Știri
Știri din categoria Auto
Cota de piață a mașinilor electrice cu baterie (BEV) a depășit 25% în Europa pentru prima dată, pe fondul unui salt de aproape 40% al înmatriculărilor din iunie, un semnal că tranziția se accelerează și pune presiune directă pe producători și lanțurile de aprovizionare din regiune, potrivit The Next Web.
În 17 piețe europene monitorizate, înmatriculările BEV au ajuns la 275.060 în iunie 2026, iar în primul semestru totalul a depășit 1.240.000 de unități. Publicația notează că ritmul din prima jumătate a anului este cel mai puternic din istoric, cu o creștere de peste o treime față de perioada similară din 2025, conform buletinului E-Mobility Europe publicat de New AutoMotive.
Germania a condus ca volum, cu 84.057 înmatriculări BEV în iunie, ceea ce a dus ponderea electricelor la peste 28% din vânzările de mașini noi din cea mai mare piață auto europeană. La nivelul primului semestru, Germania a ajuns la 367.388 de înmatriculări BEV, în creștere cu aproape 50% față de anul trecut.
Franța a avut o dinamică și mai puternică procentual: 55.831 de electrice în iunie, cu o cotă record de aproape 30%, iar volumele din primul semestru au urcat cu peste 60% față de anul anterior.
Datele arată o tranziție inegală între piețe:
Nu toate piețele au urmat trendul: Olanda a avut un recul de aproape o cincime în primul semestru, pe fondul achizițiilor „în avans” înaintea schimbărilor de stimulente fiscale de la finalul lui 2025, iar Suedia a scăzut cu aproape 11%. Italia aproape și-a dublat înmatriculările BEV, dar a rămas sub 7% cotă din total, pe fondul infrastructurii de încărcare limitate și al unei flote dominate de diesel.
Creșterea este alimentată de mai mulți factori care se întăresc reciproc, inclusiv înăsprirea țintelor UE de CO2 pentru flote până în 2027 și intrarea unor modele mai ieftine ale mărcilor chineze. În acest context, BYD construiește prima sa fabrică europeană în Ungaria și caută un al doilea amplasament, un indiciu că producătorii chinezi tratează cererea europeană drept una structurală, nu conjuncturală.
Pe termen scurt, întrebarea pentru industria auto europeană se mută de la „dacă” la „cine” și „unde” va produce volumele care vor acoperi o piață în expansiune. La traiectoria actuală, BEV ar putea depăși o treime din vânzările de mașini noi din Europa înainte de finalul lui 2027, potrivit estimării citate de publicație.
Recomandate
Ungaria deschide o anchetă pe posibile conflicte de interese în jurul investiției BYD , după ce fostul ministru de Externe Péter Szijjártó a anunțat că se angajează la producătorul chinez de mașini electrice, potrivit Euronews . Investigația vizează dacă și cum guvernul Viktor Orbán ar fi sprijinit compania BYD, inclusiv prin subvenții de stat, înainte ca Szijjártó să accepte oferta de angajare. Péter Magyar , premierul Ungariei, a deschis ancheta după ce suspiciunile au fost amplificate de anunțul lui Szijjártó. Acesta a demisionat din Parlament, invocând tocmai necesitatea de a putea prelua postul la BYD, și a spus că a acceptat „o ofertă extrem de prestigioasă”. Ce anume se investighează Miza anchetei este dacă a existat un conflict de interese între rolul lui Szijjártó în atragerea investițiilor străine și angajarea ulterioară la o companie care ar fi beneficiat de sprijin guvernamental. Potrivit acuzațiilor formulate de Péter Magyar, fostul ministru ar fi făcut lobby pentru „subvenții masive din partea statului maghiar” în favoarea BYD, înainte de a fi angajat de companie, și ar fi „reprezentat, de multă vreme, interese străine”. Szijjártó a avut funcția de ministru de Externe în guvernul Orbán din 2014 până la începutul anului 2026 și a fost criticat, conform aceleiași surse, pentru poziții favorabile Rusiei și Chinei. Context: BYD și fabrica din Ungaria BYD este prezentată ca cel mai mare constructor de mașini electrice din lume, cu o politică de prețuri agresivă în Europa. Euronews notează că prețurile scăzute sunt puse și pe seama subvențiilor primite de companie din partea statului chinez. În paralel, BYD ar urma să înceapă fabricarea de mașini în Ungaria în acest an, ceea ce ridică miza politică și economică a discuției despre sprijinul public acordat investiției. De ce contează Cazul aduce în prim-plan riscul ca politicile de atragere a investițiilor să fie amestecate cu interese personale ale decidenților, mai ales când e vorba de subvenții și de companii din afara UE. În lipsa unor concluzii oficiale, ancheta rămâne, deocamdată, la nivelul suspiciunilor și acuzațiilor publice relatate de sursă. Euronews amintește și exemple similare invocate în dezbaterea publică: fostul cancelar german Gerhard Schröder, angajat la Gazprom, și fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, acuzat că își valorifică relațiile după ce a devenit consilier la Goldman Sachs. [...]
Ungaria deschide o anchetă pe potențial conflict de interese în jurul investiției BYD , după ce fostul ministru de Externe Péter Szijjártó a anunțat că se angajează la producătorul chinez de mașini electrice, potrivit Euronews . Inițiativa vine de la premierul Péter Magyar, care vrea să afle în ce fel guvernul Viktor Orbán ar fi sprijinit compania. Suspiciunile au fost amplificate de faptul că Szijjártó a demisionat din Parlament pentru a putea accepta jobul la BYD, invocând „o ofertă extrem de prestigioasă”. În perioada în care a fost ministru de Externe (2014–începutul lui 2026), el a avut un rol important în atragerea investițiilor străine în Ungaria, inclusiv din China, iar BYD este menționată ca parte a acestui efort. Ce investighează Péter Magyar Premierul îl acuză pe fostul ministru că ar fi reprezentat „de mută vreme, interese străine” și că ar fi făcut lobby pentru „subvenții masive din partea statului maghiar” în favoarea BYD, înainte de a fi angajat de companie. Ancheta urmărește, în esență, dacă a existat un conflict de interese între atribuțiile publice ale lui Szijjártó și beneficiul ulterior obținut prin angajarea la BYD. De ce contează pentru industria auto și investiții BYD este prezentată ca cel mai mare constructor de mașini electrice din lume și are o politică de prețuri agresivă în Europa, pe fondul subvențiilor primite din partea statului chinez. În acest context, orice suspiciune privind „subvenții masive” acordate de statul maghiar capătă miză economică și de reglementare, mai ales că producătorul chinez ar urma să înceapă fabricarea de mașini în Ungaria chiar în acest an. Context: „ușa rotativă” între politică și companii Materialul amintește și alte cazuri similare, în care foști lideri politici au fost criticați pentru trecerea în mediul corporatist pe baza relațiilor acumulate în funcții publice: fostul cancelar german Gerhard Schröder (Gazprom) și fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso (Goldman Sachs). [...]
Mărcile chinezești au ajuns la 11% din piața auto și intră în top 3 în șase județe , într-un prim semestru în care piața de autoturisme noi a stagnat la 64.850 de unități, iar ierarhiile s-au reașezat vizibil, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Schimbarea de fond este dublă: pe de o parte, avansul rapid al brandurilor chinezești (de la sub 3% în urmă cu un an), pe de altă parte, reculul Dacia, care rămâne lider național, dar își pierde poziția de numărul 1 în mai multe județe. Dacia scade puternic și pierde șefia locală în șase județe În S1 2026, Dacia a înmatriculat 11.683 de unități, în scădere cu 33,6% față de primul semestru din 2025, iar cota sa a coborât la 18% — într-o piață în care, istoric, marca de la Mioveni lua „cel puțin o mașină nouă din trei”, potrivit calculelor ZF pe datele DRPCIV. Dacia nu mai este lider în Cluj, Constanța, Vâlcea, Buzău, Vrancea și Botoșani. În Cluj, liderul este Audi (365 de unități, față de 292 pentru Dacia), pe fondul cererii pentru noul Q5. În alte județe, conduc: Hyundai în Constanța; Volkswagen și Audi pe primele două locuri în Vâlcea; Toyota în Buzău, Vrancea și Botoșani. În Constanța și Vrancea, Dacia a coborât până pe locul al treilea, iar în Sălaj împarte primul loc cu Toyota. China urcă pe podium în teritoriu: BYD, Chery și MG Mărcile chinezești au intrat în top 3 la vânzări în șase județe, pe fondul unei creșteri accelerate a ponderii în piață la 11%. Exemplele punctuale din analiză: BYD: locul al doilea în Harghita și al treilea în Olt; Chery: locul al doilea în Arad și al treilea în Maramureș; MG: pe podium în Bistrița-Năsăud și Ialomița. La nivel național, BYD a intrat în top 10 mărci, cu 2.140 de unități, după un semestru în care anul trecut înmatriculase cinci mașini. Chery a ajuns la 2.011 unități în primul an plin pe piața locală. De ce contează: Rabla și cererea persoanelor fizice apasă pe piață Analiza indică absența programului Rabla drept un factor care „apasă cel mai greu asupra Dacia”. Mihai Bordeanu, country head Dacia România, spune că piața auto ar urma să încheie anul „cel mult la nivelul lui 2025” și leagă soarta programului de riscul politic, menționând că, istoric, cota mărcii prin Rabla a fost dublă față de vânzările din afara programului. Grupul Dacia exclude însă un război de preț cu noii concurenți: „Rămânem la modelul istoric, cu 75% vânzări retail. Nu oferim discounturi, de aceea avem valoare reziduală cu 14 puncte peste media pieţei.” În paralel, președintele APIA , Dan Vardie, avertizează că saltul de peste 50% al pieței din iunie nu indică o revenire structurală, ci mai degrabă lichidări de stocuri, iar a doua parte a anului depinde de implementarea Rabla. Un alt semnal de fragilitate este structura cererii: persoanele fizice mai cumpără doar 31,5% dintre mașinile noi, iar în București (54% din piața națională), ponderea lor este de numai 14%, piața fiind „ținută în viață” de companii, potrivit aceleiași surse. [...]
Tranziția impusă de UE către mașini noi fără emisii de CO₂ din 2035 riscă să taie masiv din valoarea adăugată și din locurile de muncă ale industriei auto europene , iar relaxarea regulilor ar reduce doar marginal șocul, potrivit unei analize prezentate de Economedia . Un studiu estimează că până la 726.000 de locuri de muncă din Europa ar putea fi afectate până în 2040, cu un impact disproporționat în Germania. Analiza, realizată de Institutul Fraunhofer pentru Inginerie Industrială (IAO) și comandată de organizații patronale din industria metalurgică și electrotehnică din Germania, evaluează cum diferite scenarii de reglementare pentru tehnologiile de propulsie influențează producția, valoarea adăugată și ocuparea forței de muncă. Concluzia autorilor este că, inclusiv dacă planurile actuale ar fi relaxate, efectul economic negativ s-ar diminua doar ușor. Patru scenarii, pierderi în toate variantele Studiul modelează patru scenarii până în 2040, concentrându-se pe valoarea adăugată și locurile de muncă din sectoarele legate de fabricarea de motoare, transmisii, sisteme de propulsie electrice și componente. Rezultatele indică o scădere a valorii adăugate industriale în Europa în toate scenariile, cu diferențe limitate între primele trei variante: Legislația actuală a UE (din 2035, doar autoturisme noi fără emisii de CO₂ la țeava de eșapament): -95 miliarde euro (aprox. 478 miliarde lei) valoare adăugată în 2040. Propunerea Comisiei Europene (reducere cu 90% a emisiilor și creditare limitată pentru oțel cu emisii reduse și combustibili regenerabili): -95 miliarde euro (aprox. 478 miliarde lei), efecte „aproape identice” cu legislația actuală. Reglementare neutră tehnologic (motoare termice și hibride plug-in rămân mai mult pe piață; aprox. 20% din înmatriculările de mașini noi în 2040): -90 miliarde euro (aprox. 453 miliarde lei). Aliniere la piața globală (tendințe din Asia și America de Nord; aprox. 50% din înmatriculările de mașini noi în 2040): -60 miliarde euro (aprox. 302 miliarde lei), cel mai redus declin dintre scenarii. Germania, expusă prin specializarea pe propulsia „clasică” Modelările arată un impact deosebit de puternic asupra Germaniei, pe fondul specializării în dezvoltarea și producția tehnologiilor clasice de propulsie. Valoarea adăugată generată de sectorul sistemelor de propulsie din Germania ar putea scădea cu 54,2 miliarde de euro (aprox. 272 miliarde lei), echivalentul unui declin de 64% , până în 2040. Pentru furnizorii de componente, studiul anticipează o reducere a valorii adăugate de aproximativ 35 de miliarde de euro (aprox. 176 miliarde lei), adică 80% . Sunt menționate ca vulnerabile segmente precum producția de motoare, cutii de viteze, sisteme de injecție și tehnologii pentru evacuarea gazelor, pe măsură ce cererea pentru componente destinate motoarelor cu combustie internă scade, ceea ce ar duce și la o utilizare mai redusă a capacităților din fabricile auto germane. Efectul asupra locurilor de muncă: până la 726.000 în 2040 Punctul de plecare al studiului este de aproximativ 1,6 milioane de angajați în Europa în 2025 în aria producției sistemelor de propulsie. Scăderea estimată a numărului de locuri de muncă, în funcție de scenarii, ajunge la: aprox. 375.000 până în 2030; aprox. 660.000 până în 2035; aprox. 726.000 până în 2040. Autorii mai notează că atât reglementarea actuală (care, în practică, oprește vânzarea de mașini noi cu motoare termice din 2035), cât și compromisul propus ulterior de Comisia Europeană ar produce efecte aproape identice asupra ocupării forței de muncă. În același sens, relaxarea „Pachetului Auto” (set de măsuri al Comisiei pentru sprijinirea competitivității industriei) ar avea, potrivit studiului, un efect redus asupra numărului de joburi pierdute. De ce nu compensează electrificarea pierderile Conform calculelor, activitățile economice noi generate de electromobilitate nu ar acoperi declinul din zona motoarelor termice. În scenariul bazat pe propunerea Comisiei Europene, până în 2040 s-ar pierde aproximativ 113 miliarde de euro (aprox. 568 miliarde lei) din valoarea adăugată aferentă motoarelor termice, în timp ce sistemele de propulsie electrice ar genera aproximativ 18 miliarde de euro (aprox. 91 miliarde lei). Explicația invocată este dublă: construcția mai simplă a sistemelor de propulsie electrice și poziția competitivă mai slabă a Europei în producția unor componente-cheie pentru electromobilitate. Nu doar reglementarea: energie, birocrație, competitivitate Studiul subliniază că eliminarea treptată a motoarelor cu combustie internă nu este singura cauză a declinului estimat. Printre factorii suplimentari sunt menționate costurile ridicate ale energiei, birocrația, procedurile lungi de autorizare și diminuarea cotei de piață a Europei la nivel mondial. În această logică, autorii indică drept cea mai mare oportunitate pentru limitarea impactului negativ îmbunătățirea condițiilor de investiții și producție în Europa, nu doar ajustarea regulilor de emisii. În același timp, contextul comenzii este relevant: analiza a fost comandată de organizații patronale și realizată cu parteneri din industria auto și a furnizorilor, ceea ce, potrivit articolului citat de Economedia, impune ca rezultatele să fie interpretate și prin prisma intereselor economice ale sectorului. [...]
General Motors își reorientează investițiile către modele pe benzină, reducând practic pipeline-ul de noi electrice pentru Chevrolet și Cadillac , într-o mișcare care poate schimba prioritățile de producție și alocarea de capital în următorii ani, potrivit Electrek . După publicarea rezultatelor pe trimestrul al doilea din 2026, CEO-ul GM, Mary Barra , a spus în conferința cu investitorii că „următoarea generație de modele Cadillac cu motor termic” va începe să ajungă „din primăvara viitoare”. Barra a confirmat că noile modele cu motor cu ardere internă (ICE) includ un CT5 actualizat, SUV-ul XT5 și SUV-ul XT6 cu trei rânduri de scaune. În paralel, Cadillac va vinde aceste modele pe benzină alături de SUV-urile sale electrice existente, deși marca anunțase anterior intenția de a trece exclusiv la propulsie electrică până în 2030. Electrek notează că această schimbare se înscrie într-o reducere mai amplă a planurilor GM pentru vehicule electrice. Ce se întâmplă la Chevrolet: electricele rămân, dar noutățile sunt limitate Chevrolet, al doilea cel mai popular brand de vehicule electrice din SUA după Tesla în prima jumătate a anului, pregătește și el lansări de modele pe benzină. Un punct cheie este Chevrolet Bolt: producția urmează să se încheie la finalul anului, iar GM intenționează să îl înlocuiască cu un crossover pe benzină produs în Kansas . Modelele electrice Chevrolet Equinox EV, Blazer EV și Silverado EV rămân în vânzare. În privința actualizărilor, publicația menționează că nu este confirmat oficial, dar Automotive News a relatat că Blazer EV ar putea primi o „actualizare semnificativă” în 2028, iar Equinox ar putea fi actualizat în același an. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru Electrek că GM „are într-adevăr vehicule electrice viitoare în dezvoltare pe toate piețele”, însă în SUA compania este „atentă la peisajul competitiv”. Totodată, GM a introdus „un dozen” (12) vehicule electrice, multe ca modele 2024 sau mai noi, aflate încă în ciclul tipic de produs. Presiunea financiară și semnalul către investitori În același context, GM a raportat 10,9 miliarde de dolari (aprox. 49,6 miliarde lei) în costuri/ajustări legate de electrice din a doua jumătate a lui 2025, dintre care 7,2 miliarde de dolari (aprox. 32,8 miliarde lei) cu impact în numerar. Până la finalul trimestrului al doilea din 2026, compania plătise 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,5 miliarde lei) din această componentă de numerar. În pofida acestor costuri, GM și-a majorat estimarea de profit ajustat pentru întregul an la 14–16 miliarde de dolari (aprox. 63,7–72,8 miliarde lei), de la 13,5–15,5 miliarde de dolari (aprox. 61,4–70,5 miliarde lei). Context competitiv: rivalii accelerează pe electrice Electrek plasează pivotarea GM într-un moment în care rivalii câștigă teren. Hyundai IONIQ 5 ar depăși la vânzări Chevrolet Equinox (cel mai bine vândut model electric GM în prima jumătate a anului), iar Toyota bZ ar depăși, la rândul său, Equinox până în iunie, potrivit publicației. În plus, Hyundai a deschis o fabrică de baterii de 5 miliarde de dolari (aprox. 22,8 miliarde lei) împreună cu SK On, cu o capacitate de circa 35 GWh anual, despre care compania spune că ar susține aproximativ 300.000 de vehicule electrice. Electrek amintește însă că joint-venture-ul Ultium Cells al GM cu LG Energy Solution ar avea cea mai mare capacitate de baterii pentru un singur producător auto în SUA. Pe termen scurt, GM pare să își securizeze fluxul de produse și marjele prin extinderea ofertei pe benzină, dar pe termen mediu va intra într-o perioadă cu competiție mai dură pe electrice, inclusiv din partea unor modele precum Rivian R2, BMW iX3 și Tesla Model Y L, conform aceleiași surse. [...]
Un nou brevet de design depus de Hyundai și Kia în India sugerează că grupul pregătește un SUV electric off-road , un semnal relevant pentru strategia de extindere în America de Nord, unde compania vizează o ofensivă de produse până în 2030, potrivit Electrek . Ce arată brevetul și de ce contează Documentul descrie un SUV cu șasiu separat („body-on-frame”, arhitectură folosită frecvent la modele off-road și utilitare), cu un design foarte apropiat de conceptul Hyundai Boulder prezentat la New York Auto Show la începutul acestui an. Publicația notează că brevetul păstrează liniile „boxy” (drepte, robuste) și o parte din elementele de stil ale conceptului, inclusiv ușile de tip „coach” și anvelopele supradimensionate. Diferența cu potențial impact tehnic este la partea frontală: grila apare „în mare parte închisă”, față de designul deschis al conceptului, ceea ce poate indica o versiune BEV (vehicul electric cu baterie). În plus, brevetul arată faruri LED subțiri, diferite de blocurile verticale mai mari de pe concept. Context: ofensiva Hyundai în America de Nord Brevetul este legat de un pariu mai amplu pe segmentul vehiculelor cu șasiu separat. Hyundai a prezentat Boulder Concept ca o avanpremieră pentru primul său vehicul „body-on-frame” din SUA, însă primul model de serie ar urma să fie, de fapt, un pick-up de clasă medie. Acest pick-up este menționat ca parte din planul Hyundai de a lansa 36 de vehicule noi în America de Nord până în 2030. În schimb, momentul (sau chiar certitudinea) apariției unei versiuni de producție a SUV-ului off-road rămâne neclară, potrivit aceleiași surse. Ce se știe despre platformă și propulsie Hyundai nu a confirmat specificațiile de propulsie, însă pick-up-ul de clasă medie ar urma să folosească o platformă nouă, despre care se așteaptă să suporte mai multe variante: electrică pură (BEV); hibrid plug-in (încărcare la priză); electrică cu autonomie extinsă (cu generator termic pentru încărcarea bateriei). Brevetul de design depus de Hyundai Motor Company și Kia Corporation a fost înregistrat la 19 mai 2026, conform articolului. [...]
