Știri
Știri din categoria Auto
Germanii de la ADAC au efectuat un test de autonomie pentru 14 modele de mașini electrice mari, la viteze de autostradă și 0 grade Celsius, potrivit PiataAuto.md. Testul a inclus atât modele europene, cât și chinezești, și a avut loc în laboratorul ADAC, care a simulat condiții reale de condus pe autostrăzile din Germania.
Testul a inclus modele precum Audi A6 Avant e-tron, BMW i5 Touring, Tesla Model Y și BYD Sealion 7. Mașinile au fost alese pentru capacitatea lor de a servi ca vehicule de familie, cu autonomie omologată oficial de peste 500 km. Simulările au avut loc pe o rută între Munchen și Berlin, de 580 km, iar temperatura a fost menținută constant la 0 grade Celsius.
Laboratorul ADAC a permis simularea condițiilor reale de autostradă, incluzând variații de viteză și condiții topografice. Testul a inclus și o oprire de 20 de minute pentru încărcare, pentru a măsura autonomia adăugată.
Rezultatele au arătat că niciunul dintre modele nu a reușit să parcurgă întreaga distanță de 580 km fără oprire. Audi A6 e-tron a obținut cea mai mare autonomie reală, de 441 km, dar aceasta reprezintă doar 61,3% din autonomia omologată de 719 km. Tesla Model Y, deși a avut cel mai mic consum de energie, a atins o autonomie de 406 km, adică 67,7% din cea oficială.
În cazul modelului chinezesc BYD Sealion 7, consumul a fost extrem de ridicat, de 35,7 kWh/100 km, rezultând într-o autonomie de doar 293 km, mult sub cei 502 km promiși.
Testul ADAC a evidențiat diferențe semnificative între autonomia omologată și cea reală, mai ales în condiții de autostradă și temperaturi scăzute. Aceste rezultate arată importanța testării în condiții reale pentru a oferi consumatorilor o imagine clară asupra performanțelor vehiculelor electrice. În plus, testul a arătat că încărcarea rapidă este esențială pentru a menține eficiența pe distanțe lungi.
Recomandate
A merge cu 150 km/h pe autostradă aduce un câștig de timp mic, dar crește vizibil costul cu carburantul , potrivit unei analize publicate de G4Media . Pe 100 km, diferența față de limita legală de 130 km/h este de circa șase minute, în timp ce consumul poate urca cu aproximativ 20–25%. Pe aceeași distanță, un automobil care rulează constant cu 110 km/h ajunge în aproximativ 55 de minute, iar la 130 km/h în circa 46 de minute, conform calculelor citate în material (Il Post, preluat de Mediafax). La 150 km/h, timpul scade la aproximativ 40 de minute, însă avantajul se reduce în condiții reale de trafic. Costul economic: consum mai mare, economie de timp fragilă Analiza arată că rezistența aerului crește mai repede decât viteza, iar trecerea de la 130 km/h la 150 km/h poate însemna o creștere a rezistenței aerodinamice cu peste 30%. Pentru multe mașini, efectul practic este un consum mai mare cu aproximativ 20–25%. În plus, timpul „câștigat” poate fi ușor pierdut din motive banale: depășiri, zone cu restricții temporare, lucrări sau aglomerație. Materialul notează că, în unele situații, o oprire suplimentară pentru alimentare poate consuma chiar minutele economisite prin rulajul mai rapid. De ce viteza medie contează mai mult decât vârful de viteză Autostrăzile nu permit, în practică, menținerea unei viteze constante. Camioanele, intrările și ieșirile, variațiile de trafic și frânările repetate reduc viteza medie, iar aceasta este indicatorul care influențează cel mai mult durata totală a călătoriei, potrivit specialiștilor în trafic citați în articol. Context: chiar și pe autostrăzile fără limită din Germania se merge, în medie, mai încet Ca reper, materialul citează un studiu din Germania realizat pe aproape două miliarde de treceri ale vehiculelor: viteza medie pe sectoarele fără limită a fost de aproximativ 113 km/h, iar aproape 83% dintre șoferi au circulat cu mai puțin de 130 km/h. Experții invocă și efectul diferențelor mari de viteză dintre vehicule, care pot afecta fluiditatea și pot genera „ambuteiaje fantomă” (blocaje apărute fără o cauză evidentă, care se propagă în trafic). Din perspectiva șoferului, concluzia practică este una de cost: peste limita legală, beneficiul de timp se subțiază rapid, în timp ce cheltuiala cu carburantul crește vizibil. [...]
Mercedes-AMG își reduce drastic gama de motorizări la patru tipuri, în timp ce pregătește 27 de lansări în următorii trei ani , o mutare menită să susțină creșterea vânzărilor și să recupereze diferența față de BMW M , potrivit Profit . În 2025, Mercedes-AMG a vândut 145.000 de mașini la nivel mondial, în timp ce BMW M a livrat 213.457 de unități, un record pentru divizia de performanță a mărcii bavareze. În acest context, AMG pregătește „cea mai mare ofensivă de modele noi” din istoria brandului din Affalterbach: 27 de modele în următoarele 36 de luni. Simplificare operațională: de la 10 tipuri de propulsoare la 4 Șeful Mercedes-AMG, Michael Schiebe , a spus că, în pofida numărului mare de lansări, varietatea de propulsoare va scădea „dramatic”: de la 10 tipuri în prezent la doar 4. Concret, planul include: motoare termice cu 6 cilindri în linie; un motor V8; un sistem hibrid cu încărcare la priză (plug-in, adică baterie ce poate fi încărcată din rețea); un propulsor electric. Publicația notează că nu este clar dacă vor mai fi păstrate motoarele cu 4 cilindri. Ce modele sunt deja pe listă și ce urmează AMG indică faptul că a început deja ciclul de noutăți, menționând trei modele apărute recent: noul AMG GT 4-Door Coupe și facelift-urile pentru AMG GLE 63 S 4Matic+ și AMG GLS 63 S 4Matic+. Între viitoarele lansări este menționat și un model Mercedes-Mythos, descris ca un model de înaltă performanță bazat pe CLE, care ar urma să aibă un motor V8. Ținta de volum: 200.000 de unități/an până în 2030 Pe termen mai lung, Mercedes-AMG își propune să ajungă la 200.000 de mașini vândute anual la nivel global până în 2030. Dacă planul de simplificare a motorizărilor se confirmă în forma anunțată, acesta ar putea reduce complexitatea industrială și costurile de dezvoltare, în paralel cu extinderea rapidă a portofoliului de modele. [...]
BYD ridică miza pe segmentul premium cu un SUV electric de la 35.500 de dolari (aprox. 163.000 lei) și 150.000 de precomenzi , un semnal că producătorul chinez poate transforma tehnologia de încărcare rapidă într-un avantaj comercial major, potrivit Electrek . Modelul, numit Great Tang (DaTang în China), a fost lansat oficial marți, după ce a depășit 150.000 de precomenzi – cel mai mare nivel raportat de BYD pentru un singur vehicul. Comanda inițială a accelerat încă de la deschiderea precomenzilor pe 24 aprilie, când compania a indicat peste 30.000 de comenzi în primele 24 de ore, iar în mai puțin de două săptămâni trecuse de 100.000. De ce contează: preț „de volum” pentru specificații de vârf BYD este asociată frecvent cu modele foarte ieftine în China, însă Great Tang împinge compania într-o zonă de „lux de volum”: un SUV mare, cu autonomie declarată de până la 590 mile (950 km) și încărcare extrem de rapidă, la un preț de pornire de 239.900 yuani (35.500 de dolari, aprox. 163.000 lei). În termeni de piață, combinația dintre preț și specificații poate pune presiune pe rivalii locali și pe mărcile internaționale care concurează în segmentul SUV-urilor electrice mari. Tehnologia care susține cererea: 1.000V și încărcare în minute Great Tang folosește arhitectură de 1.000V și tehnologia „Flash Charging”. Conform datelor prezentate, SUV-ul poate încărca de la 10% la 70% în cinci minute, iar o încărcare de la 10% la 97% ar dura nouă minute. BYD leagă această ofensivă de lansarea noii generații de baterii și încărcare, prezentată anterior ca „ Blade Battery 2.0 ” și „Flash Charging” (context în materialul Electrek). Versiuni, baterii și performanțe SUV-ul este disponibil atât în versiune pur electrică (EV), cât și plug-in hybrid. Pentru varianta electrică, Electrek menționează două niveluri principale: Premium EV : baterie de 105,79 kWh, autonomie CLTC de 497 mile (800 km), preț de la 239.900 yuani (35.500 de dolari, aprox. 163.000 lei) Flagship EV : baterie de 130,15 kWh, autonomie CLTC de până la 590 mile (950 km), preț de la 269.900 yuani (40.000 de dolari, aprox. 184.000 lei) La capitolul motorizare, există configurații cu un motor sau două motoare: până la 496 CP (370 kW) pentru versiunea cu un motor și 784 CP (585 kW) cumulat pentru versiunea cu două motoare. Poziționare: SUV mare, 7 locuri și accent pe confort BYD susține că modelul are „29 de premiere mondiale” și introduce o configurație de 7 locuri „2+2+3”. Interiorul este puternic digitalizat, cu trei ecrane mari pe bord (șofer, infotainment, pasager) și un ecran de divertisment pentru spate care coboară din plafon. Sunt menționate și scaune tip „zero-gravity” cu încălzire, ventilație și masaj, plus o ladă frigorifică integrată și măsuțe rabatabile. Pentru confort și dinamică, SUV-ul primește sistemul de control „ Disus-A ” și suspensie pneumatică cu două camere. Pentru asistență la condus, este indicat sistemul „God’s eye B ADAS”, inclusiv cu Lidar pe plafon și funcții precum NOA la viteză mare (navigație asistată pe autostradă) și parcare la distanță. Dimensiuni și concurenți indicați Great Tang are 5.263 mm lungime, 1.999 mm lățime, 1.800 mm înălțime și ampatament de 3.130 mm. Electrek îl compară ca gabarit cu Li Auto L9 și notează că ar fi chiar mai mare decât Hyundai IONIQ 9 și Kia EV9. În material sunt citate ca surse BYD și publicația Sina (pentru unele informații de context). [...]
BMW își reduce așteptările de profit pentru 2026, pe fondul presiunii din China și al scumpirii energiei , într-un context geopolitic care apasă tot mai mult pe marjele producătorilor auto europeni, potrivit ArenaEV . Constructorul german spune că se așteaptă la o scădere semnificativă a profitului înainte de taxe în acest an, care oricum era prognozat sub nivelul de anul trecut. În paralel, BMW și-a revizuit în jos estimarea de marjă operațională la 1–3% pentru acest an, de la un interval anterior de 4–6%. De ce contează: marjele se comprimă din două direcții ArenaEV indică două presiuni majore care se suprapun: concurența tot mai puternică a producătorilor chinezi atât în Europa, cât și în China, ceea ce e problematic pentru BMW deoarece China este cea mai mare piață a companiei ; impactul conflictului din Orientul Mijlociu , care se traduce în costuri mai mari cu energia și, implicit, în erodarea marjelor. În acest context, BMW trebuie să rămână competitiv în China, în timp ce costurile cresc în Europa, o combinație care reduce spațiul de manevră pe profitabilitate. Vânzări: ușoară scădere probabilă față de 2025 Compania anticipează că vânzările vor scădea „probabil ușor” comparativ cu anul trecut, când livrările globale au fost de 2,5 milioane de unități, potrivit aceleiași surse. Măsuri: economii de costuri, fără detalii BMW afirmă că este forțată să ia măsuri rapide de reducere a costurilor, însă nu oferă detalii despre ce va include concret acest pachet. Context în industrie: comparație cu Volkswagen și Mercedes-Benz BMW își compară situația cu alți producători europeni, menționând că Volkswagen și Mercedes-Benz au în prezent ținte de randament net de 4–5,5% , respectiv 3–5% . ArenaEV notează că, dacă deteriorarea condițiilor se confirmă, este posibil ca și acești competitori să își ajusteze la rândul lor obiectivele. [...]
Un preț de pornire de 24.950 de dolari (aprox. 115.000 lei) pentru pickup-ul electric Blank Slate ar repoziționa modelul Slate Auto într-o zonă rară a pieței EV , după dispariția creditului fiscal american de 7.500 de dolari, potrivit Ars Technica . Informația nu este confirmată oficial: ar proveni dintr-o afișare temporară pe site-ul companiei, surprinsă în capturi de ecran. Slate Auto mizează pe o strategie de reducere a costurilor printr-un vehicul „de bază”: dimensiuni compacte, fără sistem de infotainment și fără modem integrat (elemente care, în mod obișnuit, cresc costul și complexitatea), iar inclusiv geamurile electrice ar fi opționale. Modelul ar putea fi ulterior „convertit” în SUV sau fastback, ca opțiuni de configurare. De ce contează prețul: fără subvenția de 7.500 de dolari Când Slate a ieșit la lumină în 2025, ținta de preț era „în jur de 20.000 de dolari”, dar aceasta depindea de creditul fiscal federal american pentru vehicule curate, de 7.500 de dolari, care a fost eliminat mai târziu în același an. În acest context, un preț de listă de 24.950 de dolari ar indica fie o comprimare a costurilor, fie o repoziționare realistă după schimbarea cadrului de stimulente. Publicația notează și limita comercială evidentă: pentru un pickup cu autonomie de 150 mile (aprox. 241 km), pragul de preț este critic pentru cerere. Ce ar mai fi apărut în „scurgerea” de pe site: putere mai mică, tractare mai mare Capturile de ecran postate pe forumurile Slate ar fi inclus și specificații actualizate pentru versiunea cu autonomie standard: motor electric pe puntea spate de 181 CP (135 kW) , de la 201 CP (150 kW) anterior; capacitate de tractare dublată la 2.000 lb (aprox. 907 kg) . Ars Technica precizează că atât prețul, cât și specificațiile au dispărut ulterior de pe site-ul Slate. Când vin datele oficiale Debutul formal al modelului este așteptat săptămâna viitoare, iar prețul oficial și primele impresii de condus sunt programate pentru 24 iunie , conform aceleiași surse. Până atunci, nivelul de 24.950 de dolari rămâne o informație neconfirmată, bazată pe o apariție temporară online. [...]
Un sondaj intern arată că Volkswagen își vede modelul de afaceri în impas pe piețele-cheie. Potrivit Libertatea , șase din nouă membri ai consiliului de administrație consideră că grupul se confruntă cu o „amenințare existențială”, iar strategia pentru China și America de Nord este evaluată drept nesustenabilă de toți cei nouă directori chestionați. Evaluarea vine dintr-un sondaj intern, anonim, realizat în rândul membrilor consiliului de administrație și ai consiliului de supraveghere. Rezultatele au fost prezentate consiliului de supraveghere în aprilie, iar concluzia dominantă este că situația companiei este suficient de gravă încât să-i pună în pericol existența, nu doar să-i afecteze performanța pe termen scurt. China și America de Nord, punctele sensibile ale strategiei Conform informațiilor publicate de Manager Magazin , Spiegel și Welt (citate de Libertatea), conducerea Volkswagen consideră că planurile actuale pentru China și America de Nord nu mai pot fi susținute. În același timp, compania ar avea nevoie de o schimbare „radicală” de direcție pentru a rămâne competitivă într-o industrie aflată în transformare accelerată, pe fondul ascensiunii producătorilor chinezi și al concurenței puternice din SUA. Un alt element relevant din sondaj: toți cei nouă membri ai consiliului de administrație ar fi convinși că Volkswagen „nu mai are un model de afaceri viabil” în forma actuală, potrivit Manager Magazin. Lipsă de coeziune la vârf, într-un moment de decizii grele Sondajul indică și tensiuni interne: patru manageri au recunoscut dezacorduri importante în consiliul de administrație, în timp ce alți patru au vorbit despre un nivel ridicat de consens. Niciun respondent nu a indicat însă unanimitate privind direcția de urmat, într-un moment în care grupul trebuie să decidă asupra restructurării și adaptării la schimbările rapide din industria auto. Presiune financiară și program de reducere a costurilor În paralel, Volkswagen intră într-o adunare generală descrisă ca dificilă, după ce profitul net după impozitare a scăzut cu 28,4% în primul trimestru, de la 2,186 miliarde de euro la 1,564 miliarde de euro. Directorul general Oliver Blume urmează să prezinte acționarilor stadiul programului de reducere a costurilor. Conform Reuters (citat de Libertatea), costurile din fabricile germane au fost deja reduse cu peste 20%. Totodată: până la sfârșitul anului, aproximativ 19.000 de angajați ar urma să părăsească grupul în Germania; numărul total al plecărilor ar putea depăși 28.000 până în 2030; Volkswagen și sindicatul IG Metall au convenit un program de restructurare care prevede eliminarea a 35.000 de locuri de muncă în Germania; continuă discuțiile despre posibile închideri de fabrici la Emden, Zwickau, Hanovra și la uzina Audi din Neckarsulm. În esență, semnalul transmis de propriul management este că problemele nu mai țin doar de un ciclu economic slab, ci de sustenabilitatea strategiei pe piețe decisive, ceea ce crește miza și urgența deciziilor de restructurare. [...]
