. În același timp, revenirea la caroseria de tip monovolum (MPV) este tratată ca un test, cu o abordare graduală. În material este menționat și că Renault „rămâne independent” în Europa și că nu pariază pe PHEV (hibride plug-in), ci pe electrice la care adaugă „range extender”, ca soluție de extindere a autonomiei. Context: conceptul E-Space și testul pentru MPV Renault descrie E-Space ca un exercițiu de stil și tehnologie, iar miza este să valideze interesul publicului pentru o posibilă revenire a formatului MPV. Potrivit lui Cambolive, compania vrea să gestioneze această direcție „pas cu pas”, ceea ce sugerează că decizia finală depinde de feedback și de fezabilitatea comercială. Materialul integral este preluat cu trimitere către Profit.ro . [...]
Volkswagen ia în calcul să treacă pe software chinezesc pentru modelele de volum din Europa , o mutare care ar putea reduce costurile de dezvoltare și producție, dar care deschide riscuri operaționale și de securitate și pune sub semnul întrebării investițiile deja făcute în parteneriatul cu Rivian , potrivit PiataAuto . Planul, relatat de presa germană Manager Magazin și N-TV, ar viza preluarea arhitecturii software de la Xpeng – companie chinezească în care VW deține o participație – pentru a o folosi ca bază pe viitoarele mașini europene ale mărcilor de volum din grup. Decizia nu ar fi încă finală, însă ar fi promovată intens, din surse interne, de Thomas Schäfer (șeful mărcii VW) și de Ralf Brandstätter (membru în consiliul de conducere, responsabil pentru China). De ce contează: economii mari, dar și o schimbare de dependențe Miza principală este costul. În material se arată că VW ar fi fost atras de arhitectura Xpeng pentru că folosește o unitate centralizată de software, ceea ce ar reduce numărul de module separate care trebuie dezvoltate, calibrate și testate. În plus, diferențele de costuri cu forța de muncă sunt prezentate ca argument: un inginer software în Germania ar costa 120 euro/oră (cost total), față de 60 euro/oră în China, iar la Rivian costurile ar ajunge la 174 euro/oră. În unele cazuri, potrivit calculelor invocate în articol, economiile ar putea urca până la 8.000 euro per vehicul, dacă s-ar confirma. Impact asupra proiectului Rivian și asupra Cariad Trecerea pe software Xpeng pentru modelele de volum ar însemna, în această logică, limitarea utilizării arhitecturii dezvoltate împreună cu Rivian, deși parteneriatul ar fi ajuns într-o etapă „excepțional de avansată”. PiataAuto notează că VW a plătit 5,8 miliarde de dolari, echivalentul a 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei), către Rivian pentru „același lucru”, iar reducerea volumelor pe care s-ar aplica această arhitectură ar crește costurile pe unitate și ar afecta viabilitatea proiectului. În același timp, materialul indică faptul că divizia internă de software a grupului, Cariad, ar deveni „absolut inutilă”, ceea ce ar alimenta tensiuni interne și incertitudine privind viitorul acesteia. Sunt menționate reacții de consternare în rândul angajaților și al sindicatelor. Riscuri: securitate cibernetică și acces pe piețe Dincolo de costuri, articolul subliniază riscuri majore dacă „coloana vertebrală” software a mașinii (nu doar multimedia, ci controlul central al funcțiilor vehiculului) ar deveni chineză pentru modelele de volum. Sunt invocate: expunere la riscuri de securitate cibernetică; posibilitatea ca accesul pe unele piețe să fie restricționat; în special, riscul ca în SUA să existe „șanse reale” ca VW să fie blocat dacă software-ul de bază al mașinii este chinezesc. Materialul mai arată că, pentru a funcționa similar cu implementările din China, software-ul ar putea necesita și componente hardware compatibile, ceea ce ar putea duce la schimbări de furnizori, inclusiv în defavoarea unora europeni. Ce urmează În acest moment, decizia este prezentată ca nefinalizată, dar discutată intens la nivel intern, pe fondul presiunii de reducere a costurilor și al dificultăților istorice ale VW în zona de software. Un punct de fricțiune intern ar fi opoziția unor lideri din grup: presa germană citată susține că șeful Audi, Gernot Döllner, s-ar opune folosirii de software chinezesc și ar susține soluția Rivian pentru grup. [...]
Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]
Volkswagen coboară pragul de intrare în gama sa electrică, deschizând comenzile pentru ID. Cross de la 27.995 euro (aprox. 31.500 dolari, adică ~142.000 lei), un preț care poziționează noul SUV între T-Cross și Tiguan și țintește direct zona „de volum” a pieței, potrivit Electrek . Modelul este versiunea de bază ID. Cross Trend, cu baterie de 37 kWh, pusă la vânzare în Germania (preț cu TVA inclus). Volkswagen mizează pe ID. Cross ca echivalent electric al T-Cross, cel mai vândut SUV mic al mărcii, după ce producția a început la uzina din Pamplona, Spania . Ce primești la prețul de intrare: autonomie și încărcare Varianta cu baterie de 37 kWh folosește un motor electric de 114 CP (85 kW) și are o autonomie WLTP de până la 201 mile (aprox. 324 km). La încărcare rapidă în curent continuu (DC) de până la 90 kW, bateria mică se încarcă de la 10% la 80% în circa 23 de minute. Pentru cei care vor autonomie mai mare, Volkswagen deschisese deja în iulie comenzile pentru ID. Cross cu bateria de 52 kWh, cu autonomie WLTP de până la 265 mile (aprox. 427 km). Aceasta acceptă încărcare DC de până la 105 kW și ajunge de la 10% la 80% în aproximativ 24 de minute. Configurații: două baterii, trei niveluri de echipare ID. Cross este construit pe platforma MEB+ (aceeași menționată și pentru ID. Polo) și vine cu două tipuri de baterii: 37 kWh litiu-fier-fosfat (LFP) 52 kWh nichel-mangan-cobalt (NMC) În oferta descrisă de publicație apar trei variante/echipări, cu diferențe de putere și baterie: ID. Cross Trend : 85 kW (114 CP) cu baterie de 37 kWh ID. Cross Life și ID. Cross Style : 99 kW (132 CP) cu baterie de 37 kWh (standard) ID. Cross Life și ID. Cross Style : 155 kW (207 CP) cu baterie de 52 kWh (opțional) Poziționare în gamă și dimensiuni La 27.995 euro, ID. Cross este plasat între T-Cross (25.280 euro) și Tiguan (39.385 euro), ceea ce sugerează o strategie de „punct de intrare” în electricele Volkswagen, fără a coborî în zona de preț a celui mai ieftin SUV termic. Ca dimensiuni, versiunea electrică are 4.161 mm lungime, 1.794 mm lățime și 1.588 mm înălțime, cu ampatament de 2.601 mm, adică aproximativ cât un Volkswagen T-Cross cu motor termic. Unde se vinde și ce urmează Volkswagen nu are planuri să aducă ID. Cross în SUA, notează Electrek . În schimb, compania intenționează să lanseze ID. Tiguan la început de 2027, ca înlocuitor pentru ID.4. [...]
