Știri
Știri din categoria Auto
India vrea să reducă taxele vamale la 40% pentru mașinile din UE, potrivit Digi24, care citează surse Reuters, pe fondul negocierilor pentru un acord de liber schimb între New Delhi și Uniunea Europeană.
Miza este accesul mai ușor al producătorilor europeni la una dintre cele mai mari piețe auto din lume, într-un moment în care India menține, în prezent, tarife ridicate pentru importurile de automobile.
Conform informațiilor citate, India intenționează să reducă tarifele vamale pentru mașinile importate din UE de la 110% la 40%, ceea ce ar reprezenta cea mai importantă deschidere de până acum a pieței indiene în raport cu industria auto europeană.
În paralel, cele două părți se pregătesc să încheie un acord de liber schimb, care „ar putea fi semnat chiar de marți”, potrivit surselor menționate de Digi24.
Guvernul condus de premierul Narendra Modi ar fi acceptat o reducere imediată a taxei pentru un număr limitat de autoturisme provenite din cele 27 de state membre ale UE.
Măsura ar viza, potrivit acelorași surse, mașinile al căror preț de import depășește 15.000 de euro, un prag care indică o orientare inițială către segmentele mai scumpe ale pieței.
„Această taxă ar putea fi redusă la doar 10%”, au declarat sursele pentru Reuters, citate de Digi24.
Dacă scenariul reducerii până la 10% se confirmă în forma finală a înțelegerii, efectul ar fi o scădere semnificativă a barierei fiscale la intrarea pe piața indiană, cu impact direct asupra prețului final al mașinilor importate.
În articol sunt menționați ca potențiali beneficiari producători precum Renault și Stellantis, alături de grupuri germane cu prezență puternică în zona premium, precum Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW.
În termeni practici, reducerea tarifelor ar putea schimba competitivitatea importurilor europene în India, unde taxele vamale ridicate au fost, tradițional, un instrument de protecție pentru producția locală și pentru investițiile în asamblare pe plan intern.
Deocamdată, informațiile sunt prezentate ca rezultat al discuțiilor din negocieri și se bazează pe surse apropiate procesului, ceea ce înseamnă că parametrii finali (inclusiv numărul de mașini eligibile și calendarul) pot suferi modificări până la semnarea acordului.
Recomandate
Dacia tratează Turcia ca piață-țintă majoră , după ce în urmă cu puțin timp marca pierdea acolo Duster în fața Renault, potrivit HotNews . Miza este una de creștere comercială într-o piață unde, anterior, avansul Dacia părea improbabil, iar acum „cei mai importanți șefi ai mărcii” indică fără echivoc Turcia drept o țintă majoră, conform informațiilor preluate. Materialul integral este disponibil pe Profit.ro, sursa inițială a informațiilor și a fotografiilor: Profit.ro . [...]
Constructorii japonezi de motociclete își construiesc tranziția la electric prin investiții și producție, nu prin modele „vitrină” , iar asta poate muta piața de la inițiative de nișă la electrificare în masă, pe măsură ce apar fabrici dedicate și portofolii tot mai largi, potrivit Electrek . Honda , Yamaha, Kawasaki și Suzuki nu împing încă în showroom-uri superbike-uri electrice de performanță, însă își extind treptat gamele, capacitățile de producție și strategiile pe termen lung într-o direcție comună: electrificarea. Miza economică este că, odată ce „greii” industriei cresc volumele și standardizează platformele, pot reduce barierele care țin astăzi motocicletele electrice într-o zonă relativ scumpă și limitată. Yamaha: extindere prin scutere și obiectiv de pondere în gamă Yamaha a lansat deja mai multe modele de scutere electrice în Asia și Europa și lucrează la motociclete electrice de tip off-road și concepte pentru teren accidentat. Deocamdată, majoritatea vehiculelor electrice produse sunt echivalente de cilindree mică, însă compania și-a exprimat public ambiția ca motocicletele electrice să ajungă la aproximativ 30% din gama de modele noi „în anii următori”, conform articolului. Publicația citează și o declarație atribuită de Japan Times președintelui Yamaha Motor, Motofumi Shitara: „Nu am nicio îndoială că electrificarea va deveni un curent principal în obiectivul final al industriei de a atinge neutralitatea carbonului.” Honda: fabrică dedicată în India și trecerea dincolo de scutere Honda, cel mai mare producător de motociclete din lume, este prezentată ca fiind mai agresivă în planificarea pe termen lung. Compania a introdus mai multe scutere electrice pentru piețele asiatice, inclusiv modele cu baterii interschimbabile (sistem de „battery swapping”, adică înlocuirea rapidă a bateriei descărcate cu una încărcată). Un punct operațional important: Honda a anunțat planuri pentru o fabrică dedicată motocicletelor electrice în India și urmărește să crească semnificativ ponderea motocicletelor electrice în vânzările totale până la finalul deceniului, potrivit sursei. Electrek mai notează că Honda a început să iasă din zona scuterelor mici: compania are acum în producție o motocicletă electrică de navetă, de dimensiuni „full-sized”, semnalând că vede electrificarea extinzându-se către categorii mai „mainstream”, nu doar mobilitate urbană pe distanțe scurte. Kawasaki și Suzuki: pași mărunți, dar în producție și pe piețe-țintă Kawasaki a intrat în zona electrică prin două motociclete electrice mici, orientate spre navetă. Sunt descrise ca modeste ca putere și autonomie, însă relevante prin faptul că reprezintă un pas concret către vehicule electrice de serie pentru un brand asociat tradițional cu performanța motoarelor termice. Suzuki, la rândul său, se concentrează puternic pe scutere electrice pentru piețe în dezvoltare și, în paralel, explorează și combustibili alternativi. Compania a prezentat concepte electrice și își diversifică portofoliul cu emisii reduse, încercând să identifice unde vor prinde cel mai bine vehiculele electrice pe două roți. De ce contează: strategia „pas cu pas” poate accelera electrificarea Sursa subliniază că tranziția rămâne dificilă din motive structurale: costuri ridicate ale bateriilor, lipsuri de infrastructură de încărcare și constrângeri de „împachetare” (spațiu limitat pentru baterii mari pe o motocicletă). Diferența față de multe start-up-uri este abordarea: producătorii japonezi avansează gradual, începând cu scutere, modele urbane și de navetă, înainte de a urca spre segmente mai mari. În această logică, următorul test pentru piață nu este apariția unui superbike electric spectaculos, ci ritmul în care aceste companii transformă planurile în capacități industriale și volume, inclusiv prin extinderea producției în piețe precum India. [...]
Negocierile României prin SAFE împing producția de apărare în economie , inclusiv prin mutarea unor companii din industria auto către echipamente militare, potrivit Euronews , care citează declarațiile premierului Ilie Bolojan făcute vineri, la Suceava. Miza economică a discuțiilor cu partenerii europeni este ca, din echipamentele militare pe care România le va cumpăra de la producători din industria de apărare europeană, minimum 50% să fie realizate în România , în intervalul „până în 2030”. În acest context, premierul a spus că producători internaționali ar urma să localizeze capacități de producție în România, atât prin compania de stat (acolo unde există capacitate), cât și prin companii private deja active în piață. „Una din bazele negocierii a fost ca cel puţin jumătate din ceea ce va achiziţiona România să fie produs în România. (…) avem companii din industria auto care se mută să facă producţie în această zonă (…) să ridicăm compania de stat publică - ROMARM (…) să se poată produce armament în aşa fel încât să existe locuri de muncă şi valoare adăugată în România”, a afirmat Ilie Bolojan, conform Agerpres. Ce urmărește Guvernul: producție locală, transfer de tehnologie, integrare în lanțuri europene Din declarațiile premierului, obiectivele urmărite prin condiționarea producției locale sunt: transfer de tehnologie către România; creșterea valorii adăugate și crearea de locuri de muncă prin producție internă; revitalizarea ROMARM , prin utilizarea capacităților și spațiilor existente; conectarea industriei românești de apărare la lanțurile valorice ale industriei europene de apărare . Contractele SAFE: asamblare și mentenanță în România, în anumite cazuri Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat contractele derulate prin SAFE, despre care a spus că „toate cifrele sunt foarte avantajoase pentru România”, notează Euronews. Potrivit acestuia, unele componente vor fi asamblate la IAR Brașov , iar mentenanța ar urma să fie realizată tot în România , inclusiv pentru că anumite componente trebuie făcute obligatoriu în țară „din motive de securitate”. Euronews trimite, pentru detalii despre aceste contracte, la materialul despre SAFE: Euronews . [...]
BYD împinge în sus plafonul de preț în portofoliul său, după ce a vândut un supercar electric de aproape 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei) , semnalând ambiția grupului chinez de a câștiga credibilitate și marje mai mari în segmentul de lux, dincolo de reputația construită pe modele accesibile, potrivit Electrek . Modelul este Yangwang U9 Xtreme , un supercar electric de 3.000 CP, vândut la Beijing Auto Show pentru peste 20 milioane yuani (aproape 3 milioane de dolari, conform sursei), ceea ce l-a făcut cel mai scump vehicul tranzacționat la eveniment. Informația a fost comunicată de Li Yunfei, director general pentru branding și relații publice în cadrul BYD. De ce contează: BYD testează segmentul ultra-premium, nu doar „volumul” BYD este cunoscută în principal pentru vehicule cu preț redus, precum Seagull de 10.000 de dolari (numit Dolphin Surf în Europa), dar compania își extinde rapid prezența în segmentele premium și de lux. În afara seriilor principale Dynasty și Ocean, BYD operează mai multe sub-branduri premium: Denza, Yangwang și Fang Cheng Bao, fiecare cu poziționare distinctă. Dintre acestea, Yangwang este vârful de gamă, axat pe performanță și tehnologii avansate — iar vânzarea U9 Xtreme la un astfel de nivel de preț ridică ștacheta pentru ceea ce BYD poate monetiza în zona de imagine și exclusivitate. Ce știm despre U9 Xtreme: producție extrem de limitată, performanțe de record Electrek notează că U9 Xtreme este un model „extrem de limitat”, cu doar 30 de unități disponibile la nivel global. Mașina este construită pe o platformă de 1.200 V și are patru motoare electrice, cu o putere combinată de 2.977 CP (2.220 kW). Publicația mai menționează două repere de performanță atribuite modelului: în septembrie, ar fi atins o viteză maximă de 496,22 km/h; ulterior, BYD a anunțat un tur de Nürburgring Nordschleife în 6:59.157, prezentat ca record pentru un vehicul electric de serie. Totuși, aceeași sursă subliniază că, având în vedere limita de 30 de unități, eticheta de „vehicul de producție” poate fi discutabilă. Context de preț: diferența față de versiunea standard Pentru comparație, versiunea standard Yangwang U9 pornește de la 1,8 milioane yuani (265.000 de dolari, în China), potrivit Electrek. La peste 20 milioane yuani, U9 Xtreme devine cel mai scump vehicul vândut de BYD până acum, conform informațiilor din articol. În plus, modelul include sistemul inteligent de control al caroseriei DiSus-X , despre care BYD susține că permite mașinii să „danseze”, să sară și să ruleze pe trei roți. [...]
Xiaomi Auto a livrat peste 30.000 de mașini în aprilie 2026 , un nou reper operațional susținut de extinderea rețelei de vânzări și service, potrivit IT Home . Compania spune că, doar în aprilie, a adăugat cinci magazine și a ajuns la 495 de puncte de vânzare în 143 de orașe din China. Extinderea continuă și în mai: Xiaomi Auto are în plan deschiderea a încă două magazine, iar rețeaua ar urma să intre în două orașe noi, Suzhou și Bengbu, conform aceleiași surse. Pe partea de post-vânzare, compania indică faptul că, la 30 aprilie, avea 286 de puncte de service, care acoperă 165 de orașe. De ce contează: livrările cresc, iar infrastructura ține pasul Datele sugerează că Xiaomi încearcă să reducă presiunea operațională tipică unui producător auto aflat în creștere rapidă: nu doar să livreze volume mai mari, ci și să-și extindă simultan capacitatea de vânzare și întreținere. În industria auto, rețeaua de service este un factor critic pentru retenția clienților și pentru ritmul de livrare (gestionarea reparațiilor, garanțiilor și a fluxului de piese). Context: cifrele comunicate anterior de companie IT Home amintește și un set de date publicate anterior de Xiaomi Auto, care conturează dimensiunea operațiunilor: livrări cumulate în 24 de luni: peste 655.000 de unități; pentru „noua generație SU7”: 60.000 de comenzi blocate (comenzi ferme) și 26.000 de livrări; pentru Xiaomi YU7 : 231.000 de livrări cumulate în 10 luni. În material nu sunt oferite detalii despre marje, venituri sau ținte financiare, astfel că impactul economic al ritmului de livrare nu poate fi evaluat din aceste informații. [...]
Volkswagen ia în calcul să producă și să vândă în Europa modele dezvoltate inițial pentru China , într-o încercare de a crește utilizarea fabricilor europene și de a-și adapta modelul de business la un context cu tarife mai mari și cerere mai slabă, potrivit IT Home , care citează un material Reuters din 30 aprilie. Miza este una operațională și de cost: grupul german analizează dacă poate aduce înapoi în Europa „modele exclusiv pentru China”, inclusiv prin folosirea capacităților de producție europene împreună cu parteneri chinezi. CEO-ul Oliver Blume a spus că, deși performanța din primul trimestru a fost „relativ solidă” în condițiile actuale, modelul de afaceri al companiei „nu poate genera randamente suficiente” în noul mediu. Presiune pe profit și pe restructurare Contextul deciziei este deteriorarea rezultatelor financiare și nevoia de ajustări mai profunde decât tăierile de costuri deja anunțate. În primele trei luni ale anului, profitul operațional al Volkswagen a scăzut cu 14% față de anul anterior, la 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei). Conform unei analize Visible Alpha citate în material, analiștii se așteptau anterior la un profit operațional aproximativ stabil. Managementul a indicat anterior că măsurile actuale de reducere a costurilor nu sunt suficiente pentru a asigura dezvoltarea viitoare a grupului. Planul menționat în articol prevede până în 2030 reducerea cu 50.000 de posturi în Germania, la nivelul întregului grup. Ce urmărește Volkswagen în Europa: capacitate folosită mai bine Blume a indicat că, pentru fabrici cu utilizare sub nivelul optim (este menționat exemplul Osnabrück, în nordul Germaniei), o direcție prioritară ar fi colaborarea cu industria de apărare, aflată în expansiune. În paralel, cooperarea cu parteneri chinezi este prezentată ca o posibilă soluție pentru a umple capacitatea disponibilă. Volkswagen spune că vrea să evalueze ce modele din portofoliul destinat Chinei ar putea fi potrivite pentru piața europeană și dacă este fezabilă împărțirea capacității de producție din Europa cu parteneri chinezi, fără a oferi detalii suplimentare. Potrivit materialului, este prima dată când grupul confirmă că ia în calcul această opțiune. De ce contează: semnal pentru industria auto germană și competiția din UE Pentru industria auto germană, aflată sub presiune, o astfel de abordare ar putea susține ocuparea forței de muncă și productivitatea, notează articolul. În același timp, prezența producătorilor chinezi în Europa este încă redusă, mai ales în Germania, dar este în creștere. Materialul mai menționează că tensiunile din Orientul Mijlociu au împins în sus prețurile combustibililor, ceea ce poate face mai atractive ofertele axate pe vehicule electrice — segment în care producătorii chinezi sunt puternic reprezentați. [...]
