Știri
Știri din categoria Auto
România a avut cel mai mare declin al pieței auto din Europa în T1, -19%, în condițiile în care piața europeană a crescut cu 4% în aceeași perioadă, potrivit datelor citate de Biziday. Scăderea vine pe fondul unei cereri slabe și al incertitudinilor legate de programul Rabla, în timp ce, la nivel european, martie a adus o accelerare puternică a înmatriculărilor de mașini electrice.
În primele trei luni ale anului, în Europa s-au vândut 3,38 milioane de autoturisme noi (+4%). În România, piața a scăzut cu 19%, până la 27.300 de unități, cel mai mare declin din Europa, conform ACEA (Asociația Constructorilor Europeni de Automobile), citată în material.
Pe segmentul de motorizări convenționale, reculul este mai pronunțat: în România, vânzările de mașini pe benzină au scăzut cu 18%, iar cele diesel cu 25%.
La nivel european, vânzările de autoturisme noi au crescut cu 11% în martie (față de martie 2025), până la 1,58 milioane de unități. Înmatriculările de mașini electrice au urcat cu 41% în aceeași lună.
Biziday notează că, la final de februarie, a fost declanșat războiul din Orientul Mijlociu, iar prețurile carburanților s-au scumpit considerabil. Pe piețe mari precum Germania, Franța și Italia, vânzările de electrice au crescut cu 66%-72%. În România, în martie s-au înmatriculat 679 de mașini electrice, cu 148% mai multe decât în martie 2025.
În paralel, înmatriculările de hibride plug-in (hibride care se pot încărca la priză) au urcat cu o treime în regiune, în timp ce benzina a scăzut cu 10% și motorina cu 14%.
Dacia a vândut 153 de mii de mașini în Europa, în scădere cu 17,7% față de primele trei luni ale anului trecut.
Într-o discuție cu jurnaliști români, Frank Marotte, director de marketing, vânzări și operațiuni al mărcii Dacia, a descris piața din România drept „deprimată”, potrivit Economedia. Tot Economedia îl citează pe Mihai Bordeanu, managing director Dacia brand South Eastern Europe și country head România, care pune lipsa de comenzi și pe incertitudinea privind programul Rabla, afirmând că marca este „mai lovită” de absența acestuia decât alți jucători.
Datele indică o ruptură între dinamica pieței auto din România și trendul european: în timp ce Europa crește și electrificarea accelerează în martie, piața locală rămâne în contracție, cu scăderi puternice la benzină și diesel și cu o dependență ridicată de stimulente precum Rabla pentru susținerea cererii. Pentru importatori și producători, asta înseamnă presiune pe volume și planificare mai dificilă a vânzărilor în 2026.
Recomandate
Vânzările Dacia în România au scăzut cu 20% în primul trimestru din 2026 , pe fondul unei cereri slăbite și al blocajului programului Rabla, într-un declin mai accentuat decât media europeană, potrivit Economedia . Mesajul managementului Dacia indică o combinație de incertitudine economică și criză politică ce împinge consumatorii să amâne achizițiile, cu efect direct asupra comenzilor. România trage în jos mai mult decât Europa La nivel european, Dacia a vândut 145.335 de autoturisme în primul trimestru din 2026, în scădere cu 16,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unor factori punctuali care au afectat livrările și producția. În România, însă, scăderea este mai abruptă, iar compania spune că nu vede creștere în comenzi pe piața locală. Frank Marotte , Director de Marketing, Vânzări și Operațiuni al mărcii Dacia, a descris piața din România drept „deprimată”, în timp ce pe alte piețe marca ar crește. Cerere amânată și incertitudine fiscală Mihai Bordeanu , Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head România, pune scăderea cererii și pe seama climatului general de incertitudine, nu doar pe factori economici „clasici”. El leagă percepția consumatorilor de discuțiile despre deficit și taxe, inclusiv de efectul unei posibile majorări de TVA asupra prețurilor. În acest context, compania observă o schimbare de comportament: decizia de cumpărare se amână, iar ciclul de achiziție se prelungește, pe măsură ce oamenii „așteaptă să vadă ce se întâmplă”. Bordeanu mai spune că, odată cu criza politică recentă, legătura strânsă dintre politică și economie amplifică presiunea asupra pieței. Rabla, factorul care lovește direct Dacia Un element central în scăderea comenzilor este lipsa de predictibilitate privind programul Rabla, considerat de Dacia un stimul major pentru vânzările de mașini noi în ultimii 20 de ani. Bordeanu afirmă că, spre deosebire de anul trecut, când existau comenzi încă din februarie, în 2026 acestea lipsesc pentru că nu este clar dacă programul va fi lansat. Dacia susține că este mai afectată decât alți jucători de absența Rabla, din cauza profilului clientului, mai sensibil la preț și la stimulente guvernamentale decât în segmentele premium. Ce așteptări are compania pentru 2026 Estimarea managementului este că 2026 va rămâne un an dificil cel puțin în primele 6–9 luni, cu o posibilă îmbunătățire abia după vacanța de vară, dacă nu apar noi șocuri politice. În același timp, Bordeanu spune că, pentru consumatorul român, riscurile externe precum războiul din Ucraina sau tensiunile din Orientul Mijlociu au devenit secundare față de problemele interne. [...]
Dacia cere relansarea rapidă a Rabla 2026, avertizând că absența programului lovește direct vânzările și producția de la Mioveni , potrivit Libertatea , care citează declarații ale lui Mihai Bordeanu, șeful mărcii pe România. Miza este una economică și operațională: fără schema de stimulare, comenzile întârzie, iar piața auto locală scade, cu efect mai puternic asupra Dacia decât asupra altor mărci, susține Bordeanu. El afirmă că, în anii trecuți, comenzile prin Rabla existau încă din februarie, însă în 2026 „nu avem”, pe fondul incertitudinii privind lansarea programului. Scădere de vânzări și expunere ridicată pe piața internă Conform datelor prezentate de Economica.net , în primul trimestru din 2026 au fost înmatriculate în România 4.983 de autoturisme Dacia, sub nivelurile din anii anteriori. Publicația notează că fabrica de la Mioveni este printre cele mai afectate, în condițiile în care dependența de piața internă rămâne ridicată. În același context, Bordeanu pune scăderea comenzilor și pe seama crizei politice și economice din România, dar indică lipsa Rabla drept un factor direct care blochează cererea. „Nu există niciun motiv economic” să fie oprit, spune Dacia Oficialul Dacia cere Guvernului o decizie rapidă privind reluarea programului și susține că schema ar avea justificare economică, inclusiv prin faptul că ar fi „autosustenabilă”. „Programul Rabla este autosustenabil (..) facem câteva calcule și vedem că programul se autofinanțează. Deci nu există niciun motiv economic, niciun motiv logic, pentru care acest program să nu continue”. El mai afirmă că Dacia este mai expusă decât alte mărci la lipsa stimulentelor, deoarece Rabla ar funcționa ca „poartă de acces către mobilitate” pentru o parte importantă a clienților. De ce întârzie Rabla 2026 Programul Rabla 2026 este descris ca fiind într-o situație incertă, după ce autoritățile nu au confirmat dacă schema va fi finanțată. Potrivit declarațiilor recente ale reprezentanților Ministerului Mediului și Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), problema principală este lipsa unui buget clar alocat, pe fondul presiunilor fiscale și al priorităților bugetare pentru 2026. În acest cadru, oficiali citați în articol indică drept „prioritatea zero” proiectele deja începute, ceea ce alimentează temerile industriei auto privind o posibilă suspendare. În paralel, Libertatea amintește că 1.200 de angajați de la Dacia Mioveni urmează să fie concediați în 2026, pe un fond deja tensionat pentru uzină. [...]
Dacia își construiește strategia pe reducerea costurilor, inclusiv prin amânarea unor tehnologii, până când compania vede că sunt cerute de clienți , potrivit HotNews , care îl citează pe Mihai Bordeanu , directorul brandului pentru Europa de Sud-Est. Mihai Bordeanu spune că producătorul auto ia în mod conștient decizia de a amâna introducerea unor tehnologii pe care le are deja, până în momentul în care este convins că acestea sunt dorite de clienți. Mesajul, în esență, este unul operațional și comercial: Dacia prioritizează echiparea și funcțiile care susțin prețul final și cererea, nu adoptarea rapidă a tuturor noutăților disponibile. Materialul integral este preluat de HotNews dintr-un articol publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
Dacia mizează pe costuri ținute în frâu și electrificare ca să-și apere volumele în Europa , după un început de an afectat de probleme logistice și de tranziția gamei, potrivit Wall Street . Mesajul conducerii comerciale este că scăderea din primul trimestru nu schimbă ținta pentru 2026: depășirea volumului global de vânzări din 2025, în pofida presiunii tot mai mari venite din partea mărcilor chinezești. Livrările Dacia au coborât cu 16,3% în primul trimestru, la 145.335 de unități, pe baza datelor comerciale parțiale prezentate de Grupul Renault. În același timp, marca a rămas în top 10 în Europa, indiferent de canalul de distribuție, și a păstrat o poziție de podium în rândul producătorilor care vând către persoane fizice. Ce a tras în jos T1: logistică și schimbări de gamă Renault pune o parte din recul pe seama unor „dificultăți logistice excepționale”, generate de condiții meteo severe care au perturbat traficul maritim în strâmtoarea Gibraltar, cu efecte în aprovizionare, livrări și chiar pierderi de producție. Grupul indică faptul că aceste pierderi ar urma să fie recuperate treptat în primul semestru din 2026. În paralel, Dacia a traversat o fază de tranziție a ofertei, odată cu lansarea de îmbunătățiri și facelift-uri pentru întreaga gamă, inclusiv noi trenuri de rulare. Frank Marotte , VP Dacia Sales & Marketing, a legat întârzierile și de efortul de integrare a acestor noutăți, susținând însă că apar deja semne de revenire. Semnale de revenire: comenzi în creștere și piețe „vedetă” Marotte spune că volumul comenzilor a crescut cu 15% în primul trimestru față de perioada similară din 2025, pe fondul unei cereri mai bune pentru anumite modele. În exemplele oferite în articol: Spring a fost susținut de revenirea subvențiilor pentru electrice în Germania, unde vânzările au fost peste așteptări; Bigster a avut tracțiune în Germania și în alte țări, iar în Q1 2025 nu exista în gamă; Sandero este ajutat de noua opțiune de motorizare dual-fuel (benzină și GPL) și transmisie automată; Dacia spune că a reușit să limiteze „canibalizarea” între Duster și Bigster , fenomen resimțit în 2025 după debutul Bigster în Europa; Polonia și Germania sunt menționate drept piețe unde cererea a crescut peste media europeană în primul trimestru. Pe partea de management financiar, Duncan Minto, CFO Renault Group, a vorbit despre un „debut dificil de an” în special la Dacia, pe fondul unor elemente „nerecurente”. În martie 2026, Dacia a avut o creștere a vânzărilor de 1,9% în Europa față de martie 2025, potrivit articolului. România și Regatul Unit: două excepții, două probleme diferite În România, evoluția a fost inversă față de unele piețe europene. Articolul notează că în martie 2026 Dacia a ajuns la aproximativ jumătate din volumele din martie 2025 (de la aproape 10.000 de unități la sub 5.000). Marotte pune scăderea pe seama stării economice și a lipsei programului Rabla , despre care spune că lovește puternic marca, chiar dacă neagă ideea că Dacia ar fi „prea dependentă” de astfel de programe. În Regatul Unit, reculul este pus în legătură cu „avalanșa” de producători și modele din China. Articolul indică o cotă de piață combinată a mărcilor chinezești de 10% în România (martie 2026) și 18% în Regatul Unit , unde aceasta continuă să crească. Cum spune Dacia că răspunde „avalanșei” chinezești: cost, electrificare și rețea Strategia invocată de Marotte se sprijină pe două direcții: controlul costurilor și electrificarea (hibride și BEV – vehicule electrice cu baterie). El indică și lansarea unui nou vehicul electric accesibil „în lunile următoare”. „Noi avem punctele noastre forte, zonele noastre unde ne pricepem foarte bine așa cum este filozofia ‘design-to-cost’, pe lângă că avem soluții foarte bune pe partea de electrificare (hibride și BEV). În plus, vom lansa un nou EV accesibil în lunile următoare, deci aceștia sunt cei doi parametri cu care vom lupta cu chinezii.” Pe lângă preț, Marotte menționează și avantajele „clasice” ale unui constructor cu prezență consolidată: rețeaua de dealeri, serviciile after-sales (post-vânzare) și zona de reparații și piese OEM (piese originale). Articolul notează totuși că, pe piața locală, există alternative chinezești la Bigster și Duster cu echipări și calitate percepută superioare, la bani similari, ceea ce mută presiunea în lunile următoare către rezultatele efective de vânzări. La ce se uită piața în continuare Dacia se așteaptă la o revenire încă din trimestrul al doilea și la intrarea în semestrul doi la un volum stabil al livrărilor, de la an la an, în timp ce ținta pentru 2026 rămâne depășirea volumului global din 2025. În paralel, marca vizează creșteri și pe piețe din afara Europei, cu exemple precum Turcia (unde Marotte menționează o țintă de cotă de piață de 5% după lansarea lui Striker) și Africa de Nord, inclusiv Maroc, unde Dacia are două uzine. [...]
Dacia mizează pe revenirea vânzărilor în T2, după un T1 afectat de blocaje logistice , pe fondul vremii severe care a perturbat transportul maritim în zona strâmtorii Gibraltar, potrivit Profit . Constructorul a încheiat primul trimestru din 2026 cu 145.335 de vehicule vândute, în scădere cu 16,3%, declin concentrat în special în primele două luni ale anului, conform datelor prezentate în articol. Vicepreședintele Dacia Frank Marotte, responsabil de vânzări și marketing, pune o parte importantă a scăderii pe seama unor „perturbări logistice excepționale” din ianuarie și februarie, generate de condiții meteorologice severe care au influențat traficul maritim în strâmtoarea Gibraltar . De ce contează: semnal de recuperare prin portofoliul de comenzi În același timp, Marotte indică o posibilă îmbunătățire în trimestrul al doilea, pe baza evoluției comenzilor, care arată o creștere și ar putea susține o recuperare a livrărilor, dacă blocajele logistice nu se repetă. Publicația notează că rezultatul de la 31 martie a fost „unul dintre cele mai slabe trimestre ale mărcii din ultimii ani”, iar explicațiile invocate sunt multiple, însă componenta logistică este evidențiată ca factor major în debutul de an. [...]
Renault a raportat venituri peste așteptări în T1, în pofida scăderii livrărilor, pe fondul unui mix favorabil de parteneriate și servicii financiare , potrivit Agerpres . Grupul francez a indicat că avansul livrărilor către parteneri a compensat perturbările de producție de la Dacia , într-un trimestru marcat și de probleme logistice. În perioada ianuarie-martie 2026, veniturile Renault au urcat cu 7,3% față de aceeași perioadă din 2025, la 12,53 miliarde de euro (aprox. 62,3 miliarde lei), peste estimarea analiștilor de 11,69 miliarde de euro (aprox. 58,2 miliarde lei). La rate de schimb constante, creșterea veniturilor a fost de 8,8%. Ce a tras în sus veniturile: parteneriatele și finanțarea Motorul principal al surprizei pozitive a fost creșterea vânzărilor către parteneri, inclusiv producția modelului Nissan Micra în fabricile Renault și distribuția vehiculelor Geely în Brazilia. Aceste elemente au contribuit cu 5,9 puncte procentuale la creșterea din primul trimestru, conform datelor prezentate. Pe segmente, veniturile diviziei auto au crescut cu 6,5%, la 10,81 miliarde de euro (aprox. 53,8 miliarde lei). Divizia de servicii financiare Mobilize Financial Services a raportat venituri de 1,72 miliarde de euro (aprox. 8,6 miliarde lei), în creștere cu 13%. Directorul financiar Duncan Minto a pus evoluția pe seama competitivității produselor și a faptului că partenerii se aprovizionează de la Renault fără „canibalizare” între modele. Volumele au scăzut, iar Dacia a fost principalul punct slab În paralel cu creșterea veniturilor, volumele de vânzări ale grupului au scăzut: Renault a livrat 546.183 de unități, cu 3,3% mai puțin față de anul anterior. Compania leagă declinul de închiderea la începutul anului a Strâmtorii Gibraltar pentru transportul maritim, din cauza vremii nefavorabile, ceea ce a afectat aprovizionarea cu componente pentru fabrica din Maroc și livrările de vehicule din acea unitate. Pe mărci, dinamica a fost divergentă: Dacia : vânzări în scădere cu 16,3%, la 145.335 unități, pe fondul dificultăților logistice și al perturbărilor de producție cauzate de condiții meteo severe; Renault : vânzări în creștere cu 2,2%, la 397.602 unități, susținute de cererea pentru vehicule electrice și vehicule comerciale ușoare; Alpine : vânzări în creștere cu 54,7%, datorită succesului modelului A290. Compania a menționat și aportul noului Clio 6, care se vinde la un preț mai ridicat decât generația anterioară. Ținte confirmate, dar presiuni pe marjă și costuri logistice Renault a confirmat obiectivele pentru 2026, inclusiv o marjă operațională de aproximativ 5,5% (în scădere de la 6,3% în 2025) și un flux de numerar la divizia auto de aproximativ un miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei), față de 1,47 miliarde de euro în urmă cu un an. În același timp, grupul a anunțat că va adopta măsuri suplimentare pentru a atenua impactul războiului din Iran asupra costurilor logistice, precum și asupra costurilor cu materiile prime și energia, fără a oferi detalii. Contextul geopolitic este relevant și pentru planurile de extindere: obiectivul noului director general, Francois Provost, este ca până în 2030 marca Renault să depășească două milioane de vehicule vândute anual, jumătate în afara Europei, inclusiv în India, unde conflictul a afectat lanțurile de aprovizionare și disponibilitatea combustibililor. [...]
