Știri
Știri din categoria Auto

Constructorii japonezi de motociclete își construiesc tranziția la electric prin investiții și producție, nu prin modele „vitrină”, iar asta poate muta piața de la inițiative de nișă la electrificare în masă, pe măsură ce apar fabrici dedicate și portofolii tot mai largi, potrivit Electrek.
Honda, Yamaha, Kawasaki și Suzuki nu împing încă în showroom-uri superbike-uri electrice de performanță, însă își extind treptat gamele, capacitățile de producție și strategiile pe termen lung într-o direcție comună: electrificarea. Miza economică este că, odată ce „greii” industriei cresc volumele și standardizează platformele, pot reduce barierele care țin astăzi motocicletele electrice într-o zonă relativ scumpă și limitată.
Yamaha a lansat deja mai multe modele de scutere electrice în Asia și Europa și lucrează la motociclete electrice de tip off-road și concepte pentru teren accidentat. Deocamdată, majoritatea vehiculelor electrice produse sunt echivalente de cilindree mică, însă compania și-a exprimat public ambiția ca motocicletele electrice să ajungă la aproximativ 30% din gama de modele noi „în anii următori”, conform articolului.
Publicația citează și o declarație atribuită de Japan Times președintelui Yamaha Motor, Motofumi Shitara:
„Nu am nicio îndoială că electrificarea va deveni un curent principal în obiectivul final al industriei de a atinge neutralitatea carbonului.”
Honda, cel mai mare producător de motociclete din lume, este prezentată ca fiind mai agresivă în planificarea pe termen lung. Compania a introdus mai multe scutere electrice pentru piețele asiatice, inclusiv modele cu baterii interschimbabile (sistem de „battery swapping”, adică înlocuirea rapidă a bateriei descărcate cu una încărcată).
Un punct operațional important: Honda a anunțat planuri pentru o fabrică dedicată motocicletelor electrice în India și urmărește să crească semnificativ ponderea motocicletelor electrice în vânzările totale până la finalul deceniului, potrivit sursei.
Electrek mai notează că Honda a început să iasă din zona scuterelor mici: compania are acum în producție o motocicletă electrică de navetă, de dimensiuni „full-sized”, semnalând că vede electrificarea extinzându-se către categorii mai „mainstream”, nu doar mobilitate urbană pe distanțe scurte.
Kawasaki a intrat în zona electrică prin două motociclete electrice mici, orientate spre navetă. Sunt descrise ca modeste ca putere și autonomie, însă relevante prin faptul că reprezintă un pas concret către vehicule electrice de serie pentru un brand asociat tradițional cu performanța motoarelor termice.
Suzuki, la rândul său, se concentrează puternic pe scutere electrice pentru piețe în dezvoltare și, în paralel, explorează și combustibili alternativi. Compania a prezentat concepte electrice și își diversifică portofoliul cu emisii reduse, încercând să identifice unde vor prinde cel mai bine vehiculele electrice pe două roți.
Sursa subliniază că tranziția rămâne dificilă din motive structurale: costuri ridicate ale bateriilor, lipsuri de infrastructură de încărcare și constrângeri de „împachetare” (spațiu limitat pentru baterii mari pe o motocicletă). Diferența față de multe start-up-uri este abordarea: producătorii japonezi avansează gradual, începând cu scutere, modele urbane și de navetă, înainte de a urca spre segmente mai mari.
În această logică, următorul test pentru piață nu este apariția unui superbike electric spectaculos, ci ritmul în care aceste companii transformă planurile în capacități industriale și volume, inclusiv prin extinderea producției în piețe precum India.
Recomandate

Grupul Hyundai vrea să echipeze 20 de milioane de mașini cu Pleos Connect până în 2030 , un nou sistem de infotainment gândit ca platformă „software-first”, care poate fi extins și îmbunătățit constant prin actualizări la distanță (over-the-air), potrivit Motor1 . Miza este una operațională: mutarea unei părți tot mai mari din experiența de utilizare și din funcțiile mașinii în zona de software, cu impact direct asupra modului în care vor fi întreținute și actualizate vehiculele în timp. Lansarea comercială începe în luna mai în Coreea de Sud, pe modelul Hyundai Grandeur, urmând o extindere globală. În Europa, primul model care va primi sistemul este noul Hyundai Ioniq 3. De ce contează: mașina devine o platformă actualizabilă Hyundai Motor Group poziționează Pleos Connect ca element central al transformării către un furnizor de mobilitate orientat pe software. Sistemul este construit în jurul unor principii declarate de companie: ușurință în utilizare, siguranță și „deschidere” (adică integrarea de servicii și aplicații ale unor terți). Obiectivul este o platformă scalabilă, care să poată primi funcții noi și îmbunătățiri fără vizite la service, prin actualizări over-the-air. Cum arată și cum se operează interfața Interfața este descrisă ca fiind inspirată de logica de utilizare a smartphone-urilor și a fost dezvoltată pe baza unor studii privind comportamentul șoferilor. Configurația include: un ecran central lat, împărțit pe zone funcționale; un afișaj suplimentar, subțire, în câmpul vizual al șoferului; o bară inferioară pentru acces rapid la funcții folosite frecvent; comenzi fizice pe volan și sub ecran, pentru a reduce distragerea atenției; control prin gesturi pentru organizarea sau închiderea aplicațiilor. Ecranul central reunește informații de condus, navigație, media și aplicații ale unor furnizori terți. Navigație refăcută și asistent vocal cu inteligență artificială Un accent important este pus pe navigație, care a fost revizuită ca structură și funcționalitate. Hyundai spune că a folosit volume mari de date din utilizare reală pentru a optimiza aspectul și meniurile, astfel încât funcțiile folosite des să fie accesate mai rapid. Interfața este modulară și configurabilă, iar datele de trafic în timp real sunt integrate continuu în rutare. Componenta de interacțiune este asistentul vocal Gleo AI, bazat pe un model lingvistic de mari dimensiuni (Large Language Model). Conform descrierii, acesta poate înțelege limbaj natural, interpreta cereri în context și executa mai multe comenzi simultan, inclusiv pentru funcții ale mașinii (de exemplu navigație sau climatizare) și pentru accesarea unor informații externe (vreme, știri și altele). Sistemul include recunoaștere vocală „pe zone”, pentru a atribui comenzile anumitor locuri din mașină. Magazin de aplicații și „Pleos Playground” pentru dezvoltatori Pleos Connect este completat de un magazin de aplicații „deschis”, pentru integrarea serviciilor terțe. Printre primii parteneri menționați se află NAVER, pentru servicii de hărți și mobilitate. Sunt prevăzute și aplicații media (inclusiv servicii de streaming) disponibile direct în mașină, fără conectarea unui dispozitiv extern. Pentru dezvoltatori, Hyundai introduce „Pleos Playground”, un set de interfețe și instrumente care ar urma să permită crearea și integrarea de aplicații în ecosistem. Pe termen lung, grupul leagă Pleos Connect de arhitectura „ Software Defined Vehicle ” (vehicul definit de software), cu obiectivul de a crește rolul inteligenței artificiale în personalizarea interacțiunii dintre șofer și mașină. [...]

Schimbarea de management de la proiectul comun Audi–SAIC mută centrul deciziei tehnice către Lamborghini , după ce Fermín Soneira (Song Feiming), CEO-ul inițiativei din China, va părăsi funcția la 1 iulie 2026 pentru a deveni director tehnic (CTO) al Lamborghini, potrivit iThome . Numirea a fost anunțată printr-un comunicat oficial Lamborghini. În noul rol, Soneira va coordona cercetarea și dezvoltarea, precum și activitățile de motorsport, având în responsabilitate strategia tehnologică și direcțiile de inovare ale mărcii. Ce înseamnă mutarea pentru proiectul Audi–SAIC Plecarea lui Soneira vine după o perioadă în care a condus „de la zero” proiectul de cooperare Audi–SAIC și lansarea brandului electric „AUDI” dedicat pieței chineze. Publicația citează și o evaluare atribuită unor persoane apropiate de Audi, preluată de „21 Auto”, potrivit căreia plecarea nu ar fi „o retragere grăbită”, ci finalizarea unei etape de „însămânțare strategică”, în condițiile în care brandul AUDI „și-a găsit locul” în China. În cronologia prezentată, proiectul a bifat câteva repere operaționale relevante: noiembrie 2024 : lansarea brandului „AUDI”, cu un logo din litere care completează emblema clasică cu patru inele; septembrie 2025 : debutul primului model de serie, Audi E5 Sportback , cu peste 10.000 de comenzi în 30 de minute; aprilie 2026 : vânzări cumulate de peste 10.000 de unități și semnarea unui acord de aprofundare a parteneriatului, inclusiv înființarea „Audi Innovation Technology Center”. Context: profilul executivului și direcția tehnologică Soneira s-a născut în 1972, în Gijón (Spania), și s-a alăturat Audi în 1998, inițial în zona de dezvoltare a șasiului. A preluat conducerea proiectului Audi–SAIC în martie 2024. Anterior, înainte de apariția modelului AUDI E5, iThome amintește că Soneira a susținut că mașina va păstra „ADN-ul autentic Audi” și nu este o „recarosare” a unui model IM Motors, iar proiectul urma să folosească ecosistemul local de furnizori pentru funcții de conducere asistată, inclusiv tehnologie de la Momenta, pentru a atinge nivelul considerat „mainstream” la producătorii chinezi de vehicule electrice. Separat, publicația CNMO notează că informația despre numire ar fi fost comunicată intern în Audi, citând „21 Auto”, însă detaliile-cheie (data și funcția) coincid cu anunțul oficial menționat de iThome. [...]

Citroën pregătește o electrică sub 15.000 de euro, mizând pe preț pentru a reporni cererea în Europa , într-o piață unde lipsa mașinilor noi accesibile a împins vârsta medie a parcului auto peste 12 ani, potrivit iThome . Modelul ar urma să fie o mașină electrică mică din segmentul A00, cu un preț țintă sub 15.000 de lire sterline (aprox. 87.000 lei) și, separat, sub 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei). Publicația notează că Citroën vede în acest proiect un rol similar cu cel jucat de 2CV după Al Doilea Război Mondial: o mașină ieftină, robustă și ușor de întreținut, capabilă să readucă în showroom-uri cumpărători descurajați de scumpirea mașinilor noi. Conceptul este așteptat să fie prezentat în octombrie, la Salonul Auto de la Paris , sub formă de concept car, conform informațiilor citate de iThome din Autocar. De ce contează: „golul” de sub 15.000 de euro și frâna din cererea europeană CEO-ul Citroën, Xavier Chardon , spune că marca analizează un nou vehicul electric A00 sub 15.000 de euro și consideră această categorie „absolut cheie” pentru creșterea cotei de piață, în condițiile în care prețul mediu al mașinilor noi a urcat, iar creșterea pieței a fost limitată. În același context, Chardon afirmă că Europa este singura piață majoră care nu și-a revenit după pandemie și estimează că, anual, aproximativ 3 milioane de europeni încă nu cumpără o mașină nouă. În opinia sa, circa 60% din cauză este simplă: oferta de mașini noi sub 15.000 de euro sau sub 15.000 de lire sterline „a dispărut”. Poziționare: inspirație din 2CV, dar fără „retro” obligatoriu Citroën nu intenționează să vândă noul model ca succesor direct al 2CV, ci să preia „misiunea” acestuia – mobilitate accesibilă pentru cât mai mulți. Chardon sugerează că, dacă în anii ’40-’50 definiția produsului era legată de nevoile fermierilor, astăzi ar putea fi adaptată pentru profesii urbane, precum asistenții medicali, adică pentru tineri profesioniști din orașe. În același timp, compania nu consideră obligatoriu ca noua mașină să arate ca 2CV: abordarea „retro” nu funcționează de fiecare dată, chiar dacă există exemple reușite precum Mini sau Fiat 500, iar Renault 5 este menționat ca posibil alt caz care ar putea prinde. Ce urmează Următorul reper este apariția conceptului la Paris, în octombrie. Detalii precum specificațiile tehnice, autonomia sau calendarul de lansare în producție nu sunt precizate în informațiile citate. [...]

Volkswagen a ratat așteptările pieței în T1 2026, cu un profit net în scădere cu 28% , pe fondul presiunilor simultane din tarifele SUA și concurența tot mai dură a mașinilor electrice din China, potrivit Libertatea . Grupul auto german a raportat pentru perioada ianuarie–martie un profit net de 1,56 miliarde de euro (aprox. 7,8 miliarde lei), în scădere cu 28%. Vânzările au coborât cu peste 2%, la 76 miliarde de euro (aprox. 380 miliarde lei). Estimările analiștilor consultați de FactSet indicau un profit net de 1,76 miliarde de euro și venituri de 78 miliarde de euro, notează AFP, ceea ce înseamnă că rezultatele au venit sub așteptările pieței. Ce apasă pe rezultate: tarife, reglementări și competiția din China Directorul general Oliver Blume a pus presiunea pe un cumul de factori externi, de la tensiuni geopolitice și bariere comerciale până la reglementări mai stricte și concurență intensă. În același timp, el a susținut că grupul a făcut „progrese tangibile”, dar a indicat nevoia de a-și adapta „în mod consecvent” modelul de afaceri pentru a-și consolida competitivitatea. Volkswagen se confruntă, conform articolului, cu provocări care includ tarifele impuse de SUA și avansul producătorilor chinezi pe segmentul electric. Reduceri de costuri și restructurare în Germania În paralel cu presiunile din piață, Volkswagen a anunțat anterior un plan de reducere a costurilor și a forței de muncă: intenția de a reduce 50.000 de locuri de muncă în Germania, la nivelul întregului grup, până în 2030; ținta de a diminua costurile cu 20% până la sfârșitul anului 2028 . Grupul Volkswagen deține 10 mărci, de la Audi la Seat și Skoda, iar evoluția din primul trimestru sugerează că măsurile de eficientizare rămân un element central pentru a compensa presiunile comerciale și competiționale din 2026. [...]

Jaguar Land Rover și Chery își mută practic pariul pe China pe un nou brand electric, Freelander, după ce vânzările CJLR au scăzut puternic , iar uzina locală urmează să fie reorientată către această gamă, potrivit ArenaEV . Primul model, Freelander 8, a avut debutul „live” în China și marchează o schimbare majoră față de vechiul Freelander: este un SUV mare, integral electric. Freelander 8 are 5,1 metri lungime și un design „pătrățos”, cu trimiteri la Land Rover Freelander-ul original (faruri dreptunghiulare, linii ale geamurilor similare). La exterior apar elemente tipice pentru zona de tehnologie și eficiență: mânere de uși retractabile, priză de aer activă pentru răcire, spoilere și camere integrate, plus inscripția „Freelander” pe hayon și insigne „8 Super” și „i-ATS”. Reorientare operațională: uzina CJLR trece pe „Freelander” Miza nu este doar un model nou, ci o repoziționare industrială în China. Conform informațiilor din material, vânzările modelelor actuale Land Rover și Jaguar produse local au scăzut, iar în primul trimestru din 2026 CJLR a vândut doar 2.153 de mașini fabricate în China, cu aproape 40% mai puțin față de anul anterior. În acest context, compania intenționează să oprească până la finalul lui 2026 producția pentru: Range Rover Evoque, Discovery Sport, trei modele Jaguar (neprecizate în articol). Uzina din China are o capacitate de 200.000 de mașini pe an, iar spațiul ar urma să fie alocat în viitor brandului Freelander. Tehnologie: LiDAR Huawei și platformă de asistență la condus Freelander 8 este prezentat ca un produs construit pentru cererea locală de vehicule electrice moderne, cu accent pe asistență avansată la condus. Modelul folosește un senzor LiDAR de la Huawei, cu 896 de linii, care lucrează cu un sistem denumit ADS 4.1 pentru funcții de siguranță și menținere a benzii. La nivel de calcul, este menționat și un cip Snapdragon 8397. La interior, mașina are un ecran central mare pentru funcțiile principale (navigație, multimedia), completat de un rând de butoane fizice pentru acces rapid. Capabilități „off-road” ca diferențiator Deși publicul-țintă este în mare parte urban, inginerii au testat modelul pe 20 de tipuri de teren, iar mașina ar putea „anticipa” condițiile de drum și ajusta setările rapid. Sunt menționate: blocare mecanică pentru roțile din față, diferențial electronic pentru a limita patinarea pe spate, suspensie pneumatică inteligentă cu două camere. Ce urmează: o nouă prezentare în iunie și extindere în Orientul Mijlociu Freelander 8 va fi prezentat din nou în iunie, înainte de lansarea comercială. În plus, planul include vânzarea acestor modele electrice și în Orientul Mijlociu „mai târziu în acest an”, potrivit articolului. ArenaEV notează că succesul Freelander 8 ar putea influența direct viitorul parteneriatului dintre Jaguar Land Rover și Chery. [...]

Stellantis ia în calcul cedarea a patru uzine europene către Dongfeng , o mutare care ar putea redesena utilizarea capacităților de producție din Europa și ar accelera intrarea producătorilor chinezi în fabrici existente, pe fondul subutilizării din industrie, potrivit Libertatea . Grupul auto poartă discuții cu compania chineză de stat Dongfeng pentru vânzarea sau partajarea a patru uzine din Europa. Conform BFM Business, ar fi vorba despre fabricile din Madrid (Spania), Cassino (Italia) și Rennes (Franța) – aceasta din urmă cu 2.000 de angajați – plus o altă uzină din Germania. De ce contează: excesul de capacitate împinge spre „soluții” cu parteneri chinezi Stellantis operează 20 de fabrici de asamblare în Europa și este al doilea producător auto de pe continent, după Volkswagen. Dincolo de discuțiile punctuale cu Dongfeng, contextul operațional este dominat de problema capacității neutilizate: după criza Covid, compania s-a confruntat cu un exces de capacitate în Europa, estimat la „patru fabrici”, potrivit surselor Bloomberg citate în material, iar rata de utilizare ar fi de 50%. În acest cadru, tentația de a transfera o parte din active către producători chinezi este „mare”, a spus pentru Bloomberg Bernard Jullien, cercetător în economie la Universitatea din Bordeaux, specializat în industria auto. Ce se discută cu Dongfeng și ce indicii există Bloomberg a indicat că reprezentanții Dongfeng ar fi vizitat la începutul lunii aprilie trei dintre locații, precum și o fabrică din Germania. Vizita ar avea loc în contextul în care cele două companii ar discuta relansarea unui parteneriat care ar putea include producție comună în Europa și China, după ce anterior au avut o societate mixtă în China care s-a confruntat cu dificultăți. Materialul mai notează că și alți producători chinezi sunt interesați de fabricile Stellantis, iar grupul ar putea încheia acorduri separate cu mai mulți actori. Spania, un posibil hub: discuții și pentru producție Hongqi prin Leapmotor Separat de discuțiile cu Dongfeng, Reuters scrie – citând cinci surse familiarizate cu subiectul – că producătorul chinez de automobile de lux Hongqi poartă discuții cu Stellantis pentru a fabrica vehicule la una dintre uzinele spaniole ale grupului, în contextul extinderii sale în Europa. Discuțiile s-ar derula prin Leapmotor (producător chinez de vehicule electrice), unde Stellantis deține 20% din acțiuni, iar FAW (proprietarul Hongqi) are 5%. Reuters mai arată că Stellantis comercializează modelele Leapmotor în afara Chinei și că va începe să producă vehicule pentru Leapmotor la fabrica din Zaragoza în cursul acestui an; două surse au declarat că și vehiculele Hongqi ar urma să fie construite la Zaragoza. Reuters precizează că discuțiile sunt în curs și s-ar putea să nu ducă la un acord; Hongqi, FAW și Leapmotor nu au răspuns solicitărilor de comentarii, iar un purtător de cuvânt al Stellantis a refuzat să comenteze concluziile specifice ale agenției. Ce urmează la Stellantis Informațiile apar pe fondul tensiunilor sociale din unele uzine, după ce s-a anunțat că producția de la Poissy (fabrica istorică Peugeot din regiunea Parisului) va înceta peste doi ani, după 2028, urmând ca unitatea să fie transformată într-un centru de producție de piese și de dezmembrare a vehiculelor. Stellantis ar urma să își prezinte în câteva săptămâni un nou plan strategic, condus de Antonio Filosa, director general numit cu mai puțin de un an în urmă. Momentan, potrivit materialului, nu a fost anunțată nicio decizie privind vânzarea sau partajarea uzinelor. [...]