Știri
Știri din categoria Auto
Uzina Ford Otosan de la Craiova a generat venituri de 4,6 miliarde de euro în 2025, devenind a doua cea mai mare companie auto din România după cifra de afaceri, aproape de nivelul Automobile Dacia. Informațiile prezentate de Ziarul Financiar arată că fabrica a funcționat la 83% din capacitate, cel mai înalt grad de utilizare dintre cele patru uzine ale grupului Ford Otosan. În același timp, producția a atins 248.328 de vehicule, reprezentând aproape jumătate din totalul producției de automobile din România în 2025.
Comparativ cu uzinele din Turcia – Yeniköy, Gölcük și Eskişehir – care au avut o medie de utilizare a capacității de 63%, unitatea din Craiova s-a remarcat prin eficiență, mai ales datorită mixului de produse și tranziției către propulsia electrică. Ford Otosan România a generat în 2025 un profit net de aproximativ 87 de milioane de euro și un profit înainte de taxe de 105 milioane de euro. Exporturile de vehicule au totalizat 203.000 de unități, ceea ce înseamnă o treime din totalul exporturilor grupului, cele mai importante piețe fiind Marea Britanie, Germania și Italia.
La nivel de modele, SUV-ul Puma a rămas principalul produs cu peste 155.000 de unități, deși în scădere față de 2024, în timp ce modelul utilitar Courier a crescut cu 11%. În premieră, în 2025 a început producția versiunilor electrice – Puma Gen-E, E-Transit Courier și E-Tourneo Courier – toate echipate cu baterii produse tot la Craiova. Astfel, fabrica devine unică în Europa, fiind singura care asamblează atât autoturisme, cât și vehicule comerciale ușoare, în versiuni electrice și pe combustie.
Un moment important a fost marcat în ianuarie 2026, când Ford Puma Gen-E a devenit cea mai vândută mașină electrică din Marea Britanie, cu peste 1.200 de unități. Succesul se datorează nu doar prețului competitiv, coborât sub 25.000 de lire sterline datorită subvenției și originii motoarelor electrice (produse în Marea Britanie), ci și poziționării pe o nișă de piață atractivă: crossovere compacte electrice, accesibile și versatile.
Pe plan general, Ford Otosan a produs peste 700.000 de vehicule în 2025, iar veniturile consolidate ale grupului au atins echivalentul a peste 26 miliarde de euro. Chiar dacă profitul net a scăzut cu 33% din cauza inflației și a costurilor financiare mai mari în Turcia, grupul a înregistrat o marjă operațională solidă. Pentru 2026, sunt anticipate rezultate similare la Craiova, cu o producție estimată între 230.000 și 250.000 de unități, iar exporturile ar putea atinge 210.000 de unități, consolidând rolul strategic al fabricii din România în rețeaua globală Ford.
Date cheie – Ford Otosan România în 2025
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Venituri totale | 4,6 miliarde euro |
| Producție totală | 248.328 vehicule |
| Grad de utilizare a capacității | 83% |
| Exporturi | 203.000 vehicule |
| Profit net | 87 milioane euro |
| EBITDA ajustat | 243 milioane euro |
| Pondere în producția auto din România | 46% |
Recomandate
Renault a crescut veniturile în T3 peste așteptări, în ciuda scăderii vânzărilor , susținut de cererea pentru modele electrice pe piețe-cheie, potrivit Agerpres . Evoluția arată că mixul de produse (mai ales electricele) poate compensa presiunile de volum și de preț într-o piață europeană tot mai competitivă, inclusiv în fața mărcilor chinezești. În perioada iulie–septembrie 2026, grupul a raportat venituri de 11,6 miliarde euro, în creștere cu 1,4% la curs de schimb constant. Rezultatul a depășit așteptările analiștilor, care anticipau un declin de 0,3%. În același timp, volumele de vânzări au scăzut cu 6%, la 497.799 de vehicule, pe fondul intensificării concurenței în Europa și America Latină — regiuni vizate de producătorii auto din China. Presiune competitivă pe Dacia , în special în segmentul C Renault indică o cerere puternică pentru vehicule electrice, inclusiv pentru modelul Renault 5 , dar și o concurență în creștere. Presiunea se vede și asupra mărcii Dacia, care a intrat recent în segmentul C (clasa medie), unde, potrivit directorului financiar Duncan Minto, există „o presiune sesizabilă din partea mărcilor chinezești în Europa”. Pentru Dacia, datele din material indică: T3 2026: 144.175 vehicule vândute la nivel mondial, în scădere cu 12,8% față de T3 2025; primele nouă luni din 2026: 471.007 vehicule, în scădere cu 9,7% față de perioada similară din 2025. Compania anticipează că dinamica mărcii ar putea fi susținută în ultimul trimestru de primele livrări în Europa pentru Sandero HEV, noul Spring și Striker. Ținta de marjă rămâne, dar costurile apasă La nivel de grup, Renault și-a confirmat obiectivul de marjă operațională estimată la aproximativ 5,5% din venituri, cu avertismentul că rezultatul ar urma să fie temperat de costuri mai ridicate ale materiilor prime și de inflație. [...]
Audi își mută o parte din producție mai aproape de clienții din America de Nord printr-o investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde de lei) într-o uzină nouă în statul Georgia, prima fabrică a mărcii în SUA, potrivit G4Media . Miza este una operațională și comercială: producție locală pentru a întări poziția Audi pe piața americană, într-un moment în care compania raportează presiuni pe vânzări și profit. Lucrările la viitoarea uzină sunt programate să înceapă în 2027. Fabrica ar urma să aibă aproximativ 4.500 de angajați și să ajungă la o capacitate anuală de 200.000 de vehicule până la începutul anilor 2030, potrivit companiei. Ce va produce și de ce contează Audi spune că intenționează să producă SUV-uri premium adaptate cerințelor clienților din America de Nord, cu obiectivul de a-și consolida prezența pe piața americană. „Cu SUV-uri premium, concepute pentru a satisface cerințele clienților nord-americani și produse la fața locului, Audi își propune să își consolideze fundamental poziția pe una dintre cele mai importante piețe premium din lume.” Compania descrie investiția ca un angajament pe termen lung față de piața americană, iar proiectul ar urma să transforme America de Nord, alături de Europa și China, într-unul dintre cei trei piloni ai rețelei globale de producție Audi. Context: presiune pe rezultate și scăderi pe SUA și China Anunțul vine după ce Audi și-a revizuit în scădere, în luna iulie, estimările financiare pentru 2026, pe fondul unei reduceri de 16,6% a profitului net în prima jumătate a anului. Constructorul estimează acum venituri de 58–63 miliarde de euro pentru întregul an (față de 63–68 miliarde de euro anterior), iar marja profitului operațional este văzută la 5%–7% (de la 6%–8%). Compania a invocat incertitudinile economice generate de războiul din Orientul Mijlociu și scăderea vânzărilor pe piețele din SUA și China. În prima jumătate a anului, vânzările Audi în Statele Unite au scăzut cu 17%, pe fondul tarifelor vamale și al concurenței intense. În China, veniturile companiei s-au redus cu 19,3%. Audi face parte din grupul Volkswagen, care deține și mărcile Bentley, Lamborghini și Ducati. În paralel, grupul Volkswagen intenționează să înghețe salariile angajaților până în 2030, ca parte a eforturilor de reducere a costurilor, potrivit Süddeutsche Zeitung, măsură care ar completa un plan de restructurare ce include concedierea a zeci de mii de angajați. [...]
Obstacolul major pentru „mașina zburătoare” Tesla rămâne reglementarea , nu demonstrațiile tehnologice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Live Science despre cât de realist este ca un astfel de vehicul să ajungă pe piață în următorii ani. Demonstrația recentă a Tesla, în care modelul Rocket Roadster a zburat pentru scurt timp, a reaprins discuția despre trecerea „mașinilor zburătoare” din zona de science-fiction în utilizare comercială. În paralel, mai multe companii lucrează la vehicule hibride ca abordare tehnică, combinând elemente din automobile, elicoptere și aeronave electrice, iar în cazul Tesla – inclusiv componente asociate rachetelor. Ce tehnologie ar face posibilă „mașina zburătoare” O direcție tehnologică menționată este decolarea și aterizarea verticală electrică (vehicule care se ridică și coboară fără pistă), realizată prin mai multe rotoare sau elice care generează portanță. Publicația notează și rolul progreselor din: tehnologia bateriilor, sistemele de zbor autonome, navigația asistată de computer. De ce contează: fără reguli și infrastructură, piața rămâne blocată Chiar dacă tehnologia avansează, analiza indică o listă de bariere care pot întârzia sau limita adoptarea pe scară largă: siguranța pasagerilor, accesibilitatea prețurilor, nevoia de reglementări, legi și infrastructură dedicate. În acest context, întrebarea nu este doar „când poate zbura”, ci „în ce condiții poate fi autorizată și operată” o astfel de mașină în mod curent, la scară largă. Termenul Tesla: 2028, dar cu rezerve Tesla susține că producția noii sale „mașini zburătoare” este programată pentru 2028, însă Digi24 amintește că firma este cunoscută pentru nerespectarea termenelor propuse. Live Science pune sub semnul întrebării dacă publicul ar putea avea acces la astfel de vehicule în următorii cinci ani sau dacă drumul până la o utilizare reală, de masă, rămâne încă lung. [...]
Dacia își accelerează extinderea de gamă, susținută de investițiile Grupului Renault , într-o mișcare care arată o schimbare de ritm în lansări și o miză mai mare pe brand, potrivit HotNews . Informațiile vin dintr-o declarație făcută la standul Dacia de la Salonul Auto de la Paris , unde Frank Marotte , vicepreședinte Dacia pentru vânzări, marketing și operațiuni, a explicat că Renault „investește foarte mult” în Dacia. În acest context, compania ajunge într-o situație „mai puțin obișnuită”: lansarea simultană a două modele la același salon auto. HotNews preia informația din Profit.ro, care relatează prezența și declarațiile executivului la eveniment. Din textul disponibil nu reies detalii despre modelele vizate, calendarul comercial sau piețele-țintă ale extinderii, astfel că impactul exact asupra vânzărilor și producției nu poate fi cuantificat pe baza acestei surse. [...]
Dacia pregătește o nouă generație Jogger, iar miza este păstrarea avantajului de cost printr-o arhitectură comună cu viitorul Sandero și prin extinderea gamei către o versiune complet electrică, potrivit Știrile Pro TV . Lansarea ar urma să aibă loc în 2028, „alături de viitoarea generație Sandero”. Modelul cu șapte locuri este prezentat ca având o poziție distinctă pe piață, în condițiile în care, susține directorul de design al Dacia, David Durand, nu există rivali direcți care să ofere aceeași combinație de spațiu, greutate și preț. În acest context, Durand indică diferențe care „pot ajunge la 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei)” față de alte mașini cu șapte locuri și „la 300 de kilograme” la capitolul masă. „Jogger este un model reprezentativ pentru Dacia, în sensul că nu avem concurenți. Nu există mărci europene sau chinezești care să ne concureze direct.” Strategia: piese comune cu Sandero și producție pe aceeași linie Din perspectiva costurilor, publicația arată că Dacia își menține prețurile reduse folosind tehnologii și componente deja existente în Grupul Renault și printr-un control strict al costurilor de producție. Aceeași logică ar urma să fie aplicată și la următoarea generație. Durand explică și de ce o schimbare radicală de design este limitată de obiectivul de eficiență industrială: folosirea aceleiași părți frontale ca la Sandero ar permite economii importante și fabricarea ambelor modele pe aceeași linie de producție, printr-un număr mare de componente comune. Ce se schimbă tehnic: platforma CMF-B și mai multe tipuri de motorizări Noua generație Jogger ar urma să vină cu „schimbări importante” pe partea tehnică, pe fondul pregătirii unei arhitecturi mai flexibile pentru viitorul Sandero și, implicit, pentru Jogger. Elementul central este platforma CMF-B a Grupului Renault, descrisă ca fiind capabilă să susțină atât motoare cu combustie internă, cât și sisteme de propulsie complet electrice. Publicația Auto Express anticipează pentru piața din Marea Britanie versiuni hibride și complet electrice, iar în alte piețe ar putea exista și motorizări pe gaz natural comprimat (GNC). Hibridul și electricul: reperele menționate în material Pentru versiunea hibridă, sursa indică un sistem derivat din cel al generației actuale, cu 155 CP, care combină un motor turbo pe benzină de 1,2 litri cu un motor electric de dimensiuni reduse și o baterie. Pentru modelul actual, Dacia menționează un consum combinat de aproximativ 4,7 litri/100 km, iar noua generație „ar putea obține un consum chiar mai redus”, chiar dacă greutatea ar crește. În cazul variantei complet electrice, capacitatea bateriei ar urma să fie influențată de limitările de spațiu ale platformei CMF-B. Ca reper, cele mai mari baterii disponibile pe modele construite pe această bază tehnică (Renault 4 și Renault 5) sunt de 52 kWh, asociate cu o autonomie de aproximativ 400 km. Ce urmează Dacă planul indicat în material se confirmă, Jogger ar intra în 2028 într-o nouă etapă, cu accent pe eficiență de producție (platformă și componente comune cu Sandero) și cu opțiuni de electrificare care să extindă baza de clienți fără a compromite poziționarea de preț a modelului. În acest moment, detaliile finale despre versiunea electrică (inclusiv bateria exactă) rămân la nivel de estimare, în funcție de constrângerile platformei. [...]
Costurile ridicate cu energia riscă să erodeze competitivitatea industriei auto din România , iar presiunea se vede deja în țintele de reducere a costurilor cerute uzinei Dacia de la Mioveni, potrivit Adevărul , care citează declarațiile lui Mihai Bordeanu , director general Dacia România și Managing Director pentru Europa de Sud-Est. În contextul în care grupul Renault solicită uzinei de la Mioveni reducerea costurilor de producție cu cel puțin 20% (ținta vizată fiind chiar 30%), Bordeanu spune că prețul energiei devine un factor care apasă direct pe competitivitate. Într-un interviu acordat Economedia, el a comparat România cu fabrica Renault din Maroc, indicată drept exemplu de sprijin guvernamental pentru industrie, inclusiv prin costuri mai mici la energie. „Energia, sub jumătate din prețul României.” Efectul nu se oprește la Dacia: presiune pe furnizori și pe prețul pieselor Șeful Dacia susține că problema nu este una punctuală, ci afectează întregul lanț de producție din jurul uzinei. Argumentul este că furnizorii „strangulați” de prețurile la energie și gaze nu mai pot livra componente la prețuri competitive, ceea ce se reflectă în costul final al producției. „Lucrul acesta (prețul energiei) va trebui adresat. Repet, nu pentru Dacia, ci pentru tot ce înseamnă ecosistem auto.” Maroc, model de sprijin: energie mai ieftină și infrastructură de transport Bordeanu a descris avantajele competitive ale uzinei Renault din Maroc ca fiind legate atât de costul energiei, cât și de infrastructura logistică. El a afirmat că autoritățile marocane au susținut investițiile și dezvoltarea infrastructurii „super rapid”, inclusiv legătura de la poarta fabricii până la transportul maritim. „Uzina din Maroc a beneficiat de un sprijin uriaș, enorm, incomensurabil, din partea conducerii statului marocan. Nu ne putem compara.” Ce urmează: scenarii deschise pentru viitoarele generații Declarațiile apar pe fondul lansării unui nou program de plecări voluntare, în condițiile reducerii ritmului de producție la fabrica din Argeș. Întrebat dacă Mioveni ar putea pierde producția următoarelor generații Duster și Bigster dacă țintele de reducere a costurilor nu sunt atinse, Bordeanu a spus că nu a fost luată nicio decizie și că toate scenariile rămân deschise. Într-un avertisment anterior, la o conferință organizată de Confederația Concordia, Bordeanu a mai spus că România își pierde competitivitatea în industria auto, în condițiile în care prețul energiei s-a dublat față de perioada de dinaintea pandemiei. În lipsa unor măsuri urgente, a avertizat el, companii precum Renault și Ford Otosan ar putea decide mutarea operațiunilor în alte țări. [...]
