Știri
Știri din categoria Auto
Înmatriculările de electrice și hibride au urcat cu 88% în mai, deși piața auto din România a scăzut cu 10% în primele cinci luni din 2026, potrivit unei analize Mobilissimo. Contrastul sugerează o schimbare de comportament: într-un context de prudență la cumpărare, electrificarea avansează nu ca „modă”, ci ca decizie economică, stimulată de costurile de utilizare și de programe de sprijin.
Creșterea de 88% din luna mai a dus la 797 de unități înmatriculate pe segmentul electrice/hibride, conform datelor APIA citate de publicație (cu trimitere la Agerpres). În același timp, scăderea pieței totale indică o frânare a cererii, ceea ce face ca avansul electrificării să fie mai relevant: o parte dintre cumpărători își schimbă criteriile, punând mai mult accent pe costul total de utilizare.
În clasamentul mărcilor din România pentru luna mai 2026, Dacia conduce detașat, urmată de Toyota, Skoda și Volkswagen, potrivit datelor prezentate în analiză:
La nivel de modele, primele poziții sunt ocupate de Dacia Duster (979), Toyota Corolla (445), Dacia Logan (436), Dacia Bigster (396) și Skoda Octavia (379). Mesajul economic al acestor ierarhii, în interpretarea publicației, este că raportul preț–utilitate cântărește mai mult într-o perioadă cu costuri mai ridicate (inclusiv la creditare) și incertitudine economică.
Analiza notează că Tesla nu este un jucător major în România: compania a fost pe locul 15 în clasamentul mărcilor după înmatriculările din 2024, iar la începutul lui 2025 ar fi existat aproximativ 8.000 de automobile Tesla înmatriculate local (detalii preluate din HotNews). În paralel, mărcile chineze sunt descrise ca avansând în Europa, dar fără o prezență comparabilă în conversația principală a pieței românești; pentru context, este citată o analiză Reuters.
La nivelul Uniunii Europene, electricele cu baterii ar fi ajuns la 19,7% din piață, iar hibridele ar avea o cotă de 38,2%, potrivit datelor ACEA citate în material. În această logică, România pare să intre în trendul electrificării, dar „în ritmul ei”, cu o piață încă dominată de mărci consacrate și de criteriul accesibilității.
În termeni practici, semnalul pentru industrie este că electrificarea poate crește chiar și într-o piață în contracție, dacă argumentul economic (costuri de utilizare, stimulente precum Rabla și, pentru unii, producția proprie de energie prin fotovoltaice) rămâne convingător.
Recomandate
Vânzările de mașini electrice au crescut cu 88% în mai , într-o piață auto care, per total, a scăzut cu 10% în primele cinci luni ale anului, potrivit datelor citate de Digi24 . Diferența de ritm indică o schimbare de structură a cererii, alimentată de costurile de utilizare și de stimulentele de achiziție. Datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile arată că, în luna mai, au fost înmatriculate „aproape 800” de mașini electrice, cu 88% mai multe decât în aceeași lună din 2025. În aceeași perioadă, în total, în luna mai au fost înmatriculate peste 11.100 de mașini. Ce se vede în cifre: electricele cresc, piața totală rămâne sub presiune Pe lângă avansul segmentului electric, înmatriculările de mașini electrice și hibrid au crescut „cu o treime” față de aceeași lună din 2025. Tot în mai, vânzările de mașini noi au urcat cu 7% comparativ cu mai 2025, conform relatării Digi24. În contrast, la nivelul întregii piețe auto, România a înregistrat o scădere de 10% în primele cinci luni ale anului. Un motiv posibil menționat este scumpirea carburanților, pusă în contextul conflictului din Orientul Mijlociu . De ce contează: costul de utilizare și subvențiile împing cererea Materialul indică doi factori principali care susțin interesul pentru electrice: scumpirea carburanților, care schimbă calculul de cost pentru utilizarea zilnică; programul Rabla , invocat de un proprietar ca element care „l-a ajutat să facă pasul” către o tehnologie nouă. Un șofer din Timișoara spune că, „din punct de vedere al costurilor, pentru oraș, mașina electrică e cel mai bun lucru”. Un alt proprietar afirmă că folosește panouri fotovoltaice și „merge gratuit, practic”, în limita autonomiei pe care o menționează. În lipsa altor detalii în text despre prețuri, modele sau nivelul subvențiilor, impactul exact asupra bugetelor gospodăriilor sau asupra dealerilor nu poate fi cuantificat din această sursă. [...]
Toyota oprește dezvoltarea sedanului electric de lux Lexus LF-ZC , un proiect care trebuia să susțină țintele de electrificare ale mărcii , potrivit Electrek . Modelul era așteptat să intre în producție „mai târziu în acest an”, însă planul a fost amânat anterior până la mijlocul lui 2027, iar acum nu mai este vizată lansarea în producție „în viitorul previzibil”. Decizia vizează conceptul Lexus LF-ZC, prezentat la Japan Mobility Show în 2023, pentru care Toyota spunea că versiunea de serie va sosi în 2026 și va introduce tehnologii noi, inclusiv o platformă dedicată și baterii „avansate”. De ce contează: un proiect-cheie pentru obiectivele Lexus, scos din plan Electrek notează că LF-ZC era prezentat drept un „flagship” (model de vârf) în strategia Lexus, fiind așteptat să joace un rol important în ambiția Toyota ca Lexus să ajungă la vânzări de 1 milion de vehicule electrice anual până în 2030 și să devină marcă exclusiv electrică până în 2035. Oprirea proiectului ridică semne de întrebare asupra calendarului și fezabilității acestor ținte, în condițiile în care un model considerat central nu mai ajunge pe piață. Motivele invocate și schimbarea de priorități Potrivit unui „nou raport” al Nikkei (citat de Electrek), Toyota a încheiat dezvoltarea modelului și își va concentra atenția pe SUV-uri mai mari și pe alte vehicule, „probabil” cu motorizări pe benzină. Un purtător de cuvânt Toyota a confirmat pentru Automotive News că proiectul este întrerupt din cauza: „fluctuațiilor în cererea de piață”; volumului de muncă asociat cu planificarea și producția vehiculului. „Am decis să anulăm proiectul de dezvoltare LF-ZC ca parte a unei revizuiri la nivelul întregii companii a proiectelor de dezvoltare a vehiculelor. Anularea acestui proiect specific nu înseamnă că am renunțat la dezvoltarea BEV-urilor (vehicule electrice cu baterie) de generație următoare.” Ce tehnologii ar fi trebuit să aducă LF-ZC În comunicarea inițială, Toyota lega LF-ZC de mai multe noutăți tehnice, inclusiv: „gigacasting” (turnare de mari dimensiuni) pentru a împărți caroseria în trei secțiuni (față, centru, spate), cu scopul de a reduce costurile; baterii prismatice „high-performance”, despre care Toyota afirma că ar putea duce la o autonomie de aproximativ două ori mai mare decât la „EV-urile tradiționale” și la încărcare semnificativ mai rapidă; un „Intelligent Cockpit” digitalizat, bazat pe platforma software „Arene OS”, cu funcții alimentate de inteligență artificială pentru recomandări de rută și mod de condus în funcție de obiceiurile șoferului. Context: vânzările de electrice ale Toyota cresc, dar compania mizează pe „multi-pathway” Electrek subliniază că raportul invocă o „scădere globală” a vânzărilor de vehicule electrice, însă publicația afirmă că „vânzările globale de EV cresc”. În același timp, Toyota ar fi început să vândă mai bine vehicule pur electrice: Electrek indică o creștere de 42% anul trecut, până la 190.000 de unități, pe fondul actualizării bZ4X (bZ în SUA) și al unor modele cu cost redus produse în China, precum bZ3X. În SUA, în trimestrul I, Toyota bZ a fost al treilea cel mai vândut EV, după Tesla Model Y și Model 3, dar compania ar considera – în contextul „schimbărilor recente de politici” – că un sedan electric de lux nu ar avea tracțiune comercială pe această piață. Ce urmează Toyota spune că va continua să avanseze tehnologii precum gigacasting și bateriile solid-state (cu electrolit solid), și că va „explora” posibilitatea de a introduce din nou un EV de generație următoare; tehnologiile ar putea fi extinse și către vehicule cu alte tipuri de propulsie. Decizia vine la mai puțin de o lună după ce Lexus a prezentat modelul electric cu trei rânduri TZ (an model 2027), care ar urma să fie pus în vânzare „mai târziu în acest an”, alături de Toyota Highlander BEV, potrivit Electrek. [...]
Turcia își consolidează rolul de bază de producție cu costuri reduse pentru exportul auto către UE , pe fondul unei combinații de lanțuri de aprovizionare puternic localizate, costuri mai mici cu forța de muncă și avantaje comerciale care permit livrări rapide spre Europa, arată o analiză din Ziarul Financiar . Pentru constructorii care vând în Uniunea Europeană, această rețetă se traduce în presiune suplimentară pe fabricile din UE, inclusiv din Europa de Est, într-o perioadă în care competiția chineză se intensifică. În România, producția auto este concentrată în două mari centre: Dacia (Renault) la Mioveni și Ford Otosan la Craiova. În paralel, Renault produce Duster și în Turcia, la Bursa, unde, potrivit articolului, grupul francez produce și asamblează cel puțin patru modele: Clio 5, Duster 3, Boréal și Clio 6. Boréal reprezintă a doua fază a unei investiții de 400 de milioane de euro (aprox. 2,1 mld. lei) în extinderea unității, anunțată în 2023 împreună cu partenerul local OYAK. De ce contează: costurile și „localizarea” scurtează lanțul și ieftinesc exportul Un element-cheie este gradul ridicat de conținut local (ponderea componentelor și operațiunilor realizate în țară). Pentru unul dintre modelele Clio fabricate la Bursa, gradul de conținut local este de 100%, iar la Duster Renault a obținut o rată de localizare de peste 40%, potrivit presei turcești citate în analiză. Un conținut local mare înseamnă lanțuri de aprovizionare mai scurte și, implicit, costuri mai mici. Directorii fabricii Renault din Bursa indică și densitatea furnizorilor ca avantaj operațional: 80% dintre furnizori sunt la o distanță de până la 200 km, iar cel mai mare producător de motoare auto din Turcia are fabrica lângă cea a Renault. Avantajele „de țară”: curs, taxe și standarde Analiza punctează mai multe motive pentru care Turcia devine atractivă pentru producția destinată exportului: deprecierea multianuală a lirei turcești, care face exporturile mai competitive atunci când veniturile în euro sau dolari sunt convertite în moneda locală; inflația ridicată: indicatorul a trecut de 30% în aprilie, iar media a fost de aproape 60% în 2024 și de 54% în 2023 (pe termen scurt, convertirea veniturilor externe poate avantaja exportatorii, deși pe termen lung inflația împinge costurile în sus); costuri cu forța de muncă mai mici decât în UE; acces comercial favorabil: Turcia nu este în UE, dar exportă fără taxe vamale speciale; posibilitatea de a-și stabili propriile standarde (de exemplu de mediu), care pot fi mai puțin costisitoare decât cerințele din blocul comunitar. Logistică și capacitate: export rapid către Europa și dincolo de ea Bursa și regiunile învecinate sunt descrise drept „Detroitul Turciei”, cu legături rapide către Marea Marmara, porturi și autostrăzi, plus conexiune rutieră către Istanbul și mai departe către Grecia, deci către UE. Renault exportă prin portul Borusan (districtul Gemlik) către piețe din Europa, Africa și Orientul Mijlociu. Uzina Renault din Bursa, cea mai mare din Turcia, funcționează „zi și noapte, șase zile pe săptămână”, cu 5.600 de angajați și 800 de roboți, în trei schimburi. Capacitatea de producție este de 390.000 de unități pe an, potrivit Le Monde, iar peste 70% din mașinile construite acolo sunt exportate. Boréal produs la Bursa este trimis pe piețe din 50 de țări, conform articolului. În ansamblu, Turcia găzduiește producție auto și de utilitare ușoare și pentru Ford (prin Ford Otosan), Stellantis, Toyota și Hyundai, iar analiza notează că este „foarte probabil” ca în următorii ani să apară și constructori din China, precum BYD. În 2025, industria auto turcă a produs 1,4 milioane de vehicule. Ce urmează Direcția indicată de investițiile în derulare și de orientarea puternică spre export sugerează că Turcia va continua să atragă producție pentru piețele externe, în special pentru UE, pe măsură ce constructorii caută să reducă costurile și să răspundă presiunii concurențiale. În lipsa unor schimbări de politici comerciale sau de costuri interne, avantajele operaționale și logistice descrise în analiză rămân un argument puternic pentru relocarea incrementală a volumelor către Turcia. [...]
Toyota a suspendat dezvoltarea sedanului electric Lexus LF-ZC , o decizie motivată de schimbarea cererii și de recalibrarea portofoliului de proiecte, potrivit iThome . Producătorul japonez confirmă că informația este reală, dar insistă că oprirea vizează doar o parte din planificarea de dezvoltare și „nu înseamnă renunțarea la BEV” (vehicule electrice cu baterie). Decizia are relevanță operațională pentru strategia de electrificare a mărcii premium Lexus: modelul LF-ZC era asociat cu următoarea generație de sedan electric, iar suspendarea dezvoltării indică o reordonare a priorităților în funcție de cererea din piață. Ce spune Toyota și ce se oprește, concret Conform publicației, Toyota a transmis că suspendarea dezvoltării versiunii de serie a sedanului electric Lexus LF-ZC face parte dintr-un proces mai larg de ajustare a proiectelor de dezvoltare, pe fondul „schimbărilor din cererea de piață”. În același timp, compania a subliniat că măsura nu echivalează cu abandonarea planurilor pentru mașini electrice cu baterie, ci doar cu o modificare punctuală a planificării. Context: calendar amânat și ținte tehnice ambițioase LF-ZC a fost prezentat ca prototip în octombrie 2023. În planurile anterioare, modelul era așteptat inițial în 2026, iar ulterior Toyota a anunțat o amânare a lansării către mijlocul anului 2027. Acum, dezvoltarea modelului de serie este suspendată. În material sunt menționate și câteva repere tehnice ale conceptului: dimensiuni: 4.750 mm lungime, 1.880 mm lățime, 1.390 mm înălțime; ampatament 2.890 mm; producție: utilizarea unei abordări modulare de tip „Gigacasting” (turnare sub presiune a unor componente mari, într-o singură piesă); autonomie-țintă: aproximativ dublul nivelului „mainstream” de circa 500 km menționat pentru perioada prezentării conceptului (fără a fi indicată o valoare finală pentru versiunea de serie). De ce contează: electricele rămân o pondere mică în vânzările Toyota iThome notează că, în 2025, Toyota a raportat vânzări globale (incluzând Daihatsu, Hino și Lexus) în creștere cu 4,6%, la 11,3 milioane de vehicule, iar producția a urcat cu 5,7%, la 11,2 milioane. În contrast, ponderea vehiculelor electrice cu baterie rămâne redusă: vânzările BEV ale Toyota în 2025 au fost „ușor sub 200.000” de unități, iar în Japonia livrările au fost de 4.227 de vehicule, semn că adopția electricelor pe piața locală este în urma altor piețe majore. În acest context, suspendarea unui sedan electric Lexus sugerează o alocare mai prudentă a resurselor către proiecte cu cerere mai previzibilă, fără ca Toyota să indice, în informațiile citate, un nou calendar pentru reluarea dezvoltării LF-ZC. [...]
Dacia rămâne lider în W2RC cu două etape înainte de final , un context care poate consolida vizibilitatea internațională a proiectului Dacia Sandriders în motorsport, potrivit Profit . La finalul Raliului Argentinei „ Desafío Ruta 40 ”, Dacia se menține pe primul loc în Campionatul Mondial FIA de Rally‑Raid (W2RC), atât în clasamentul piloților, cât și în cel al constructorilor. În sezon au mai rămas două etape. În același timp, echipa Dacia Sandriders își păstrează poziția de lider și la categoriile navigatori și constructori, după ce echipajul Nasser Al-Attiyah/Fabian Lurquin a obținut un podium la „Desafío Ruta 40”. Miza imediată este una de performanță sportivă, dar cu efecte directe de imagine pentru marca Dacia: menținerea pe primul loc până la finalul sezonului ar însemna confirmarea competitivității proiectului Sandriders într-un campionat mondial, într-un moment în care mai sunt doar două runde care pot schimba ierarhiile. [...]
XPeng începe livrările P7+ în Franța, mizând pe producția din Austria pentru a-și crește volumele în Europa , într-un moment în care vânzările modelului scad pe piața din China, potrivit ArenaEV . Primele livrări au fost marcate la showroom-ul fanion din Paris, unde vicepreședintele și președintele companiei, Brian Gu, a înmânat cheile primului client retail din Franța. Extinderea în Franța este prezentată ca un pas strategic, iar diferența operațională majoră față de livrările din China este lanțul de producție: versiunile europene ale P7+ sunt asamblate local la fabrica Magna Steyr din Graz, Austria. Producția de probă s-a încheiat în ianuarie 2026, iar această localizare ar urma să ajute compania să evite „dinamicile complexe” ale importurilor și să își construiască o amprentă logistică diferită de cea a modelelor produse în China. Prețuri și versiuni în Franța: trei niveluri, poziționare premium Clienții francezi au la dispoziție trei versiuni ale liftback-ului XPeng P7+ , cu dimensiuni exterioare de 5.071 mm lungime, 1.937 mm lățime și 1.512 mm înălțime. Prețurile pornesc semnificativ peste nivelul din China, reflectând poziționarea premium în Europa. RWD Standard Range : 45.990 euro (aprox. 230.000 lei) Motor spate 180 kW (241 CP), baterie 61,7 kWh, autonomie 455 km WLTP, 0–100 km/h în 6,9 secunde. RWD Long Range : 49.990 euro (aprox. 250.000 lei) Motor spate 230 kW (308 CP), baterie 74,9 kWh, autonomie 530 km WLTP, 0–100 km/h în 6,2 secunde. AWD Performance : 53.990 euro (aprox. 270.000 lei) Două motoare, putere combinată 370 kW (496 CP), baterie 74,9 kWh, autonomie 500 km WLTP, 0–100 km/h în 4,3 secunde. Un detaliu relevant pentru strategia de produs: Europa este singura piață care primește, deocamdată, varianta AWD , deoarece XPeng nu o oferă în China continentală. De ce contează: Europa, o supapă de creștere pe fondul răcirii cererii din China Diferența de preț între regiuni indică „costul de a face business” în Europa. În China, versiunea BEV (electrică) a P7+ este listată între 186.800 și 208.800 RMB (între 23.580 și 26.355 euro). În plus, consumatorii chinezi au acces și la o configurație EREV (electric cu extinderea autonomiei prin generator), care nu este inclusă în oferta inițială din Europa. Miza livrărilor europene este legată direct de evoluția modelului acasă: datele China EV DataTracker, citate de publicație, arată că XPeng a livrat 12.758 unități P7+ în China în primele patru luni din 2026, iar vânzările interne ale modelului au înregistrat un declin constant de la an la an începând cu noiembrie 2025. În paralel, producția a rămas ridicată, compania anunțând în ianuarie 2026 ieșirea de pe linie a exemplarului cu numărul 100.000. Brian Gu a declarat la evenimentul din Paris că XPeng a atins un record de vânzări lunare totale în mai 2026. Următorul test pentru companie este dacă piața europeană va absorbi suficient de bine liftback-ul produs în Austria, la prețuri premium, pentru a compensa trendul descendent al modelului în China. [...]
